FYI

Sci-Memo: Desfacerea telescopului James Webb decurge fără mari probleme

De Ionuț Preda 04.01.2022

Operaționalizarea telescopului James Webb are loc cu unele ajustări, dar fără mari sincope; turmele de cai sălbatici dau dovadă de structuri sociale complexe, observate până acum în afara omului doar la primate și balene; a fost descoperit cel mai mare calup de planete interstelare din istorie.

james webb

FOTO: NASA

Desfacerea telescopului James Webb este în grafic

Telescopul spațial James Webb nu a întâmpinat vreo problemă majoră în procedura de desfacere, dar are de-a face cu o mică întârziere cu operaționalizarea scutului solar, care a început cu o zi mai târziu decât era estimat inițial, a anunțat NASA.

Instrumentul, lansat acum zece zile, se află într-un proces complex de desfacere a cărui durată este estimată la patru săptămâni, înaintea de a putea încerca intrarea pe orbita din care își va începe misiunea științifică. În momentul de față, telescopul își desfășoară un scut solar masiv pe cinci straturi, menit să protejeze instrumentele științifice de radiația solară care ar afecta, altfel, observațiile în unde infraroșii.

Ultima etapă a desfășurării scutului este tensionarea acestuia, care va crea spațiul necesar între straturi pentru disiparea căldurii în exces. Procesul ar fi trebuit să înceapă în weekend, dar a fost amânat de către inginerii NASA, care au dorit mai mult timp pentru a observa modul în care se comportă telescopul în zbor, cu scopul de asigura o temperatură optimă a motoarelor angrenate în proces.

Tensionarea scutului a început, în cele din urmă, în cursul nopții de luni spre marți, și ar urma să dureze în jur de două-trei zile. După finalizarea acestei operațiuni, James Webb își va desfășura în continuare oglinda secundară, iar mai apoi pe cea principală, urmată de 18 segmente ajustabile ale acesteia din urmă. Evoluția procesului de desfacere poate fi monitorizată în timp real pe site-ul NASA.

Calendarul operaționalizării telescopului este unul estimativ, iar diversele faze pot fi ajustate sau reprogramate de către NASA în funcție de măsurătorile efectuate în zbor. Deocamdată, James Webb a avut parte doar de ajustări minore, incluzând două corecții ale traiectoriei și extinderea unei aripi pentru contracararea presiunii exercitate de vânturile solare.

CITEȘTE ȘI: Telescopul James Webb s-a lansat. Iată ce trebuie să știi

Planete orfane în zona în care se nasc stelele

O echipă de astronomi a observat cel mai mare calup de planete orfane – planete care nu orbitează o stea, ci se află în spațiul interstelar – descoperit până în prezent, pe baza unor observații efectuate cu mai multe radiotelescoape ale Observatorului European Sudic (ESO), dar și cu observatorul spațial Gaia.

Într-un studiu publicat în Nature Astronomy, autorii anunță că au găsit cel puțin 70 de planete orfane noi, cu mase comparabile cu cea a lui Jupiter, într-o regiune de formare a stelelor dintre constelațiile Scorpio și Opiochus. Astfel de obiecte sunt dificil de observat din cauza luminozității scăzute, însă o parte dintre ele emană destulă radiație infraroșie pentru a putea fi detectate de radiotelescoape puternice.

Autorii sugerează că numărul unor astfel de planete nomade în galaxia noastră ar putea fi destul de ridicat, estimat la câteva miliarde, din care majoritatea ar avea dimensiuni similare cu planetele-gigant din Sistemul Solar.

Nu se știe exact motivul pentru care planetele orfane se află în spațiul interstelar – principalele teorii susțin că acestea ar fi putut scăpa din orbita sistemelor în care s-au format, sau că ar fi putut fi create direct în astfel de spații din nori de gaz prea mici pentru a forma stele. Vor fi necesare telescoape mai puternice pentru a aduna mai multa detalii despre acest tip de planete, precum ELT (Extremely Large Telescope), aflat momentan în construcție sub egida ESO în Chile.

Caii au structuri sociale complexe

Un studiu publicat în Scientific Reports sugerează că anumite specii de cai sălbatici dau semne ale unei „structuri sociale pe mai multe nivele” – o societate în care indivizii alcătuiesc grupuri stabile, care formează relații cu alte grupuri stabile pentru a crea o formă mai complexă de organizare. Astfel de structuri sociale în regnul animal au fost studiate, până acum, doar la specii de primate și balene.

Cercetători de la universitățile din Strasbourg (Franța) și Kyoto (Japonia) au observat, cu ajutorul dronelor, o turmă de cai cu 121 de indivizi din Serra D’Arga, Portugalia. Din interacțiunile acestora, s-a observat o împărțire pe 23 de grupuri, precum și cinci masculi solitari.

Grupurile de bază s-au împărțit, în mare, în două categorii: unele mixte, conținând unu-doi masculi și mai multe femele (denumite „haremuri”), și altele exclusiv de masculi („burlaci”). Aceste grupuri se unesc în anumite circumstanțe pentru a crea turme mai largi, care au o structură bine-defenită, în care haremurile mai mari stau în centru, iar grupurile de burlaci rămân la periferie.

Mecanismele mai exacte ale unor astfel de organizări necesită observații mai aprofundate, însă autorii susțin că metoda ar putea fi folosită pentru a studia alte animale sociale și a crea comparații între organizările sociale ale diferitelor specii

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI

O moleculă-cheie, recreată în laborator

Cercetători de la Universitatea din Hawaii at Manoa au reușit pentru prima dată să producă sintetic molecula metanediol (cunoscută și ca monohidrat de formaldehidă, cu notația CH2(OH2), o moleculă organică despre care se bănuiește că ar avea un rol cheie în formarea aerosolilor și în reacțiile din stratul de ozon al atmosferei. Observațiile din cadrul procesului ar putea ajuta astronomii să identifice molecula, alte molecule similare și eventual molecule organice exotice în spațiul adânc cu ajutorul radiotelescoapelor.

Primele imagini de la impactorul anti-asteroid al NASA

Sonda cu care NASA va încerca să devieze un asteroid de pe orbită, DART, a trimis înapoi primele imagini din spațiu după lansarea de acum aproape o lună, captând o poză a mai multor stele aflate la aproximativ două milioane de ani-lumină față de Pământ. Imaginea nu are doar un rol artistic, ci a fost folosit pentru a calibra poziția camerei față de sondă. În impactul programat pentru această toamnă, camera sondei ar urma să trimită înapoi imagini cu ținta, asteroidul Didymos, care vor ajuta sistemul autonom ce va ghida nava către impact.

Uniformele școlare nu rezolvă prea multe probleme

Un studiu publicat în jurnalul Early Childhood Research Quarterly susține că impunerea uniformelor nu ajută la scăderea ratelor de bullying sau a anxietății sociale, și chiar duc la o senzație mai scăzută de „apartenență la unitatea de învățământ” decât în cele care nu au uniforme obligatorii. Cercetarea a fost efectuată pe baza datelor a peste 6.000 de studenți din Statele Unite, de la grădiniță până în clasa a cincea, al căror comportament a fost evaluat de către profesori la sfârșitul fiecărui an academic.

Sunt 50% șanse ca planeta să se încălzească în curând cu peste 1,5 grade Celsius

De
Este aproape sigur că, undeva între 2022-2026, se va înregistra cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo, spun specialiștii.

Sci-Memo: Un tratament antiobezitate ajută la pierderea a 20% din greutate

De
Un medicament experimental pentru tratarea obezității, dezvoltat de gigantul farmaceutic Eli Lilly, a oferit rezultate promițătoare într-un studiu clinic de faza a III-a, provocând pierderea între 15 și 22,5% din masa corporală în voluntari cu obezitate sau identificați ca supraponderali cu cel puțin o comorbiditate (excluzând diabetul).

Mediu: Schimbările climatice ar putea provoca următoarea pandemie

De
Până în 2070, încălzirea globală va duce la răspândirea a mii de noi viruși printre animale. Crește riscul ca bolile infecțioase nou apărute să treacă de la animale la oameni, spune un nou studiu.

Sci-Memo: Acceleratorul de particule de la Geneva, repornit după trei ani, a spart deja un record

De
După o pauză de trei ani pentru lucrări de îmbunătățire a echipamentelor, acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) de la Geneva a fost repornit pe 22 aprilie pentru a treia perioadă majoră de experimente din istoria sa, fiind programat să efectueze accelerări și coliziuni de particule cel puțin până în 2026.