FYI

Sci-Memo: Temperatura maximă pe care o poate suporta un om este mai mică decât se credea

De Ionuț Preda 04.07.2022

Într-un experiment recent, o echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a observat că limita valorii de temperatură-umiditate peste care o persoană tânără și sănătoasă nu poate supraviețui este mai mică decât cea estimată în prezent. Aceștia și-a publicat descoperirea în în Journal of Applied Physiology.

Foto: Mihai Ghiduc

Până acum, pragul critic era estimat de cercetători la 35 °C în temperatura termometrului umed (tu), unitate de măsură care exprimă temperatura aerului atunci când este măsurată cu un termometru înfășurat într-un material umed. Aceasta este echivalentul unei temperaturi resimțite real de aproximativ 70 °C, și este considerat punctul teoretic la care corpul uman nu își mai poate regla deloc temperatura prin transpirație. 

Pentru a testa această ipoteză, autorii studiului au recrutat 24 de voluntari cu vârste între 18 și 34 de ani, monitorizându-i în camere speciale cu condiții termice ajustabile. În timp ce aceștia desfășurau diferite activități fizice ușoare, temperatura sau umiditatea din camere erau crescute gradual până în momentul în care se observa incapacitatea organismelor lor de a-și menține temperaturi corporale normale.

Rezultatele au arătat praguri de rezistență mult mai mici decât cel care este acceptat în prezent: în funcție de voluntar, pragul critic de temperatură a termometrului umed a variat între 25 și 28 °C, pentru medii cu temperaturi extreme și umiditate scăzută (ceea ce ar însemna, de exemplu, temperaturi ambientale de 44-48 °C la 20% umiditate), și 30-31 °C, pentru medii care au umiditate extremă (33-35 °C la 80% umiditate).

Autorii indică însă faptul că acest prag critic este aproape cert mai scăzut pentru copii, adulții mai în vârstă și persoanele care suferă de varii afecțiuni. Totuși, ei atrag atenția că nu poate fi setat un singur prag maximal ca temperatură letală, deoarece există diferențe de adaptabilitate și aclimatizare care fac anumite persoane mai rezistente la condiții de căldură extremă.

O sondă chineză a cartografiat toată suprafața lui Marte

Sonda chineză Tianwen-1 a reușit să mapeze întreaga suprafață a lui Marte, după ceva mai mult de un an după ce a ajuns în orbita Planetei Roșii. Vehiculul a efectuat 1.344 de orbite complete, timp în care a captat imagini de pe întreaga suprafață a planetei, conform Agenției Spațiale Chineze, care a publicat o parte dintre imagini.

Tianwen-1 a ajuns în orbita lui Marte în februarie 2021, ca parte a unei misiuni care include și roverul Zhurong, primul rover non-american care a amartizat cu succes. Ambele vehicule și-au atins deja obiectivele principale, însă își vor continua misiunile de aduna date din orbita și de la suprafața Planetei Roșii.

4 studii care ne-au atras atenția


O metodă mai simplă de producție a metanolului

O echipă internațională de cercetători a găsit o metodă de a transforma gazul metan într-o formă lichidă, metanol, printr-un proces de cataliză care folosește lumina vizibilă și care poate avea loc la temperaturi și presiuni normale. Studiul, publicat în Nature Materials, susține că procesul poate fi folosit ca alternativă la arderea gazului metan în exces, având în vedere că metanolul este și el folosit pentru o gamă largă de produse de consum și din industrie.

ARN-ul mesager poate fi controlat prin intermediul luminii

Tot cu ajutorul semnalelor luminoase, o echipă de cercetători de la Universitatea Munster din Germania a creat o nouă metodă de a controla procesul de transcriere al ARN-ului mesager, prin intermediul unei molecule activate de lumină. Aceasta poate opri sau relua procesul, conform unui studiu publicat în Nature Chemistry.

Saliva, cheia pentru descompunerea PET-urilor?

Un studiu din ediția internațională a jurnalului Societății Germane de Chimie susține că o enzimă din saliva umană este foarte eficientă în descompunerea plasticului de tip PET.

De ce sunt urșii panda erbivori?

O serie de fosile datate acum peste 6 milioane de ani explică de ce sunt urșii panda erbivori: strămoșii speciei au dezvoltat în timp un „deget opozabil fals”, similar cu cel al oamenilor, care le-a permis să mânuiască și să rupă tulpinile de bambus, conform Scientific Reports.

3 articole care merită citite


  1. Nature explică cum războiul dintre Rusia și Ucraina a dat peste cap multe proiecte de cercetare în arheologie și paleontologie, prin tăierea accesului cercetătorilor la situri și câmpuri de fosile importante;
  2. ZMEScience scrie despre studiile care arată ce efecte au deciziile de restrângere a dreptului la avort asupra femeilor;
  3. O cercetătoare suedeză povestește în Scientific American despre cum a făcut algoritmul de limbaj GPT-3 să scrie un articol științific despre el însuși și cum a încercat ulterior să îl publice într-un jurnal.

Sci-Memo: Meteoriți giganți au dus la formarea continentelor

De
O echipă de cercetători de la Universitatea din Curtin, Australia a găsit noi dovezi care susțin teoria că masele continentale de pe Terra au apărut ca urmare a impacturilor cu meteoriți giganți, cu care planeta s-a confruntat des în primele miliarde de ani de la formare.

Mediu: Ar putea oamenii să dispară din cauza încălzirii planetei?

De
Ar fi posibil ca schimbările climatice să ducă la o catastrofă globală și, implicit, la colapsul societății? Savanții avertizează că această perspectivă este, în mod periculos, prea puțin studiată. 

Sci-Memo: AI-ul DeepMind a obținut predicții ale structurilor 3D pentru aproape toate proteinele cunoscute

De
AlphaFold, un AI dezvoltat de subsidiara Google DeepMind, a creat predicții pentru structurile 3D a peste 200 de milioane de proteine, însumând aproape toate proteinele catalogate până în prezent.

Mediu: Criza climatică amplifică valurile de căldură

De
Încălzirea globală crește intensitatea și durata valurilor de căldură simultane, care se produc acum cu o frecvență de șase ori mai mare decât în urmă cu 40 de ani.