FYI

Sci-Memo: Grafenul, o alternativă pentru metalele rare folosite în ecranele touchscreen

De Ionuț Preda 11.01.2022

Cercetători din Marea Britanie susțin că au creat o structură OLED în care grafenul înlocuiește indiul, un metal mult mai rar și care nu poate fi extras în mod sustenabil, cu peformanță similară pentru tehnologiile touchscreen; telescopul James Webb și-a desfășurat cu succes componentele majore și are destul combustibil rămas pentru a-și dubla durata misiunii; supernovele ar fi putut influența evoluția vieții de pe Pământ, prin efectul pe care îl au asupra schimbărilor climatice.

grafen touchscreen

Oliur/Unsplash

Grafenul ar putea înlocui indiul în tehnologiile touchscreen

Un studiu publicat în jurnalul Advanced Optical Materials susține că grafenul, nanostructura bidimensională a grafitului, ar putea fi o alternativă la metalele rare folosite în ecranele OLED touchscreen din smartphone-uri și tablete.

Majoritatea ecranelor touchscreen din astfel de dispozitiv conțin un aliaj transparent numit oxid de indiu și staniu (ITO). Acesta este dependent de producerea indiului, unul dintre cele mai rare metale de pe Pământ, obținut în cantități mici din procesul de rafinare al zincului. Conductivitatea și rezistența ridicată la factori externi a aliajului îl face cea mai eficientă soluție pentru sistemele touchscreen, care monitorizează discrepanțele în transmiterea curentului electric cauzate de degetele utilizatorului la suprafața ecranului și le transformă în comenzi.

Cercetarea, finanțată de Innovation UK – agenția guvernamentală pentru inovare din Marea Britanie – susține că a reușit să producă o structură OLED cu anozi de grafen încorporați care oferă o performanță identică cu cea a ecranelor care folosesc straturi de ITO.  În plus, autorii au folosit tehnici deja disponibile comercial pentru fabricarea structurii, ceea ce are permite crearea unor astfel de OLED-uri în loturi de plăcuțe semiconductoare fără a crește costurile de producție.

Pe lângă faptul că grafenul este mult mai ușor de obținut decât indiul, fiind practic un strat de atomi de carbon, acesta poate fi produs în mod sustenabil, spre deosebire de minarea zincului, care poluează în mod semnificativ mediul înconjurător.

James Webb s-a desfăcut cu succes și probabil va avea o durată dublă de viață

Veștile bune continuă să sosească pentru James Webb: NASA a confirmat pe 8 ianuarie că telescopul a reușit să-și desfășoare cu succes oglinda principală, marcând desfacerea completă a tuturor elementelor majore ale acestuia. Nu doar atât, dar faptul că lansarea și desfacerea telescopului au decurs conform așteptărilor ar putea însemna dublarea duratei misiunii lui James Webb.

Oglinda principală a telescopului a fost desfășurată complet la 14 zile de la lansare, situându-se în graficul estimat de NASA înainte de lansare. Pe drumul către punctul de intrare în orbită Lagrange 2, la care James Webb ar urma să ajungă în jurul datei de 26 ianuarie, telescopul va ajusta pozițiile celor 18 segmente individuale care alcătuiesc oglinda principală.

CITEȘTE ȘI: Telescopul spațial James Webb a fost lansat. Iată ce trebuie să știi

Agenția americană a confirmat și faptul că, în urma lansării și a operațiunilor de desfacere, telescopul a rămas cu suficient combustibil pentru a-și extinde durata preconizată a misiunilor peste estimarea conservatoare de 10 ani, iar analizele NASA estimează acum o durată a observațiilor de aproximativ 20 de ani.

Excedentul este datorat în mare parte lansării precise efectuate cu racheta Ariane 5 a companiei Arianespace, despre care NASA susține că a depășit țintele necesare pentru a pune telescopul pe trasa corectă, acesta necesitând doar două manevre de corecție ale trasei. După intrarea pe orbită, James Webb își va folosi restul combustibilului pentru a-și menține poziția și a-și ajusta orientarea în funcție de necesitățile observațiilor.

Supernovele ar fi putut juca un factor în evoluția vieții pe Pământ

Fizicianul danez Henrik Svensmark susține, într-un studiu publicat în Geophysical Research Letters, că evoluția vieții de pe Pământ a fost influențată de incidența supernovelor din regiunea galactică a Pământului, deoarece cantitățile mari de raze cosmice emise de către astfel de evenimente provoacă schimbări în clima de pe Terra.

În prima parte a cercetării, Svensmark observă o legătură între incidența supernovelor și densitatea nutrienților din oceane, prezentă încă de acum 3,5 miliarde de ani, dar cercetată mai în detaliu pentru ultimii 500 de milioane de ani.

În acest sens, fizicianul prezintă comparații între supernovele înregistrate și proporția de materie organică din sedimente depuse pe fundul mărilor. Se observă că perioadele cu incidență mai ridicată a supernovelor au coincis des cu cele în care au crescut proporțiile de nutrienți din oceane, oferind condiții mai propice pentru evoluția vieții.  Îngroparea carbonului în sedimente contribuie și la creșterea proporției de oxigen din atmosferă, deoarece oxigenul produs în timpul fotosintezei rămâne în atmosferă doar dacă nu poate găsi atomi de carboni pentru a reveni la starea inițială de CO2.

Cercetătorul sugerează o posibilă explicație pentru această corelație: ionii aduși în atmosfera Pământului de razele cosmice create de supernove duce la crearea unor cantități mai mari de aerosoli, care influențează la rândul lor formarea și separarea norilor, putând de exemplu să le extindă durata de viață.

Creșterea bruscă a cantităților de aerosoli într-o perioadă cu de activitate ridicată a razelor cosmice pot duce, astfel, la o răcire a climatului, cu diferențe mari de temperatură între ecuator și poli, vânturi puternice și o circulație mai rapidă a sistemelor de curenți oceanici, asigurând un schimb de nutrienți mai eficient între diverse sisteme biologice.

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI


Primul transplant al unei inimi de porc modificate genetic la om

O echipă de medici chirurgi de la Universitatea din Maryland au reușit, în premieră, să transplanteze o inimă crescută într-un porc modificat genetic la un pacient uman. Recipientul este un bărbat de 57 de ani care suferă de o boală cardiacă severă, considerat ineligibil pentru un transplant uman din cauza stării proaste de sănătate. Operația a durat nouă ore, iar pacientul s-a trezit și este în stare stabilă, conform medicilor, care spun însă că este prea devreme pentru a evalua succesul procedurii.

Porcul în care a fost crescut organul a fost modificat genetic, fiindu-i șterse trei gene care au fost legate în trecut de respingerea organilor la pacienți transplantați. În schimb, în genomul animalului au fost introduse șase gene umane corelate anterior cu acceptarea organelor străine de către sistemul imunitar.

Câinii pot diferenția între limbaje

Creierul câinilor poate diferenția între limbajele umane, susține un studiu efectuat de cercetători maghiari, publicat în jurnalul NeuroImage. Autorii au ajuns la această concluzie în urma unui experiment în care 17 patrupede, ai căror stăpâni vorbesc fie spaniolă, fie maghiară, au ascultat pasaje din Micul Prinț în ambele limbi în interiorul unui tomograf.

Analizele au arătat activități cerebrale diferite în cortexul auditiv principal al patrupedelor în funcție de limba cu care aceștia erau obișnuiți. Câinii au înregistrat, însă, și activitate cerebrală diferită față de cea asociată cu cele două limbi atunci când le-au fost puse pasaje bruiate din înregistrări, sugerând că animalele pot diferenția și între limbaj și non-limbaj. Studiul este prima demonstrație a unui creier animal care poate diferenția între limbajele umane.

Zonele tectonice în care s-au format insulele vulcanice sunt mai reci decât se credea inițial

Un studiu publicat în Science susține că „punctele fierbinți” de la granița plăcilor tectonice din care s-au format zone vulcanice de suprafață precum Hawaii, Islanda sau Insulele Galapagos au temperaturi mai scăzute decât se estima anterior.  Astfel de puncte fierbinți erau estimate a avea cu între 100 și 300 °C mai mult decât zonele vulcanice care erup în mijlocul plăcilor tectonice, precum vulcanele oceanice; în schimb, conform studiului, 40% dintre aceste puncte ar avea o temperatură mai ridicată cu doar între 50 și 136 °C față de cele oceanice.

Diferența mai scăzută de temperatură între cele două tipuri de zone vulcanice sugerează că cel puțin o parte dintre punctele fierbinți ar putea o origine diferită de modelul clasic de formare al vulcanilor, în care apariția lor este atribuită unor cantități uriașe de roci fierbinți care sunt împinse din miezul Pământului către suprafață..

Sunt 50% șanse ca planeta să se încălzească în curând cu peste 1,5 grade Celsius

De
Este aproape sigur că, undeva între 2022-2026, se va înregistra cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo, spun specialiștii.

Sci-Memo: Un tratament antiobezitate ajută la pierderea a 20% din greutate

De
Un medicament experimental pentru tratarea obezității, dezvoltat de gigantul farmaceutic Eli Lilly, a oferit rezultate promițătoare într-un studiu clinic de faza a III-a, provocând pierderea între 15 și 22,5% din masa corporală în voluntari cu obezitate sau identificați ca supraponderali cu cel puțin o comorbiditate (excluzând diabetul).

Mediu: Schimbările climatice ar putea provoca următoarea pandemie

De
Până în 2070, încălzirea globală va duce la răspândirea a mii de noi viruși printre animale. Crește riscul ca bolile infecțioase nou apărute să treacă de la animale la oameni, spune un nou studiu.

Sci-Memo: Acceleratorul de particule de la Geneva, repornit după trei ani, a spart deja un record

De
După o pauză de trei ani pentru lucrări de îmbunătățire a echipamentelor, acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) de la Geneva a fost repornit pe 22 aprilie pentru a treia perioadă majoră de experimente din istoria sa, fiind programat să efectueze accelerări și coliziuni de particule cel puțin până în 2026.