Studiu: Bătrânii care folosesc tehnologiile digitale au un risc mai mic de demență

Lăsați bunicii pe net! Seniorii care folosesc computerul au un risc mult mai scăzut de demență12 min read

Monica Georgescu | 11.07.2019

Statistic vorbind, dacă citești asta, sunt șanse mari să ai o bunică, un bunic, o mătușă sau un unchi care îți urmărește fiecare mișcare pe rețelele de socializare, îți dă inimioare și comentează la fiecare postare și fiecare poză, iar asta poate te face să te simți un pic rușinat. Dacă și tu ai o rudă mai în vârstă care „se dă pe net” toată ziua, ar trebui să știi că timpul petrecut la calculator îi face bine la sănătate!

Un studiu publicat la 10 iulie în Neurology, jurnalul Academiei Americane de Neurologie, a arătat că persoanele de vârsta a treia care se implică în activități care stimulează creierul și memoria – printre care se numără și folosirea computerului – au un risc semnificativ mai scăzut de declin cognitiv și demență.

Statistica uitării

Declinul cognitiv ușor este o problemă medicală foarte des întâlnită la vârsta a treia, care se caracterizează prin probleme de memorie, tulburări de limbaj și de gândire și erori de judecată. Declinul cognitiv poate fi o patologie distinctă, dar mai multe studii recente au arătat că poate precede instalarea demenței. Simptomele declinului cognitiv sunt mai ușoare decât cele care caracterizează demența, însă pot influența negativ atât viața celor afectați, cât și a familiilor acestora.

La nivel mondial, aproximativ 50 de milioane de oameni trăiesc cu demență. Există aproximativ o sută de forme diferite de demență, însă cea mai frecventă este demența de tip Alzheimer. Riscul mediu de a face Alzheimer în acest moment este de 12%, dar se așteaptă ca această cifră să crească dramatic în următoarele decenii pe fondul îmbătrânirii populației. Directorul Organizației Mondiale a Sănătății declara recent că numărul persoanelor cu demență se va tripla în următorii 30 de ani.

Asta înseamnă că un bunic din zece va suferi un declin cognitiv ireversibil, iar folosirea tehnologiilor digitale ar putea să-l protejeze și să-l ferească de acest diagnostic necruțător. Asta este cu atât mai important cu cât, în prezent, nu există un tratament nici pentru declinul cognitiv ușor, nici pentru demență sau Alzheimer. Singurele opțiuni disponibile la acest moment pentru a ne proteja creierul, pentru a-l menține activ și în formă țin de stilul de viață. Și aici regăsim importanța studiului.

2.000 de bunici

La studiu au participat 2.000 de persoane de vârsta a treia, sănătoase, fără deficit cognitiv la momentul înrolării în studiu. Vârsta medie a participanților a fost de 78 de ani, iar studiul a urmărit aceste persoane vreme de cinci ani, pentru a observa cum evoluează sănătatea lor mintală. Vorbim deci despre un studiu amplu, care a urmărit participanții pe o perioadă lungă de timp. După cinci ani, 532 din cele 2.000 de persoane inițial sănătoase au dezvoltat un declin cognitiv ușor – un procent important.

Autorii au încercat să identifice care au fost factorii legați de stilul de viață care ar fi putut să protejeze restul participanților de declinul cognitiv. Pentru a identifica acești factori, cercetătorii s-au uitat la stilul de viață și la activitățile întreprinse de participanți care ar fi putut să mențină creierul alert și antrenat.

La începutul studiului, toți participanții au completat un chestionar despre activitățile cu efect de stimulare mintală întreprinse, despre tipul, frecvența și durata lor. Ulterior, participanților la studiu le-a fost testată memoria și acuitatea mintală la fiecare 15 luni timp de 5 ani.

Lăsați bunicii la calculator!

Autorii au analizat cinci tipuri de activități cu potențial de antrenament pentru creier: cititul, folosirea computerului, activitățile sociale, jocurile și meșteșugurile (artizanatul).

Rezultatele studiului au arătat că participanții care știau să folosească un computer la vârsta a treia au avut un risc cu 48% mai mic de a dezvolta simptome ale declinului cognitiv ușor. Raportându-ne la cifrele de mai sus, asta înseamnă că, dacă în mod normal un bunic din zece are risc de demență, doar unul din 20 de bunici care folosesc computerul are risc de demență.

Conform rezultatelor studiului, cei mai mulți dintre cei care și-au păstrat acuitatea mintală la bătrânețe știau să folosească tehnologiile digitale de mai mulți ani. Dar și cei care au învățat cum să folosească un computer la bătrânețe au avut un risc semnificativ mai scăzut de declin – de până la 30% mai mic decât populația generală. Asta înseamnă că ar putea fi o idee bună să ne învățăm bunicii cum să folosească un calculator – le-ar putea prinde extrem de bine!

Prin comparație, celelalte activități de antrenare a creierului s-au asociat cu rezultate un pic mai slabe: Meșteșugurile si hobby-urile s-au dovedit eficiente în menținerea acuității mintale, dar efectul lor de „antrenament pentru creier” a fost evident în special la vârsta a treia, nu și înainte. Iar activitățile sociale – ieșirile cu prietenii, jocurile de societate, mersul la film – s-au asociat cu un risc cu 20% mai mic de deficit cognitiv la vârsta a treia.

Fitness pentru o minte sănătoasă

Cercetătorii au mai observat că riscul cel mai mic de declin cognitiv l-au avut persoanele care asociau două sau mai multe din aceste activități. Acestea au un efect de „fitness pentru creier” – cu cât antrenamentele sunt mai complexe și mai variate, cu atât mai eficient poți preveni declinul cognitiv, păstrându-ți creierul în cea mai bună formă.

Astfel, cei care au asociat două activități din cele cinci identificate ca având rol de protecție pentru memorie și cogniție au avut un risc cu 28% mai mic de a dezvolta tulburări cognitive comparativ cu cei care nu au întreprins niciuna din aceste activități. Pentru cei care au raportat trei activități, riscul a fost cu 45% mai mic, iar pentru cei cu patru activități bifate, riscul a fost cu 56% mai mic.

Unul din avantajele studiului este că a inclus un număr mare de participanți pe care i-a urmărit pe o perioadă lungă de timp. Asta înseamnă că rezultatele și informațiile obținute din analiza datelor au o relevanță statistică mare.

Pe de altă parte, una din limitările studiului ține de faptul ca participanții au răspuns din memorie, completând un chestionar care includea întrebări despre tipul și frecvența activităților întreprinse în trecut care ar putea avea relevanță pentru studiu. Întrebările îi forțau pe participanți să-și amintească lucruri făcute într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, ceea ce poate fi o problemă pentru că, după cum am arătat, memoria nu este infailibilă.

Un alt lucru care trebuie menționat este faptul ca studiul a fost unul observațional. Asta înseamnă ca el a stabilit o corelație, nu o cauzalitate. Va fi nevoie de mai multe studii care să confirme rezultatele obținute. Până atunci însă, lăsați bunicii să folosească calculatorul! E mai bun decât televizorul!



Monica Georgescu

Jurnalist medical și de știință, cu un interes special pentru medicina bazată pe dovezi.