Există și la noi studiouri indie, unul din titlurile cele mai noi de la un astfel de dezvoltator fiind Gibbous, un point-and-click cu o grafică și animații absolut superbe și o doză solidă de umor neaoș.

Explorând natura umană – prin jocuri indie17 min read

De Mindcraft Stories 13.08.2019, ultima actualizare: 19.03.2020

Ah, jocurile pe calculator. Niciodată până la ele nu am mai avut, ca specie, o activitate atât de inutilă, generatoare de dependență și consumatoare de timp…

Primul joc pe calculator a apărut în 1962 și se numea Spacewar!, fiind mai mult o demonstrație a tehnologiei decât o formă de divertisment. Iar conceptul de joc comercial a apărut în 1973, odată cu apariția jocului Pong.

Pe măsură ce tehnologia a evoluat, jocurile pe calculator au devenit tot mai complexe, tot mai atrăgătoare vizual și mai elaborate din punct de vedere al poveștii. Timpul și resursele investite în crearea unui joc au au crescut și ele, fapt ce a împiedicat dezvoltatorii mici să producă jocuri care să țină pasul cu tehnologia. În plus, până în anii 2000, jocurile erau distribuite exclusiv în format fizic, întâi pe medii magnetice, apoi pe medii optice (CD, DVD). Acest tip de distribuție era scump și accentua problema companiilor de software mici.

A existat, astfel, o perioadă când jocurile începuseră să urmeze aceleași tipare iar inovațiile de gameplay erau puține și timide, pentru că atunci când în spatele unui titlu reușit stăteau echipe mari și companii de distribuție lacome iar mizele financiare erau semnificative, nimeni nu își mai permitea să riște să scoată pe piață un concept netestat.

Apoi a apărut salvarea. Popularizarea internetului și creșterea exponențială după 2000 a ratei de transfer în rețele a făcut ca dezvoltatorii mici să aibă din nou o șansă în fața companiilor cu sute și mii de angajați care publicau jocuri asemănătoare pe bandă rulantă. În combinație cu apariția platformelor digitale de distribuție de jocuri, precum Stardock Central și Steam, creșterea vitezei de internet a eliminat o bună parte din costurile de distribuție. De asemenea, platformele de crowdfunding (finanțare directă de la public) au stimulat semnificativ diversitatea și au obligat dezvoltatorii să asculte mai îndeaproape utilizatorul.

Accesul la o bază largă de utilizatori, ușurința cu care un produs putea fi popularizat și înlesnirea comunicării au ajutat dezvoltatorii mici (denumiți dezvoltatori indie sau independenți) să poată veni pe piață cu concepte revoluționare de gameplay și storytelling, concepte ce au schimbat fundamental direcția jocurilor pe calculator. În afară de programe de adunat bani de la utilizatori, instrumente de divertisment fără o valoare artistică prea mare, jocurile au început să devină și o formă de artă ce stimulează imaginația și explorează natura umană.

Jocurile indie

Dar ce este un joc indie? Prin definiție, un joc indie este unul creat de o echipă mică, cu libertate creativă foarte mare și resurse financiare limitate. Cel mai popular exemplu, de departe, este Minecraft, un joc dezvoltat inițial de o singură persoană, un programator suedez pe nume Markus Persson. Minecraft este, în acest moment, cel mai vândut joc video din istorie cu peste 176 milioane de copii vândute. Ulterior lansării, Microsoft a achiziționat compania lui Perrson și drepturile pentru Minecraft cu 2,5 miliarde de dolari.

Jocul are o grafică de-a dreptul primitivă și este, în esență, un joc de tip sandbox, adică fără obiective definite ori cu o poveste de urmat. Utilizatorul are la dispoziție o serie de unelte pentru construcție și o lume generată procedural (aleator) în care poate să construiască un adăpost sau orice alte obiecte își poate imagina. Alternativ, poate explora lumea 3D în care este plasat, descoperind tot felul de comori și secrete.

Aspectul de „crafting” este unul foarte important, jucătorul putând crea tot felul de materiale și obiecte noi experimentând cu diversele unelte pe care le are la îndemână. Unii utilizatori au mers atât de departe cu construcțiile încât au creat din blocuri, folosind doar componente mecanice simple, un întreg calculator, rudimentar, dar perfect funcțional.

Minecraft este, de fapt, esența jocurilor indie: un concept radical, nemaiîntâlnit de gameplay, implementat cu resurse puține și deschis la contribuțiile comunității de fani.

Mulțumită flexibilității în ceea ce privește dezvoltarea jocurilor de acest tip, au apărut în ultimii ani o mulțime de jocuri originale. Aș enumera aici Papers Please, în care jucătorul este însărcinat cu verificarea documentelor la un punct vamal, Kerbal Space Program, în care jucătorul are la dispoziție o gamă variată de componente pentru a construi rachete într-o lume bazată pe o fizică realistă, Cuphead, un platform game cu o grafică superbă și o mecanică de joc foarte distractivă, și The Stanley Parable, în care tot ce trebuie să faci este să… pleci de la birou. Nu, serios. Practic tot jocul constă din încercările (uneori disperate) de a părăsi o clădire de birouri abandonată, îndrumat de un povestitor ironic și super amuzant.

Unele jocuri abordează teme mai sensibile. Prison Architect dă jucătorului posibilitatea să creeze închisoarea perfectă și să pedepsească deținuții pentru cele mai mici abateri, iar This War of Mine, un joc tulburător prin atmosfera creată, explorează cum e să fii civil în timpul unui război și ce sacrificii trebuie să faci pentru a supraviețui. Îți vei ajuta vecinul rănit, dându-i din prețioasele tale medicamente? Sau poate vei sparge casa în care locuiește cuplul de bătrâni, luându-le mâncarea și ultimele șanse de a supraviețui războiului?

Există și la noi studiouri indie, unul din titlurile cele mai noi de la un astfel de dezvoltator fiind Gibbous, un point-and-click cu o grafică și animații absolut superbe și o doză solidă de umor neaoș.

Gibbous – A Cthulhu Adventure

Pentru mulți, aceste jocuri par fie prea simple, fie de o complexitate intimidantă – sau de-a dreptul bizare. Dar acesta este atuul jocurilor indie: pot exista și având comunități relativ restrânse de fani și pot fi dezvoltate urmând îndeaproape conceptul creatorului, fără interferențe legate de monetizare și marketing.

Modding-ul

La fel de interesant precum ce se petrece în industria jocurilor este modding-ul, din ce în ce mai răspândit și popular în mai toate jocurile noi. Modding-ul constă în îmbunătățirea jocului de bază cu ajutorul unor componente de cod sau a unor module ce pot fi descărcate și instalate la jocul inițial. Aceste adăugiri sunt create de către programatori independenți, care fac acest lucru din pasiunea pentru joc și de cele mai multe ori, fără niciun fel de pretenții financiare. Un modul poate introduce arme noi în jocul de bază, alte personaje sau chiar o mecanică de joc diferită. Aceste modificări sunt cu atât mai admirabile cu cât sunt făcute uneori fără suportul dezvoltatorului, jocurile trebuind să fie decompilate, dezasamblate și apoi modificate manual. Pe scurt, este un proces ce consumă timp și este foarte anevoios.

Libertatea aproape deplină în ceea ce privește modding-ul a transformat unele jocuri în asemenea măsură, încât s-au creat noi tipuri de joc, cel mai bun exemplu fiind mod-ul la jocul Warcraft 3 – Defense of the Ancients sau DOTA, care a devenit primul MOBA (multiplayer online battle arena) și a inspirat o suită de jocuri de acest tip. Noua mecanică de joc a fost în întregime elaborată de fani și este complet diferită de cea a jocului inițial.

Modding-ul însă poate lua și forme mai… discutabile. De la mod-uri care dezbracă complet personajele din joc sau le pun la dispoziție anumite arme… să le zicem nerecomandate minorilor, și până la mod-uri care transformă un joc clasic de supraviețuire cum este RimWorld într-un simulator de crime de război, limitele sunt date doar de imaginația comunității de fani din jurul jocurilor.

RimWorld, că tot am adus vorba de el, este un joc ce îmbină strategia în timp real cu elemente de RPG (role-playing game) și survival. Creat de Tynan Sylvester, fost modder și programator la o companie de mari dimensiuni, jocul a pornit, ca multe altele, sub forma unui concept pe Kickstarter.

RimWorld

În timp, jocul a atras o comunitate de modderi care au contribuit substanțial la atmosfera din joc, uneori în moduri neanticipate de creator. Astfel, pe lângă mod-uri care diversifică personalizarea supraviețuitorilor și caracteristicile psihice  ale acestora, un mod adaugă o suită de tipuri de tortură, altul adaugă noi tipuri de droguri ce pot fi folosite de coloniștii din joc. Există pagini întregi pe forumuri despre aventurile supraviețuitorilor, întâmplări amuzante sau de o cruzime… aproape inumană.

Concluzii

Ce concluzii putem trage din această scurtă analiză? În primul rând, departe de a fi doar o formă de divertisment, jocurile pe calculator (și jocurile video, în general) devin în parte și opere de artă. Apariția dezvoltatorilor independenți este extrem de benefică și diversifică foarte mult experiențele jucătorilor, fie că aceștia doresc un point-and-click relaxant, un joc de tip platform în care reflexele sunt esențiale sau un simulator de ieșit din birou. În absența dezvoltatorilor independenți, tipuri noi de jocuri, care s-au dovedit de succes ulterior, nu ar fi putut apărea. Studiourile mari fie nu ar fi riscat, fie nu ar fi fost capabile să vină cu concepte „out of the box”.

Apoi, putem trage concluzii cu privire la natura umană. Multe jocuri abordează sau simulează efectele psihice asupra personajelor iar o parte din jocuri abordează teme sau mecanici de joc tulburătoare. Ca niște adevărate opere de artă, reflectă natura creatorilor.

Suntem exploratori (exploratori de lumi și de emoții) iar mintea umană trece uneori de limitele impuse de societate și de conceptele de bine și rău. Iar rezultatele, cel puțin în lumea gaming-ului, sunt de cele mai multe ori de-a dreptul fascinante.

CULTURĂ|GAMING

Lego Stories

De
Am stat de vorbă cu trei jucători de Lego pentru a vedea ce-i determină să petreacă zeci de ore pentru a construi puzzle-uri tridimensionale.
CULTURĂ|POPCRAFT

5 filme SF cu inteligență artificială pe care probabil nu le-ai văzut

De
La aniversarea a 25 de ani de la lansarea The Matrix, iată o listă cu alte cinci filme despre inteligența artificială nu la fel de populare, dar suficient de interesante.
CULTURĂ|POPCRAFT

25 de ani de la The Matrix: E această „simulare” în aceeași cameră cu noi?

De
La o privire mai atentă, după atâta vreme, pare tot mai evident că The Matrix și-a ratat propria miză, aceea de a fi o critică a societății capitaliste.
CULTURĂ|BOOK CLUB

Alte 14 cărți gastronomice recente. De la vinuri la leurdă și de la mămăligă la shaorma în versuri

De
Anul 2023 a fost atât de generos cu volumele despre gastronomie încât a fost nevoie de două articole (și două luni), pentru a le prezenta pe toate.