FYI

Sci-Memo: Mai puțină poluare? Un proces chimic simplu ar putea distruge „chimicalele eterne”

De Ionuț Preda 30.08.2022

Substanțele chimice sintetice din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și poliflouroalchilate) – prezente în multe obiecte casnice și supranumite„chimicale eterne”, pentru că nu se descompun natural – ar putea fi neutralizate printr-o metodă relativ simplă și ieftină. Este concluzia cercetătorilor de la Universitatea Northwestern din Illinois, Statele Unite, care au dezvoltat un nou proces chimic menit să rezolve această problemă.

Mostre de apă testate pentru PFAS-uri. Departamentul pentru Mediu, Marile Lacuri și Energie din Michigan

PFAS sunt folosite în fabricarea materialelor antiaderente sau impermeabile, precum în tigăile cu teflon, în cosmeticesau pentru spuma din stingătoarele de incendii. Însă tot mai multe cercetări susțin că au o gamă largă de potențiale efecte negative asupra oamenilor și animalelor care intră în contact cu ele, de la creșteri ale nivelului colesterolului până la deteriorarea sistemului imunitar sau risc mai crescut de cancer. Uniunea Europeană se pregătește să interzică folosirea PFAS în spațiul comunitar, o reglementare care ar putea intra în vigoare în 2025.

Deoarece nu se descompun, PFAS-urile, care sunt folosite de peste șapte decenii, au poluat un surse de apă și se găsesc acum în cantități alarmante în organismul uman. Și, deși, între timp, s-au dezvoltat soluții eficiente de filtrare, distrugerea acestor substanței după filtrare rămâne o problemă majoră.

Cercetătorii de la Northwestern au reușit, însă, să găsească o metodă destul de facilă pentru a descompune PFAS-urile. Conform unui studiu publicat recent în Science, moleculele PFAS au la unul dintre capete un grup de ioni care conține, în multe cazuri, atomi de oxigen. Atunci când moleculele sunt încălzite în dimetilsulfoxid împreună cu hidroxid de sodiu, acest grup se dezintegrează și provoacă o reacție în lanț în toată molecula, lăsând în urmă compuși chimic benigni.

Autorii studiului au reușit să degradeze astfel zece tipuri de chimicale PFAS, incluzând două dintre cele mai întâlnite tipuri, acidul perfluorooctanic (PFOA) și înlocuitorul său sintetic GenX, însă încă au muncă lungă până la validarea acestei metode pe întreaga familie chimică a PFAS-urile. Grupul conține peste 12.000 de compuși, iar o parte dintre aceștia nu au atomi de oxigen în grupul care provoacă reacția în masă. Însă cercetătorii sunt destul de încrezători că vor găsi  alte puncte vulnerabile în structura moleculelor și vor putea folsi aceeași metodă.

Moderna dă în judecată Pfizer/BioNTech

Tehnologia ARN-ului mesager, care a stat la baza vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2, va ajunge subiect de dispută în tribunalele din Statele Unite și Germania. Acțiunea vine din partea companiei americane Moderna, care susține că Pfizer/BioNTech ar fi copiat două elemente-cheie ale brevetului pe care îl deținea pentru un vaccin mRNA: o modificare chimică care evită declanșarea un răspuns imun advers împotriva vaccinului, precum și modul în care vaccinul reușește să țintească proteina Spike a virusului. În replică, compania germană a anunțat că este surprinsă de acțiune și că se va apăra în instanță împotriva acuzațiilor.

Cine surprinde o galaxie spiralată mai bine: Hubble sau James Webb?

Chiar dacă nu există o competiție oficială între telescopul spațial Hubble și mult mai recent lansatul James Webb, asta nu înseamnă că echipele din spatele lor nu se pot „întrece” pentru a obține o imagine cât mai spectaculoasă a aceluiași obiectiv. În cazul de față, este vorba de M74 sau „Galaxia Fantomă”, una dintre cele mai cunoscute și spectaculoase galaxii spiralate observate.

Imaginea obținută de Hubble. ESA

E o întrecere la care nu este nevoie, însă, de un câștigător, pentru că ambele instrumente acoperă lungimi de unde diferite și chiar complementare: Hubble le-a suprins pe cele vizibile și ultraviolete, reușind să evidențieze clusterele rozalii din spiralele lui M74, în care se formează stele într-un ritm accelerat, în timp ce James Webb a observat mult mai bine acumulările de gaze și praf cosmic dintre clustere, prin camera sa specializată pe spectrul infraroșu mediu.

Imaginea obținută de James Webb. ESA

Ca să împace pe toată lumea, Agenția Spațială Europeană, care a publicat ambele imagini, a adăugat și o a treia, în care combină informațiile de la cele două telescoape spațiale. ESA a creat astfel un portret al lui M74 care se extinde pe o parte mare din spectrul electromagnetic.

Imaginea compozită Hubble/Webb. ESA

3 studii care ne-au atras atenția


Îți vei printa mobila din lemn?

O cercetare care urmează să fie prezentată la convenția de toamnă a Societății Americane de Chimie propune un nou mod de creare a mobilei din lemn, prin printare 3D, dar cu un twist: varianta obținută inițială este o placă complet plată și umedă, care se automodelează în forma dorită pe măsură ce se usucă.

O lume oceanică la 100 de ani-lumină distanță de Pământ

Într-un articol publicat în The Astronomical Journal, o echipă internațională de cercetători anunță descoperirea lui TOI-1452 b, o exoplanetă dintr-un sistem binar, situat la 100 de ani-lumină distanță, care ar putea fi complet oceanică. Predicția astronomilor se bazează pe semnăturile chimice ale planetei șipea poziția din propriul sistem, care ar permite teoretic prezența apei lichide la suprafață.

Cea mai mare fosilă de dinozauri din Europa

Universitatea din Lisabona a anunțat descoperirea a ceea ce ar putea fi cea mai mare fosilă de dinozaur găsită până în acum în Europa. Din fragmentele dezgropate până în prezent, incluzând vertebre și coaste, paleontologii bănuiesc că ar fi vorba despre scheletul unui sauropod, un dinozaur erbivor patruped din Jurasicul Târziu care putea atinge 12 metri înălțime și 25 în lungime. Expediții viitoare la situl din orașul portughez Pombal vor încerca să găsească și alte părți ale scheletului acestuia.

3 articole care merită citite


  1. Nature explică modul în care două echipe distincte de cercetători au reușit să crească embrioni sintetici de șoareci,folosind doar celule stem, fără vreo metodă clasică de fertilizare. Iar embrionii chiar au supraviețuit destul pentru a forma câteva organe, incluzând inima.
  2. Cum se îmbină arta cu neuroștiința? Răspunsul se găsește într-un concurs organizat de mai bine de un deceniu de Institutul de Neuroștiință din Amsterdam, care premiază cele mai bune lucrări audio, vizuale sau multimedia pe această temă. Scientific American prezintă cele mai interesante opere din ediția 2022, împreună cu explicații despre cum se leagă acestea de tematica concursului.
  3. The New York Times explică culisele genetice ale fenomenului de „doppelganger”, în care două persoane care nu sunt înrudite (și câteodată provin din părți complet diferite ale lumii) arată aproape identic.

Mediu: România, pe locul al doilea în UE la producția de biciclete. Nu și la pedalat

De
Uniunea Europeană a produs în 2021 aproximativ 13,5 milioane de biciclete, clasice și electrice, o creştere cu 11% faţă de 2020. România ocupă locul al doilea în rândul celor mai mari producători de biciclete din Uniune, cu 2,5 milioane.

Sci-Memo: Cea mai veche inimă prezervată are 380 de milioane de ani

De
O echipă internațională de paleontologi, coordonată de Universitatea Curtin din Australia, a identificat cea mai veche inimă descoperită până în prezent, mineralizată în interiorul unei fosile de pește de acum aproximativ 380 de milioane de ani. Descoperirea a fost descrisă într-un studiu publicat în Science.

Mediu: Summit dedicat schimbărilor climatice în România

De
Pe 4 și 5 octombrie, va avea loc prima ediție a Climate Change Summit, un eveniment dedicat discuțiilor despre și soluțiilor pentru schimbările climatice.

Mediu: Secetă, incendii, inundații. Portretul unei veri „normale”

De
România este afectată de secetă în proporție de 70%. Rezerva strategică de apă scade dramatic. Au ars de șapte ori mai multe păduri decât anul trecut. Deși pare paradoxal (dar nu e), pe mai multe râuri au început viiturile și inundațiile.