Reclame românești vechi despre oameni pe Lună11 min read

În urmă cu 50 de ani, întreaga omenire aștepta cu sufletul la gură epilogul celei mai mari aventuri de până acum: oamenii puneau pentru prima dată piciorul pe Lună.

Primii pași ai oamenilor pe Lună au fost un moment istoric, însă acest moment istoric a căpătat amploare globală grație progreselor tehnologiei vremii. Decizia americanilor de a promova intensiv misiunea și de a transmite în direct imagini ale momentelor cheie ale misiunii spațiale Apollo 11 (lansarea rachetei Saturn V, aselenizarea modulului lunar și imagini ale primilor oameni pășind pe Lună) a fost una extrem de curajoasă, care a aprins și mai mult imaginația oamenilor din întreaga lume și a contribuit la o senzație de euforie și entuziasm generalizat.

Peste 500 de milioane de persoane din întreaga lume au urmărit în direct transmisiunea aselenizării. Printre aceștia s-au aflat și câteva milioane de români. Mulți din aceștia au urmărit în direct transmisiunea aselenizării la televizoare noi-nouțe, cumpărate tocmai pentru această ocazie.

În ziarele vremii, reclame bine plasate și bine gândite te invitau să cumperi un televizor produs în România pentru a urmări în direct aventura astronauților în drumul lor spre Lună.

„Primii pași pe Lună îi veți urmări pe ecranul televizorului Miraj” – afirmă o reclamă publicată la 17 iulie în paginile ziarului „România Liberă”. Desenul înfățișează un astronaut coborând pe Lună într-un salt zglobiu.

În 1969, televizoarele, deși începeau să-și găsească locul în multe din gospodăriile din România, erau încă văzute ca un bun de lux. Era de bon-ton să ai un televizor, însă programul TV – transmis pe cablu prin intermediu releelor – putea fi recepționat doar pe aproximativ o jumătate din teritoriul țării. Din acest motiv, presa scrisă era, în România anului 1969, principala sursă de informare.

Dar lucrurile urmau să se schimbe: Pe 15 iulie, NASA a anunțat că va transmite în direct la TV imagini ale „coborârii primilor oameni pe satelitul natural al Pământului”. Ziarele românești au preluat imediat știrea, anunțând că România urma să preia transmisiunea live a momentului aselenizării. Acum era un moment bun să ai un televizor!

Pagina 6 a ziarului „Scânteia Tineretului”, 15 iulie 1969

Urmările acestui anunț nu au întârziat să apară. În zilele următoare, în ziarul „România Liberă” apar reclame special concepute pentru acest moment istoric. Reclamele invitau românii să cumpere un televizor Miraj, un produs autohton.

„Puteți fi martorul unui eveniment epocal”, spune reclama care înfățișează un domn urmărind fascinat Luna pe care un astronaut uriaș pășește. Imaginea pare că trece din planul real în ecranul televizorului fără a suferi alterări. Ecranul intermediază perfect experiența – „ca și cum ai fi acolo”.

„Nu întîrziați, cumpărați-vă chiar astăzi un televizor MIRAJ” – spune reclama. „Se poate cumpăra și cu plata în 12-18 rate lunare cu un acont de numai 765 lei”. Ca să vă faceți o idee, salariul mediu în România la acea vreme era în jur de 1.300 de lei.

„Nu, nu e nevoie să vă deplasați chiar dvs!” spune a treia reclamă din serie, desenată într-un spirit ludic. Un domn cu o valiză, un aparat foto și o pălărie cu stele (la fel ca cele de pe steagul Statelor Unite) aleargă degeaba încercând să prindă racheta care… tocmai a decolat în drumul ei către Lună.

„De acasă, stînd în fața televizorului, veți putea urmări comod îndrăzneața aventură a debarcării primilor oameni pe Lună. Televizorul Miraj, prezentat într-o elegantă casetă furniruită, cu o linie asimetrică modernă, vă oferă acest grandios spectacol”, spune reclama.

În continuare, ni se prezintă specificațiile tehnice ale televizoarelor Miraj:

• Ecran mare – diagonala 59 cm
• Strălucirea imaginii permite vizionarea în condiții excepționale a programelor
• Tensiunea de alimentare: 220 V – 50 Hz
• Difuzorul permanent dinamic de 3W asigură reproducere de bună calitate a sunetului

Trebuie precizat că, în 1969, în țara noastră ecranele televizoarelor erau alb-negru (la fel și transmisiunile TV), deși în SUA, în Marea Britanie și în alte țări dezvoltate, televizoarele (și transmiziunile TV) cu imagine color începuseră să capete popularitate în anii ’60. În România, prima transmisiune TV în culori a venit abia în anul 1983.

Dar poate vreți să vedeți cum arătau în realitate televizoarele Miraj, produse în România la fabrica Electronica, de pe platforma industrială Pipera! Am „săpat” un pic și am găsit unul de vânzare, pe olx. Din păcate, nostalgicii ar trebui să știe că anunțul nu mai este valabil, deci nu-l puteți cumpăra. Dar dacă vă amuză o incursiune în trecutul tehnologic glorios al țării noastre, vă invit să vizitați Muzeul Politehnicii, aflat pe strada Gheorghe Polizu nr. 1-7. Acolo veți găsi expusă o colecție impresionantă de „gadgeturi” made-in-Romania în comunism, inclusiv mai multe modele de televizoare vechi Miraj.

Nu știm exact câte persoane au fost convinse de amuzantele reclame cu imagini desenate din presa anului 1969. Știm însă că, în anul 1965, Televiziunea Română avea 500.000 de abonați, iar programul TV se putea recepționa pe 40% din teritoriul țării.

În 1970, numărul abonaților la programele TV ajunsese la 1,5 milioane, iar programele se puteau recepționa pe 83% din teritoriul țării. Aflăm asta dintr-un bilanț publicat la ceas aniversar chiar de TVR.

Desigur, euforia călătoriilor în spațiul cosmic, care captase imaginația oamenilor în vara lui 1969 nu s-a materializat doar sub forma unor reclame la televizoare. În presa vremii am găsit și alte reclame care au încercat să capitalizeze pe seama acestui eveniment istoric pentru a vinde anumite produse.

„Numai pentru cosmos nu avem echipament. Pentru călătorii terestre, magazinele de specialitate sunt bine asortate cu articole de sport și voiaj.”. Dovada clară că românul a fost dintotdeauna creativ!

Pentru amuzament, alătur reclamei românești varianta americană. Din punct de vedere vizual, merge pe aceeași idee, dar „vinde” un produs diferit. Sucurile din concentrat „Tang” au făcut parte din rațiile de alimente ale cosmonauților din misiunile Apollo. Compania nu a rezistat tentației de a „se lăuda” cu acest lucru:

Vă las cu această ultimă imagine – color – și vă invit să descoperiți singuri atât asemănările, cât și deosebirile.