FYI

Sunt 50% șanse ca planeta să se încălzească în curând cu peste 1,5 grade Celsius

De Adriana Moscu 16.05.2022

Este aproape sigur că, undeva între 2022-2026, se va înregistra cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo, spun specialiștii.

Va urma cel mai călduros an din istorie, se arată într-un nou buletin asupra climei, publicat de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM). Potrivit prevederilor acordului de la Paris cu privire la schimbările climatice, o depăşire temporară a acestui prag pe parcursul unui an nu este, însă, sinonimă cu o depăşire de durată a acestui prag. Acest acord vizează limitarea creşterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale şi, dacă este posibil, la 1,5 grade.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/05/Mindcraftstories_incalzire-globala-ploi-urbane-masini-electrice-plante-pamant-luna_AlesVeluscek-Getty-Images.jpg

Ales Veluscek/Getty Images

Conform informării OMM, probabilitatea unei depăşiri temporare a pragului de 1,5 grade Celsius a crescut constant din 2015, anul în care acest risc a fost aproape zero. Pentru anii din perioada 2017-2021, probabilitatea de depăşire a fost de 10%. Acesta a crescut la aproape 50% pentru perioada 2022-2026, a indicat OMM. Există, însă, doar o mică probabilitate (10%) ca media pe cinci ani să depăşească pragul de +1,5 grade Celsius.

Studiul demonstrează, cât se poate de precis că omenirea se apropie semnificativ de momentul în care va atinge temporar limita inferioară a Acordului de la Paris – punctul în care efectele climei vor fi din ce în ce mai dăunătoare pentru populaţii şi pentru întreaga planetă.

„Atât timp cât vom continua să emitem gaze cu efect de seră, temperaturile vor continua să crească. În paralel, oceanele noastre vor continua să se încălzească şi să se acidifice, gheaţa de pe mare şi gheţarii vor continua să se topească, nivelul mării va continua să crească, iar condiţiile meteorologice extreme vor continua să se intensifice”, a avertizat în comunicat Petteri Taalas, secretarul general al OMM. 

În prezent, recordul pentru cel mai cald an din istorie este deţinut de anul 2016, marcat de un puternic episod El Niño, un fenomen care se produce în zona tropicală, sudică, a Oceanului Pacific, din cauza încălzirii la suprafață a apelor oceanului și a deplasării acestora dinspre partea vestică spre partea estică, generând pe litoral secete, furtuni și inundații.

5 studii recente care ne-au atras atenția


Cercetătorii au crescut în premieră plante în pământul adus de pe Lună

Un grup de cercetători de la Centrul Interdisciplinar de Cercetare în Biotehnologie al Universității din Florida a reușit să crească plante ale căror semințe au încolțit în sol adus de pe Lună în urmă cu 50 de ani. Concluziile au fost publicate în revista de știință Communication Biology. Demersul este considerat esențial pentru posibilitatea de colonizare a altor planete. Oamenii de știință au plantat semințe de Arabidopsis thaliana, cunoscută în limbajul popular drept gâscariță, o plantă des folosită în cadrul cercetărilor. În ciuda lipsei de material organic și a diferențelor mari dintre structura pământului lunar și a celui de pe Terra, cercetătorii au observat că plantele au început să încolțească. 

Algele dezvăluie indicii despre schimbările climatice de-a lungul a milioane de ani

Cercetătorii de la Universitatea din Göttingen au studiat un grup specific de lipide numite dioli cu lanț lung, care se găsesc în sedimentele marine din întreaga lume și care pot fi conservate milioane de ani. Ei au ajuns la concluzia că organismele își ajustează pereții celulari în funcție de condițiile de mediu, cum ar fi temperatura. Unele adaptări implică modificări ale lipidelor, care pot fi încă conservate mult timp după ce restul organismelor au fost degradate. Cercetarea a fost publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Mai avem de învățat despre felul în care cresc copacii

Ce se va întâmpla cu pădurile lumii într-o lume care se încălzește? Oare creșterea dioxidului de carbon din atmosferă va ajuta copacii să se dezvolte în continuare? Sau temperaturile extreme și precipitațiile vor împiedica creșterea? Dezvoltarea copacilor nu pare să fie în general limitată de fotosinteză, ci mai degrabă de creșterea celulelor, a constatat un studiu condus de cercetătorii de la Universitatea din Utah, alături de o echipă internațională de colaboratori. Lucrul acesta sugerează că trebuie regândit modul în care este prognozată creșterea pădurilor într-un climat în schimbare, dar și că, în viitor, pădurile ar putea să nu absoarbă atât de mult carbon din atmosferă pe cât se credea. Pădurile absorb și stochează în prezent aproximativ un sfert din emisiile actuale de dioxid de carbon. Dacă creșterea pădurilor încetinește, la fel se va întâmpla cu capacitatea pădurilor de a absorbi carbon și puterea lor de a încetini schimbările climatice. Studiul a fost publicat în revista Science.

Comerțul alimentar „ajută” biodiversitatea țărilor sărace

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan, SUA, au descoperit că importurile din țările cu venituri mari profită de biodiversitatea în țările cu venituri mici. Studiul, publicat în revista Nature Food, conclude că Țările în curs de dezvoltare au nevoie de mai multe alimente și adesea apelează la importuri. Pe de altă parte, țările exportatoare sunt nevoite să transforme terenurile în ferme sau pășuni pentru a face față cererii, lucru duce la deteriorarea mediului și a biodiversității locale. 

Plouă mai mult în orașele circulare față de cele cele pătrate sau triunghiulare

Forma unui oraș poate influența cantitatea de precipitații care cade deasupra lui, iar asta fiindcă în orașele circulare amestecarea fronturilor de aer se produce mai ușor. Studiul, publicat în Earth’s Journal de o echipă internațională de oameni de știință, reprezintă prima cercetare de acest gen asupra modului în care ploile urbane diferă de cele observate în mediile continentale și de coastă. Autorii au analizat orașele Dallas, New York și Los Angeles și au comparat rezultatele modelelor de cercetare și prognoză meteo. S-a putut obseva, de exemplu, că un oraș circular prezintă o acumulare de precipitații cu aproape 22,0% mai mare și o intensitate a precipitațiilor cu 78,6% mai ridicată în comparație cu un oraș triunghiular. Descoperirea este valoroasă pentru planificarea urbană durabilă și rezistentă, în special pentru orașele aflate în expansiune.

5 articole care merită citite


  1. Peste 200 de baraje de pe râurile Europei au fost eliminate în 2021, contribuind la restabilirea rutelor de migrație a peștilor și la creșterea biodiversității. Se estimează că pe râurile europene există peste un milion de baraje, multe dintre acestea fiind construite cu mai bine de un secol în urmă. Cel puțin 150.000 sunt învechite și nu servesc niciunui scop economic, se arată într-un raport publicat pe site-ul Fundației World Fish Migration.
  2. Ministerul Mediului anunță că începând de la 1 iulie se vor acorda cel puţin 3.000 de lei pentru casarea unei maşini mai vechi de 15 ani. Ministrul Tanczos Barna mai spune că, pe termen mediu şi lung, va fi nevoie de foarte multe staţii de încărcare pentru maşini electrice în zonele rezidenţiale, iar autorităţile ar avea un plan bine stabilit în vederea dezvoltării acestei industrii, scrie G4Media
  3. Marea Britanie anunță că primul zbor transatlantic cu emisii zero va avea loc anul viitor. Cursa demonstrativă va folosi o aeronavă alimentată exclusiv cu combustibil ecologic, 100% sustenabil, care, combinat cu eliminarea gazelor cu efect de seră, are ca rezultat un zbor cu emisii zero, se arată pe site-ul Guvernului Marii Britanii. 
  4. România ar fi trebuit să construiască 30 de unități care să gestioneze managementul deșeurilor în paralel cu închiderea a 150 de gropi de gunoi municipal și 1.500 de gropi de gunoi ilegale până în anul 2015. Infrastructura necesară pentru atingerea acestor obiective nu a putut fi construită nici măcar până în 2020, așa că s-au ratat toate țelurile asumate prin acordul de aderarea la capitolul managementul deșeurilor. O analiză despre neputința autorităților române de a asigura un mediu curat, pe Info Clima
  5. În alte părți ale lumii, orașe precum Liverpool, Seoul sau Izmir devin tot mai prietenoase cu mediul. De la stupi pe acoperișuri până la canalele forestiere care atrag aer proaspăt, ideile sustenabile aduc natura în zonele urbane, în beneficiul populației lor și al mediului, scrie BBC Earth

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Mediu: Schimbările climatice ar putea provoca următoarea pandemie

Sci-Memo: Temperatura maximă pe care o poate suporta un om este mai mică decât se credea

De
Într-un experiment recent, o echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a observat că limita valorii de temperatură-umiditate peste care o persoană tânără și sănătoasă nu poate supraviețui este mai mică decât cea estimată în prezent. Aceștia și-a publicat descoperirea în în Journal of Applied Physiology.

Mediu: Poluarea reduce speranța medie de viață cu doi ani la nivel global

De
Poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial.

Sci-Memo: O descoperire genetică deschide drumul către insecticide care afectează doar țânțarii

De
O echipă de entomologi de la Universitatea din California a făcut o descoperire genetică despre țânțari care ar putea fi folosită pe viitor pentru crearea unor insecticide care să nu afecteze și alte specii de insecte. Cercetătorii au descoperit că ecdizona, un hormon prezent în toate speciile de insecte, fără de care acestea nu ar putea crește și nu s-ar pot reproduce, funcționează într-un mod diferit la speciile de țânțari.

Sci-Memo: Prima grefă a unei urechi printate 3D din celule umane

De
O pacientă de 20 de ani din Statele Unite care suferă de microtie, o boală care duce la subdezvoltarea sau absențat totală a uneia sau ambelor urechi, a devenit prima persoană care a primit o grefă cu celule umane printate 3D.