FYI

Sci-Memo: Regenerare a ficatului cu ajutorul bacteriei ce provoacă lepra? 

De Ionuț Preda 28.11.2022

Bacteria care provoacă lepra ar putea fi folosită în viitoare tratamente de regenerare a ficatului, arată un studiu publicat în jurnalul Cell Reports Medicine, care a documentat impactul neobișnuit pe care boala o are asupra ficatului animalelor.

Mostră de țesut de la un pacient infectat cu Mycrobacterium leprae văzută la microscop. Wikimedia Commons

Mycobacterium leprae, patogenul care provoacă lepra, are un mecanism care este parțial benefic pentru organismul gazdă. Bacteria poate determina un tip de celule din sistemul nervos periferic prezente și în ficat, numit celule Schwann, să revină la o stare de dezvoltare mai puțin matură, similară celulelor stem. Acest lucru duce la creșterea dimensiunii organului. M. leprae folosește acest mecanism pentru a crea celule noi pe care, ulterior, să le infecteze.

Cercetători de la Universitatea din Edinburgh au comparat efectele pe care bacteria le are asupra ficatului unor specimene de tatu. Ei au observat că animalele infectate cu lepră aveau ficatul cu o treime mai mare decât cele care nu aveau bacteria, dar organul nu prezenta semne de deteriorare, precum țesut cicatrizat sau tumori. În schimb, țesuturile nou-crescute păstrau anatomia și structura corectă a ficatului.

Analiza proteinelor din organele infectate au arătat că acestea funcționau corespunzător. De asemenea, activitatea genetică a celulelor infectate cu M. leprae era similară cu cea a unui ficat aflat în formare într-un fetus uman, cu expresie ridicată a genelor implicate în metabolism, creșterea și proliferarea celulelor și una mai scăzută a genelor corelate cu îmbătrânirea celulară.

Mecanismul ar putea fi folosit în terapii care să regenereze ficatul în pacienții cu boli renale, ceea ce ar face mai puțin necesare transplanturile. Înainte de a ajunge acolo, însă, cercetătorii vor trebui să afle exact cum reușește bacteria să provoace diviziunea celulară fără a omorî celulele.

Noi prefixe adăugate Sistemului Internațional al Unităților

Cercetătorii care au participat la 27-a Conferință Generală a Greutăților și Măsurătorilor au aprobat adăugarea unor noi prefixe în Sistemul Internațional al Unităților pentru prima dată în ultimele trei decenii.

Două prefixe noi au fost adăugate: ronna, pentru măsurile care ar trebui exprimate cu 27 de zerouri, și quetta, pentru cele cu 30 de zerouri. De exemplu, Pământul cântărește în prezent 6 ronnagrame (Rg), iar cea mai mare planetă din Sistemul Solar, Jupiter, este estimată a avea aproximativ 2 quettagrame (Qg).

De asemenea, în cealaltă direcție, pentrru greutăți submicroscopice, au fost introduse ronto (27 de zerouri după virgulă) și quecto (30 de zerouri). Acestea vor fi prescurtate rg, respectiv qg.

James Webb a surprins o clepsidră cosmică

Telescopul James Webb a captat o imagine detaliată a unei dintre cele mai spectaculoase structuri cosmice: norul întunecat L1527 din constelația Taurului, care apare sub forma unei clepsidre în spectrul infraroșu.

NASA, ESA, CSA, STScI. Procesarea imaginii: J. DePasquale, A. Pagan, și A. Koekemoer (STScI)

Structura are în centrul clepsidrei o stea aflată în formare, din care se poate vedea doar discul protoplanetar. Cele două jumătăți ale clepsidrei reprezintă materie emanată din procesul de formare a stelei, iar diferențele de culoare arată cât de densă este fiecare zonă; cele albastre au un strat mai subțire de praf cosmic, în timp ce zonele portocalii sunt mult mai dense.

5 studii care ne-au atras atenția


Genele și limbajul nu se dezvoltă mereu în paralel

O echipă de cercetători de la universități din Elveția și Germania susține, într-un studiu genetic de amploare publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, că limbajul și profilul genetic al populațiilor se dezvoltă diferit în aproximativ o cincime din cazuri, cel mai des în situațiile în care o populație adoptă limba unor vecini diferiți genetic.

Exoplanetele cu atmosferă din heliu ar putea fi răspândite în Univers

Un model creat de astronomi de la mai multe universități americane sugerează că multe exoplanete de dimensiuni mai mari decât Terra ar putea avea o atmosferă bogată în heliu, provocată de scurgerea treptată în spațiu a hidrogenului din atmosferele respective.

Un algoritm care clasifică supernove

Astronomii de la Institutul de Tehnologie din California au antrenat un algoritm de machine learning care a putut clasifica autonom peste 1.000 de supernove, pe baza observațiilor făcute de Observatorul Palomar din San Diego.

Un nou mod de a folosi CRISPR

O echipă de cercetători de la MIT a creat un nou instrument bazat pe tehnologia de editare genetică CRISPR-Cas9, care poate insera secvențe genetice foarte lungi, de până la 36.000 de nucleotide, conform unui studiu apărut în Nature Biotechnology.

Și cimpanzeii observă împreună

Un studiu publicat în Proceedings of the Natonal Academy of Sciences susține că cimpanzeii își pot arăta obiecte unul altuia doar cu scopul de a le observa împreună, un tip de comportament social bănuit până acum a fi specific oamenilor.

3 articole care merită citite


  1. Nature analizează viitorul xenotransplantării, domeniul în care organe sunt crescute în animale special pentru transplantul la oameni, în contextul în care câteva astfel de proceduri experimentale au fost realizate deja anul acesta.
  2. Tehnologia medicală a ajuns să poată preleva celule reproducătoare de la persoane recent decedate pentru fertilizare in-vitro, iar MIT Technology Review abordează dezbaterile etice majore care au răsărit în jurul subiectului.
  3. Matematiciana Melanie Matchett Wood, profesor la Harvard și câștigătoare a bursei MacArthur pentru cercetări matematice avansate, crede că 2 este cel mai fascinant număr prim. Motivul îl poți găsi într-un interviu publicat în Scientific American.

Daniel Mîrlea, proiectul anului la concursul Natural Landscape Photography Awards 2022

De
Natural Landscape Photography Awards și-a anunțat câștigătorii competiției de anul acesta. S-a pus accent pe aspectul autentic și realist și mai puțin pe fotografii perfecte din punct de vedere tehnic. 

Mediu: Sprijin financiar pentru țările sărace afectate de schimbările climatice

De
COP27: ajutor oficial pentru victimele climatului. Discuțiile pe tema combaterii combustibililor fosili au eșuat. 

Sci-Memo: Un nou material imită modul în care creierul uman stocheză informația

De
O echipă de cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB) a creat un nou material magnetic care imită modul în care creierul uman stochează informația, reușind să emuleze chiar și procesul de învățare care are loc în creier în timpul somnului adânc.

Mediu: Generația Z vrea combaterea schimbărilor climatice și politici prietenoase cu mediul

De
Războaiele, sărăcia, foametea, crizele economice și energetice, poluarea și încălzirea mediului sunt considerate de către adolescenți amenințări ridicate pentru viitoarea societate, reiese dintr-un studiu al Asociației Bloc Zero.