Sci-Memo: O descoperire genetică deschide drumul către insecticide care afectează doar țânțarii

O echipă de entomologi de la Universitatea din California a făcut o descoperire genetică despre țânțari care ar putea fi folosită pe viitor pentru crearea unor insecticide care să nu afecteze și alte specii de insecte. Cercetătorii au descoperit că ecdizona, un hormon prezent în toate speciile de insecte, fără de care acestea nu ar putea crește și nu s-ar pot reproduce, funcționează într-un mod diferit la speciile de țânțari.

Gerald Yuvallos via Openverse

În 2018, unul dintre autorii studiului actual a descoperit că musculițele de oțet dispun de o proteină specială care transportă ecdizona între celule. Proteina a fost observată, ulterior, la toate speciile de insecte care au mai fost testate. Mai apoi, au fost descoperite trei alte proteine care au un rol în transportarea hormonului, dar a căror absență nu ar bloca dezvoltarea și reproducerea insectelor.

În studiul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii anunță că au găsit doar ultimele trei proteine, fără cea principală, la Aedes aegypti, o specie de țânțari din Egipt care răspândesc febra galbenă, febra Denga și a virusul Zika. Asta înseamnă că, teoretic, se pot dezvolta soluții chimice care să blocheze funcționarea proteinelor transportatoare la țânțari, și care, în același, să nu o afecteze pe cea folosită în mod principal de alte insecte.

Laboratorul la care a avut loc cercetarea a început deja un proces de screening pentru substanțele care ar putea bloca proteinele ce transportă ecdizona la țânțari. Autorii susțin că metoda ar putea fi eficientă atunci când este folosită în paralel cu alte metode de controlare a populațiilor de țânțari.

5 studii care ne-au tras atenția

Posibilitatea vieții pe Venus, infirmată din nou

Un studiu efectuat la Universitatea din Cambridge infirmă din nou ideea că ar putea există viață pe Venus. Conform cercetării, compoziția chimică a atmosferei venusiene și schimbările care au loc în aceasta nu sunt compatibile cu modelele construite de autori, care estimează amprementele chimice pe care le-ar lăsa în atmosferă eventuale forme de viață de pe planeta vecină.

CITEȘTE ȘI: De ce “Viață pe Venus” e o exagerare

O nouă specie de câine-urs (de acum 12 milioane de ani)

Paleontologi de la Muzeul de Istorie Naturală din Basel au descoperit o nouă specie a unui prădător preistoric, pe baza unor fosile vechi de aproximativ 12 milioane de ani descoperite pe coasta de sud-vest a Franței. Specia aparținea unei familii de carnivore masive al cărei aspect dă impresia unei combinații dintre urși și câini.

Structura receptorilor de serotonină a fost completată

O echipă internațională de cercetători a reușit să mapeze pentru prima dată  structurile tuturor receptorilor de serotonină, neurotransmițătorul care joacă un rol important în reglarea apetitului, memoriei sau a stărilor la oameni, conform unui studiu publicat în Molecular Cell.

Ce animale văd cele mai multe culori?

O cercetare publicată în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences susține că a reușit să determine diferențe fundamentale între modul în care diverse categorii de animale percep culorile. Autorii sugerează că animalele acvatice disting mai puțin culori decât cele de uscat, iar în rândul acestora de urmă, cele care trăiesc în habitate deschise percep un spectru mai larg decât cele care trăiesc în păduri.

Gaura neagră care se dezvoltă cel mai rapid

Astronomi de la Universitatea Națională din Australia susțin că au găsit gaura neagră cu cel mai rapid ritm de expansiune cunoscut din ultimele nouă miliarde de ani, estimată a consuma în fiecare secundă echivalentul în materie al Pământului.

4 articole care merită citite

1. Ce s-ar întâmpla dacă Luna ar dispărea brusc? Sună a scenariul unei producții SF, doar că ZME Science explică consecințele reale pe care le-ar resimți Pământul în absența singurului său satelit natural.
2. Nature explică de ce misterul COVID-ului de lungă durată rămâne departe de a fi clarificat pentru experții medicali, deși aceștia au la dispoziție peste doi ani de pandemie în care s-au strâns cantități imense de date strânse de la pacienți din întreaga lume.
3. The New York Times demontează afirmațiile recente venite din China conform cărora semnale captate de un radiotelescop din provincia Guizhou ar putea de origine extraterestră, cu explicații de la experți în domeniu și analogii cu greșeli similare făcute de cercetători americani în trecut.
4. Cercetătorul Alexandru Tătar scrie în InfoClima despre cum afectează schimbările climatice turismul de pe litoralul românesc.