Aplicația de sănătate integrată în sistemele de operare iOS

Tehnologia mobilă ar putea diagnostica semnele precoce ale demenței15 min read

Monica Georgescu | 13.08.2019

Tehnologia ne este mai aproape ca niciodată, face parte din viețile noastre și merge cu noi peste tot – de multe ori și când ne mutăm dintr-o cameră în alta. Toată lumea pe care o cunosc, de orice vârstă, are un telefon mobil. Acesta oferă o abundență de caracteristici pe care nici nu ni le-am fi putut imagina în urmă cu câteva decenii. De la procesoare performante, capacitate de stocare uriașă și camere foto absolut incredibile, până la senzori capabili să ne detecteze cu acuratețe poziția, să calculeze numărul de pași, bătăile inimii, nivelul de activitate.

Dispozitivele mobile inteligente – telefoane, tablete, ceasuri – sunt capabile să colecteze, în timp, o gamă largă de informații despre utilizatori. Una din funcțiile cel mai puțin explorate, dar cu un potențial de cercetare promițător, este cea a senzorilor care monitorizează parametrii de sănătate. Monitorizarea și prelucrarea atentă a datelor colectate ar putea să ofere indicii importante despre starea de sănătate a utilizatorului.

Triplu parteneriat pentru cercetare

Recent, un producător de tehnologie, o companie farmaceutică și un startup care activează în domeniul sănătății și-au unit forțele pentru a afla în ce măsură datele colectate de dispozitivele inteligente ar putea fi folosite pentru a depista semnele timpurii ale declinului cognitiv și ale demenței. Este vorba despre gigantul Apple, compania farmaceutică Eli Lilly și startup-ul medical Evidation.

În acest moment, în întreaga lume, 50 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar alte 10 milioane de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu o formă de demență. În ciuda incidenței crescute, diagnosticul precoce al demenței este greu de făcut: chiar și acolo unde semnele care anunță prezența unui declin cognitiv se fac simțite, ele sunt adesea respinse drept semne normale ale îmbătrânirii. Aceasta este una din principalele probleme ale acestui diagnostic: odată instalat, în cele mai multe cazuri, declinul cognitiv nu poate fi inversat, ci doar încetinit și ținut sub control. Un diagnostic precoce ar putea oferi pacienților și familiilor acestora mai mulți ani de luciditate și de viață normală.

În ultimii ani, Apple a actualizat și a suplimentat senzorii care monitorizează și analizează diferiți parametri ai stării de sănătate incluși în dispozitivele sale. Atât telefoanele mobile Apple, cât și ceasurile inteligente produse de companie oferă acum o gamă largă de funcționalități, care includ posibilitatea de monitorizare și analizare a pulsului, sleep tracking și analiza calității somnului, monitorizarea nivelului de activitate prin înregistrarea numărului de pași făcuți sau al scărilor urcate și nu numai. Acum, gigantul tech vrea să afle dacă datele colectate de acești senzori, cuplate cu analiza tiparului de comportament al utilizatorului, pot să ofere indicii relevante pentru depistarea semnelor precoce ale declinului cognitiv și ale demenței.

Cele trei companii au realizat deja un studiu de fază preliminară, ale cărui rezultate au fost date publicității zilele trecute. La acest studiu au participat 113 persoane cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani. Între acestea s-au aflat 82 de persoane sănătoase și 31 de persoane diagnosticate cu declin cognitiv sau o formă inițială a bolii Alzheimer.

Un studiu preliminar

Studiul s-a desfășurat pe parcursul a 12 săptămâni, timp în care Apple a colectat și analizat date ce țin de tiparele de comportament și utilizarea a dispozitivelor inteligente. Fiecare participant la studiu a primit și a folosit patru dispozitive Apple: un telefon mobil, un ceas inteligent, o tabletă iPad și un dispozitiv de monitorizare a somnului Beddit.

Participanților li s-a cerut să folosească dispozitivele primite așa cum ar face-o în mod uzual. În plus, li s-a cerut să răspundă zilnic la scurte sondaje legate de starea de spirit și nivelul de energie și să completeze periodic niște mici sarcini.

Sarcinile digitalizate au fost create și gândite cu scopul de a analiza evoluția abilităților psihomotorii și ale comunicării în timp, antrenând un software de tip machine learning să recunoască modificările cu potențial patologic. În același timp, au fost alese acțiuni simple ce țin de folosirea uzuală a dispozitivelor mobile și care ar putea fi monitorizate pasiv în viitor. Una din activități presupunea mutarea prin tragere a unei forme în interiorul unei alte forme, folosind ecranul tactil al tabletei sau telefonului. O alta cerea participanților să apese un buton virtual de cât mai multe ori într-un interval de timp predefinit. Sarcinile mai complexe – menite să monitorizeze în timp evoluția limbajului, atenției și a înțelegerii – presupuneau citirea unor pasaje de text cu grad diferit de dificultate sau tastarea descrierii unei imagini.

Mai puține mesaje, mai puțini pași

Rezultatele studiului preliminar au arătat că persoanele care suferă de un declin cognitiv minor sau de un început de demență trimit mai puține mesaje decât persoanele sănătoase. De asemenea, persoanele simptomatice au o viteză mai mică la tastare decât persoanele sănătoase. Aceste rezultate confirmă cercetările anterioare în acest domeniu – se pare că viteza de tastare scade odată cu instalarea declinului cognitiv, un reper ce ar putea fi monitorizat ușor în viitor de către dispozitivele inteligente.

În continuare, studiul a indicat că persoanele simptomatice se mobilizează mai greu la începutul zilei – ele tind să facă primii pași mai târziu, să se miște mai puțin și mai rar decât persoanele sănătoase. Pedometrul încorporat în toate dispozitivele Apple a sesizat aceste diferențe și le-a considerat relevante, ele urmând a fi studiate și în cadrul unor cercetări ulterioare.

Cât privește complianța la cerințele studiului, autorii au dezvăluit că persoanele simptomatice răspund mai greu și mai târziu la sondaje comparativ cu persoanele sănătoase. De asemenea, studiul a dezvăluit că persoanele diagnosticate cu o formă de declin cognitiv petrec mai mult timp decât persoanele sănătoase în aplicațiile funcționale, precum ceasul cu alarmă.

Vorbim despre semne subtile ale declinului cognitiv care au putut fi identificate prin monitorizarea discretă a tiparului de folosire al telefonului mobil. Pe viitor, toate aceste date colectate de la utilizatori ar putea fi folosite pentru a crea un profil complex și dinamic al utilizatorului.

Potențial și limitări

Scopul acestui studiu preliminar a fost de a evalua în ce măsură datele obținute de la utilizatorii de dispozitive inteligente pot fi folosite pentru a depista semnele timpurii ale demenței sau ale instalării unui declin cognitiv. De asemenea, autorii au vrut să vadă în ce măsură datele obținute variază între utilizatorii sănătoși și cei deja diagnosticați cu o formă de demență.

Rezultatele acestui studiu sunt foarte interesante și dezvăluie un potențial uriaș, însă va mai fi nevoie de multe cercetări care să confirme și să valideze rezultatele obținute.

În plus, există o serie de limitări. Cea mai importantă ține de faptul că tiparele de comportament care au fost asociate cu declinul cognitiv în acest studiu pot fi modificabile, iar modificările de comportament nu sunt asociate inerent cu un declin cognitiv. Nu este etic să oferi o predicție de diagnostic unei persoane pe baza acestor observații nemedicale. Toate predicțiile făcute în acest mod ar trebui confirmate – sau infirmate – de un medic specialist.

O altă problemă ține de modul în care poți să oferi aceste informații utilizatorului fără a genera anxietate sau spaime nefondate. Nimeni – nici măcar un gigant precum Apple – nu-și permite să glumească sau să facă previziuni cu un diagnostic atât de grav precum cel de demență. Prin urmare, companiile precum Apple ar putea să dețină seturi mari de informații medicale colectate de la pacienți, fără a avea ce să facă cu ele – tehnologia Apple nu este autorizată pentru a fi folosită în scopul diagnosticării demenței.

O altă problemă importantă ține de confidențialitate și protecția datelor: utilizatorul trebuie să ofere permisiunea pentru colectarea, analizarea și prelucrarea datelor sale private. Iar regulamente precum faimosul GDPR complică lucrurile pentru companiile care colectează datele personale ale utilizatorilor.

Prin urmare, va fi nevoie de mulți ani și de multe studii până când tehnologia mobilă va putea fi folosită cu scopul diagnosticării demenței. Însă potențialul este uriaș si merită să fie explorat! Într-o lume în care telefonul sau smartwatch-ul ne însoțește pretutindeni, în care tehnologia ne este partener de muncă, de joacă, de cumpărături, de alergat, de condus, este foarte posibil ca informațiile colectate să ne ajute, cândva, să rămânem sănătoși.



Monica Georgescu

Jurnalist medical și de știință, cu un interes special pentru medicina bazată pe dovezi.