Spotify și rețeta playlistului de un trilion de dolari14 min read

Vasile Decu | 03.06.2019

Dacă o companie de 1 miliard de dolari este un unicorn, ce nume s-ar potrivi cel mai bine celor care ating valoarea uriașă de 1 trilion? E mai degrabă o întrebare pentru media, căci investitorii, instituționali ori individuali, sunt mai preocupați de întrebarea Care? Sau, și mai important, care dintre cele subevaluate acum, deci cu potențial mare de creștere  – și câștig pentru investitori.

Paginile publicațiilor de business laudă zeci de concurenți diferiți, dar unul din numele care apare tot mai des pe această listă este Spotify, platforma de streaming audio fondată acum 13 ani de suedezii Martin Lorentzon și Daniel Ek, acesta din urmă fiind și CEO-ul companiei.

După listarea la bursa din New York în urmă cu puțin peste un an (aprilie 2018), acțiunile companiei au avut parte de un traseu acrobatic, de roller coaster, urcând până la un maxim de aproape 200 de dolari în vara lui 2018, ca să coboare, apoi, destul de abrupt, până la aproape jumătate (106 dolari pe acțiune) în decembrie – iar acum pare că urcă din nou, încet, dar hotărât – și cu semne puternice că vor atinge valori cel puțin egale cu cele de anul trecut.

Principalul motiv de optimism al investitorilor este anunțul recent, la finalul lunii trecute, că platforma a atins pragul de 100 de milioane de clienți plătitori, la nivel global, pentru serviciul său Spotify Premium, dintr-un total de 217 milioane de utilizatori internaționali, în 79 de țări.

Cifrele au venit cu ocazia raportului financiar pentru Q1, primul trimestru al acestui an, plin de indici pozitivi. Numărul celor care plătesc pentru versiunea premium a crescut cu 32% față de anul trecut, iar numărul total al utilizatorilor activi cel puțin lunar, incluzând versiunea gratuită, a crescut și el cu 26%, de la 207 milioane la finalul lui 2018, la 217 milioane în prezent.

Iar până la finalul anului, Spotify estimează că va crește până la 117-127 milioane de clienți plătitori, dintr-un total de 245-265 de milioane de utilizatori la nivel global, care să-i aducă venituri între 6,3 și 6,8 miliarde de dolari.

Loc de creștere există, căci, pe lângă lista lungă de utilizatori deja înregistrați în versiunea gratuită (la un singur pas de abonare), Spotify continuă și extinderea internațională. În luna februarie a acestui an s-a lansat pe imensa piață din India, lăudându-se deja cu 2 milioane de utilizatori acolo (jumătate încă din prima săptămână de la lansare). Chiar dacă India e, momentan, o piață mai săracă decât cea americană, deci prețul unui abonament e mai mic (1,67$ în India față de 9,99$ în SUA), compensează din plin la capitolul mărime. Și doar 10% din clienții Spotify sunt în afara Europei și Americii – mai sunt multe urechi de adus în rețea.

Iar creșterea continuă și pe piețele „de acasă” – Europa, SUA și Canada –, care sunt încă departe de saturație, mai ales dacă ținem cont de dublarea platformei tradiționale (smartphone-ul) cu cea a smart speaker-erelor care par că vor ajunge în toate locuințele.

Principalul rival este Apple, cu al său serviciu Apple Music, care vine tare din urmă, cu 50 de milioane de abonați (spre deosebire de Spotify, nu are și o versiune gratuită) și avantajul unui ecosistem uriaș, de miliarde de gadgeturi controlate aproape deplin. Iar pe piața americană conduce deja, cu 28 de milioane de abonați, față de cele 26 de milioane ale Spotify.

Cei doi giganți au intrat de ceva timp în conflict, cea mai recentă rundă fiind plângerea antitrust pe care Spotify a făcut-o în martie anul acesta în Europa, acuzând Apple de practici anticoncurențiale pe platforma sa. Mai exact, Spotify consideră nedreaptă taxa de 30% pe care Apple o percepe din valoarea abonamentelor Spotify vândute în App Store – spre deosebire de alte aplicații, precum Uber. UE a pornit o investigație oficială și există posibilitatea să oblige Apple să anuleze ori să reducă această taxă – și s-o amendeze chiar, cu până la 10% din cifra de afaceri la nivel global. Decizia este așteptată, așadar, cu mare interes, atât de Spotify, cât și de alți producători de conținut care visează un acces în termeni mai buni la ecosistemul Apple.

Pe lângă numărul clienților, un alt element extrem de important din această ecuație a „pariului pe Spotify” este și produsul servit, mai exact diversificarea lui. Iar noua revoluție audio pare să fie cea a podcasturilor – o nișă pe care Spotify a remarcat-o rapid și pe care vrea s-o domine.

În octombrie 2018, a lansat serviciul Spotify for Podcasters, cu instrumente de creație și de măsurare a audienței, folosit lunar de „peste 20 000 de echipe producătoare de podcasturi”, care au publicat deja peste 50 000 de emisiuni. În total, Spotify se laudă cu peste 250 000 de podcasturi disponibile pe platforma sa. Iar în ultimele luni, compania a cumpărat trei producători de podcasturi, Gimlet Media, Anchor și Parcast, cu aproape 400 de milioane de dolari, lansând o serie de emisiuni originale.

Potrivit CEO-ului Spotify, Daniel Ek, conținutul „non-muzical” va reprezenta 20% din ofertă – momentan, non-muzical înseamnă podcasturi, poate cea mai activă nișă media din prezent. Și toate platformele se bat acum să devină cât mai atractive, atât pentru creatori, cât și pentru consumatorii de podcasturi, pentru a porni celebrul „network effect”.

„În timp, ambiția noastră este să creăm o soluție și mai robustă de livrare a reclamelor în podcasturi, care să ne permită să reproducem capacitățile de targetare, de măsurare și de raportare pe care le avem pentru business-ul de bază, cel al reclamelor din versiunea gratuită”, precizează destul de clar compania în raportul său financiar de luna trecută.

Pe lângă aspectul monetizării (dificile, dar cu potențial uriaș), podcasturile sunt atractive și pentru că pot fi controlate mai bine decât muzica venită de la casele de producție, pentru care Spotify funcționează doar ca intermediar. Unul foarte bine plătit, ce-i drept, dar vulnerabil totuși: nimic nu garantează că librăria actuală nu se va muta la Apple ori la Amazon, ori nu va deveni brusc mai scumpă, tăindu-i din marja de profit.

Potrivit The Verge, Spotify a început deja să testeze promovarea podcasturilor în playlisturile muzicale, inserând printre melodii și episoade scurte de podcasturi, recomandate de algoritmi care vor încerca să identifice cât mai bine interesele de lecturi audio ale utilizatorilor.

Spotify are acum o valoare de piață de 25 de miliarde de dolari și urcă. Dar cât de sus?

Scott Galloway, celebrul profesor american de marketing, propune în cartea sa The Four (tradusă și la noi de editura Publica), o formulă destul de logică și atractivă pentru identificarea posibilelor companii de 1 trilion – sau care trec „măcar” de pragul de 300 de miliarde.

Botezată „Algoritmul T”, cu T de la trilion, rețeta include o serie de factori esențiali pentru o companie globală: un produs bine diferențiat, capacitatea de a atrage „capital vizionar” (în traducere, extrem de mulți bani, chit că nu promite profit prea curând), o dimensiune globală, un brand simpatic, integrare verticală (controlul asupra produsului, distribuției și clienților), utilizarea inteligenței artificiale (cu cât mai multe date), caracter de accelerator (capacitatea de a atrage expertiză și cei mai talentați angajați) și geografie favorabilă (apropiere fizică de universități și centre de cercetare care să-ți ofere ușor idei și oameni).

The Four a fost publicată în 2017, iar anul trecut Galloway a actualizat formula, care include acum:

  • Un produs care să poată fi consumat la nivel global;
  • AI care să învețe cât mai multe despre utilizatori;
  • O abilitate de tip Benjamin Button, adică algoritmi care devin mai buni cu cât sunt aplicați mai mult;
  • Un brand simpatic și cu valori morale (care face bine în lume);
  • Și capacitatea de a atrage angajați talentați.

Iar Spotify pare să bifeze toate aceste căsuțe. În plus, are și esența unui produs „obligatoriu”: multe pofte ori mode vin și pleacă, indiferent de cât de populare au fost la un moment dat – dar puține lucruri sunt mai de bază decât muzica și nevoia noastră pentru ea. Nu știm exact cum va arăta viitorul, dar sigur va avea muzică. Tristă sau veselă, asta nu mai putem spune.



Vasile Decu

Astronom amator, pasionat de știință și tehnologie. Șoarece de bibliotecă. vasile.decu@mindcraftstories.ro