FYI

Sci-Memo: Meteoriți giganți au dus la formarea continentelor

De Ionuț Preda 17.08.2022

O echipă de cercetători de la Universitatea din Curtin, Australia a găsit noi dovezi care susțin teoria că masele continentale de pe Terra au apărut ca urmare a impacturilor cu meteoriți giganți, cu care planeta s-a confruntat des în primele miliarde de ani de la formare.

Pixabay

Modul exact în care s-au format plăcile continentale de pe Terra este o enigmă. Singurul aspect acceptat aproape universal de către cercetători este că ele ar fi rămășițele unui strat original continuu de roci care s-ar fi topit parțial, însă cauzele care au provocat această topire au rămas neclare.

Răspunsul ar putea fi dat de un studiu publicat în Nature. Autorii au analizat mostre de zirconiu din Cratonul Pilbaria, una dintre cele mai vechi zone de scoarță stabilă a planetei, situată în statul Australia de Vest.

Mai specific, cercetătorii au studiat izotopii de oxigen din cristalele de zirconiu, metodă prin care poate fi reconstruit istoricul geologic al regiunii înconjurătoare. Au fost observate dovezi ale topirii unei părți din scoarța pilbariană, într-un proces desfășurat în mai multe stagii, pe parcursul a sute de milioane de ani. Procesul a început cu topirea rocilor de la suprafață, ceea ce este unul dintre principalele efecte geologice ale unui impact cu un meteorit masivi.

Autorii au observat și că doilea stagiu al topirii scoarței, care a avut loc acum 3,4 miliarde de ani, este contemporan cu cele mai vechi dovezi geologice ale unor impacturi ale  meteoriților gigantici cu Pământul. După calculele lor, un impact ipotetic care ar fi avut loc acum 3,6 miliarde ar explica și valorile izotopilor de oxigen asociați primei etape a topirii scoarței.

James Webb a fotografiat Galaxia Roatei de Car

Cel mai recent telescop spațial lansat de NASA a reușit să capteze imagini foarte detaliate ale galaxiei Roata de Car (în engleză – Cartwheel), o formă rară de galaxie inelară. Aceasta este situată la peste 500 de milioane de ani-lumină distanță de Pământ, iar astronomii speculează că și-a căpătat forma specifică în urma unei coliziuni cu o galaxie mai mică.

NASA/ESA/CSA/STScI

5 studii care ne-au atras atenția


CRISPR/Cas9 poate provoca genotoxicitate dacă este folosit greșit

Editarea genetică prin tehnologia CRISPR/Cas9 vine și cu riscuri importante; cel puțin așa susține o echipă de cercetători din Barcelona într-un studiu publicat în Nature Communications. Cercetarea lor a observat peste 15% din genele umane au cel puțin câte o poziție care, dacă ar fi editată prin intermediul CRISPR, ar putea duce la deteriorarea celulelor editate sau la un risc mai mare de apariție a mutațiilor maligne în acestea.

CITEȘTE ȘI: 8 boli care ar putea fi tratate cu ajutorul editării genetice CRISPR

O nouă soluție pentru problemele la coafa rotatorilor

Un posibil tratament revoluționar pentru leziunile coafei rotatorilor, grupul de mușchi și tendoane care înconjoară articulațiile umărului, a fost propus într-un studiu din Proceedings of the National Academy of Science. Aceasta constă în introducerea unei structuri din polimer și grafen în mușchii afectați. În testele pe șobolani a reușit să regenereze țesutul muscular și a prevenit acumularea de grăsime, fenomen care poate poate crește riscul de leziuni viitoare. Este nevoie însă de studii suplimentare pentru a confirma tratamentul.

Urși panda dominau pădurile din Bulgaria în urmă cu milioane de ani

Cea mai recentă specie de urși panda care ar fi trăit în mod natural în Europa a fost descoperită pe baza unor fosile dentare din Bulgaria. Agriarctos nikolovi, așa cum a fost numită într-un studiu din Journal of Vertebrate Paleontology, ar fi trăit acum peste șase milioane de ani în zonele împădurite joase de pe actualul teritoriu al țării vecine și ar fi dispărut tot din cauza unor schimbări climatice care au dus la secarea unei părți mari din bazinul mediteraneean.

O bere veche de secole a fost refăcută prin intermediul biotehnologiei

Un bioinginer ecudoarian a reușit să readucă la viață o rețetă de bere veche de peste 400 de ani, considerată pierdută. El a folosit o metodă inedită: a recultivat fragmente din drojdia specifică folosită la fermentarea băuturii, care dispăruse în mod natural, din mostre descoperite în butoaie de bere vechi stocate într-un muzeu din capitala Quito.

Chiar și un război nuclear minor are șanse mari să provoace foamete globală

O cercetare din Nature Food simulează efectele pe care un conflict nuclear le-ar putea avea asupra industriei alimentare mondiale, iar rezultatele nu sunt deloc încurajatoare. Chiar și un conflict militar localizat, de exemplu între India și Pakistan, ar putea ridica în atmosferă destul praf și funingine pentru a compromite recoltele la nivel global, punând în pericol siguranța alimentară a peste cinci miliarde de oameni.

3 articole care merită citite


  1. Scientific American sugerează că studiul lansat recent de NASA în domeniul OZN-urilor ar putea fi mult mai important pentru știința atmosferei decât ar fi pentru căutarea vieții extraterestre, pentru că va studia fenomene deocamdată slab înțelese;
  2. Știai că precizia și acuratețea nu sunt sinonime, ba chiar au semnificații destul de distincte în lumea științifică? ZME Science explică diferența dintre termeni;
  3. MIT Technology Review abordează pe larg un discuție recent din zona imunologiei care vrea să demonstreze că sexul biologic este un factor important, dar deseori trecut cu vederea, în formarea răspunsurilor imune.

Mediu: România, pe locul al doilea în UE la producția de biciclete. Nu și la pedalat

De
Uniunea Europeană a produs în 2021 aproximativ 13,5 milioane de biciclete, clasice și electrice, o creştere cu 11% faţă de 2020. România ocupă locul al doilea în rândul celor mai mari producători de biciclete din Uniune, cu 2,5 milioane.

Sci-Memo: Cea mai veche inimă prezervată are 380 de milioane de ani

De
O echipă internațională de paleontologi, coordonată de Universitatea Curtin din Australia, a identificat cea mai veche inimă descoperită până în prezent, mineralizată în interiorul unei fosile de pește de acum aproximativ 380 de milioane de ani. Descoperirea a fost descrisă într-un studiu publicat în Science.

Mediu: Summit dedicat schimbărilor climatice în România

De
Pe 4 și 5 octombrie, va avea loc prima ediție a Climate Change Summit, un eveniment dedicat discuțiilor despre și soluțiilor pentru schimbările climatice.

Sci-Memo: Mai puțină poluare? Un proces chimic simplu ar putea distruge „chimicalele eterne”

De
Substanțele chimice sintetice din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și poliflouroalchilate) – prezente în multe obiecte casnice și supranumite„chimicale eterne”, pentru că nu se descompun natural – ar putea fi neutralizate printr-o metodă relativ simplă și ieftină. Este concluzia cercetătorilor de la Universitatea Northwestern din Illinois, Statele Unite, care au dzvoltat un nou proces chimic.