Bacterii „bune” vs. bacterii „rele”: biotehnologie pentru o piele sănătoasă17 min read

Monica Georgescu | 15.08.2019

Acneea este o boală a pielii despre care, după zeci de ani de cercetare, se știe încă foarte puțin. Milioane de persoane de toate vârstele din întreaga lume se confruntă cu diferite forme de acnee. Cauzele pot fi numeroase, de la dezechilibre hormonale ori iritația pielii la ereditate ori reacții la anumite alimente sau tratamente medicamentoase etc.

Inițial, se credea că acneea apare la pubertate din cauza fluctuațiilor hormonale și că se vindecă la fel de miraculos precum a apărut. Însă milioanele de persoane din întreaga lume care se confruntă cu această problemă la vârsta adultă știu că acneea este o boală inflamatoare a pielii, foarte dificil de controlat și care nu dispare miraculos, putând fi ținută în frâu doar printr-o rutină draconică de îngrijire a pielii.

În ajutorul lor vor să vină două startup-uri americane, care și-au propus să revoluționeze domeniul și să ofere alternative la tratamentele clasice împotriva acneei. Cele două companii cercetează metode alternative de a trata acneea și de a îmbunătăți calitatea pielii folosind… bacterii și virusuri vii!

Compromisul

La acest moment, tratamentele topice disponibile pe piață care sunt eficiente în lupta cu acneea pot fi numărate pe degetele de la o mână. Ele includ ingrediente active cu rol antibacterian, precum peroxidul de benzoil, acidul salicilic, acidul azelaic sau, în cazuri specifice, unguente cu antibiotic. Aceste ingrediente sunt eficiente în distrugerea bacteriilor care cauzează acneea, dar adesea pun utilizatorul în fața unor compromisuri greu de acceptat.

Tratamente anti-acneice convenționale sunt greu de tolerat de către piele, sunt agresive, usucă pielea și o sensibilizează. De regulă, cu cât ingredientele active se regăsesc în concentrație mai mare, cu atât riscul de sensibilizare a pielii este mai mare.

Asta pentru că produsele antibacteriene nu distrug doar bacteria Propionibacterium acnes – responsabilă pentru întreținerea statusului inflamator al pielii și formarea pustulelor inestetice – ci afectează întregul microbiom al pielii. Microbiomul pielii este stratul viu de bacterii benefice care ne protejează pielea și o mențin în limite optime de funcționare.

Nu toate bacteriile sunt rele

Nu, nu toate bacteriile sunt rele! De fapt, pe pielea și în corpul nostru trăiesc miliarde de microorganisme care ne ajută să funcționăm optim. Există un microbiom al pielii, un microbiom specific căilor respiratorii superioare, o microbiotă a tractului gastrointestinal, chiar și microbiote specifice suprafeței ochiului sau interiorului urechii.

Noi și bacteriile pe care le găzduim trăim în simbioză, într-un echilibru indispensabil pentru sănătatea organismului. Atunci când acest echilibru este deranjat, apar probleme adesea greu de corectat.

Atunci când microbiomul pielii este afectat sau distrus, pielea nu se mai poate apăra de agresiunile venite din afară. Astfel, ea devine expusă factorilor agresori: de la radiații solare, praf și substanțe poluante din atmosferă, până la microorganisme patogene, care, în absența microbiomului protector, găsesc un teren propice pe care să-l colonizeze.

Bacterii vii pentru o piele sănătoasă

Recent, publicația medicală STAT News a prezentat povestea a două companii americane de biotech care vor să revoluționeze tratamentul acneei. Cele două companii cercetează două metode foarte diferite de a trata acneea și de a îmbunătăți calitatea pielii folosind bacterii bune sau virusuri care să distrugă doar bacteriile nocive, care cauzează inflamația pielii.

Ideea de la care au pornit cele doua companii este că o piele cu un microbiom sănătos va fi sănătoasă și va funcționa corect. Spre deosebire de tratamentele anti-acneice convenționale, care pot afecta microbiomul și echilibrul pielii per ansamblu, noile tratamente dermatologice ar putea funcționa mult mai discret, fie prin distrugerea „țintită” a bacteriilor patogene cu ajutorul unor virusuri numite fagi, fie prin susținerea proliferării bacteriilor „bune” în detrimentul celor patogene.

O luptă între virusuri și bacterii

Ellis Day, un startup de din San Francisco, a creat un ser destinat îngrijirii pielii cu tendințe acneice care conține trei microorganisme vii. Este vorba despre trei fagi – trei virusuri care pot infecta cu precădere bacteriile care cauzează acnee, distrugându-le din interior, fără a afecta microbiomul pielii per ansamblu.

Doi dintre cei trei fagi folosiți în cocktailul viu anti-acnee se găsesc în mod natural pe pielea oamenilor. Ei fac parte din „armata bună” a microorganismelor care alcătuiesc microbiomul pielii și care au ca scop distrugerea bacteriilor dăunătoare. Prezența acestor fagi ar putea face diferența între persoanele care suferă de o formă mai blândă și cele cu o formă mai severă de acnee. Asta pentru că rolul lor este de a menține echilibrul microbiomului și de a împiedica proliferarea bacteriilor care cauzează acneea.

Compania vrea să comercializeze tratamentul anti-acneic viu direct către consumatori, ca pe un produs cosmetic. Asta pentru că cocktailul de fagi nu conține ingrediente de pe lista FDA de substanțe considerate active. Din același motiv, însă, compania nu poate pretinde că produsul său este un tratament pentru acnee – numai produsele care conțin ingrediente aprobate de FDA în acest scop pot emite aceste pretenții. În schimb, compania spune că produsul său „îmbunătățește aspectul pielii cu tendință acneică”. Este o diferență subtilă de nuanță, însă una la care consumatorii ar trebui să fie atenți, pentru ca ea face diferența dintre un produs cu ingrediente testate și aprobate, care și-au dovedit eficiența clinic, și un cocktail experimental de substanțe, al cărui potențial, oricât de revoluționar ar fi, nu a fost încă confirmat de studii clinice.

Entuziasm vs. dovezi

Adevărul este că, dincolo de aspectul teoretic, nu se știe încă în ce măsură cocktailul de fagi creat de Ellis Day va fi eficient împotriva diferitelor forme de acnee. Compania a derulat un foarte mic studiu în care 20 de voluntari au folosit serul în fiecare seară, timp de trei luni. Compania spune că studiul a avut rezultate bune, care au demonstrat eficacitatea produsului, însă nu a publicat rezultatele într-o revistă științifică.

Startup-ul mizează pe dorința consumatorilor de a încerca diferite tratamente în lupta cu acneea, chiar dacă ele nu sunt susținute de dovezi științifice incontestabile. De fapt… majoritatea tratamentelor populare anti-acnee mizează pe asocieri de ingrediente care nu au demonstrat un potențial curativ. Printre acestea se numără: sucul de lămâie în diferite combinații, mentolul, camforul, alcoolul denaturat (spirtul) și alte substanțe astringente, care au un potențial curativ minim. Mai simplu spus: persoanele care suferă de acnee sunt dispuse să încerce… orice. De ce nu și un cocktail de virusuri vii, care să distrugă bacteriile de pe piele?

Colonizarea pielii cu bacterii „bune”

O altă companie, Naked Biome, tot din San Francisco, testează un tratament împotriva acneei bazat pe bacterii „bune”, recoltate, cultivate și atent selectate de pe tenul persoanelor cu un ten sănătos. Ideea este de a reface microbiomul persoanelor afectate de acnee cu bacterii bune, în aceeași măsură în care un transplant de materii fecale poate reface microbiomul tractului intestinal în cazul persoanelor cu boli inflamatorii intestinale și microbiom compromis.

Produsul pe care Naked Biome îl testează este sub forma unui tampon îmbibat într-o soluție care conține cultura de bacterii vii. Produsul trebuie ținut sigilat și la frigider până la momentul folosirii, pentru a asigura supraviețuirea bacteriilor.

În prezent, compania Naked Biome derulează un studiu clinic de fază 1 în care participanților li se cere să aplice produsul pe ten timp de unsprezece săptămâni, după ce anterior au aplicat un produs cu peroxid de benzoil timp de o săptămână. Proxidul de benzoil este un antibacterian eficient împotriva bacteriei P. acnes. Teoria este că, odată distrusă bacteria P. acnes, tenul să fie ajutat să refacă un microbiom sanătos, care să susțină funcționarea și integritatea pielii.

Limitările tratamentelor vii

Desigur, există mai multe limitări ale acestei metode, care vor trebui adresate și rezolvate pe măsură ce cercetările în domeniul microbiomului pielii avansează.

Principala problemă ține de faptul că multe din produsele de îngrijire pe care persoanele care suferă de acnee (și nu numai) le folosesc zilnic pot să distrugă bacteriile „bune” aplicate pe piele înainte ca ele să apuce să colonizeze epiteliul. Bacteriile sunt microorganisme vii, sensibile la condițiile de mediu, precum nivelul de umiditate sau pH-ul pielii.

O altă problemă ține de condițiile stricte de stocare a produsului pentru a menține integritatea acestuia. Toată ideea este de a aplica pe piele bacterii vii – produsul devine complet ineficient dacă microorganismele mor. Din acest motiv, ar trebui respectate reguli foarte stricte ce țin de transportarea și stocarea produsului – atât în depozite și în farmacii, cât și în casa clientului.

Nu în ultimul rând, oamenii de știință trebuie să afle ce se întâmplă dacă reușești să colonizezi pielea cu bacterii noi. Nimeni nu știe în acest moment de ce este nevoie pentru a reuși să introduci o tulpină bacteriană nouă în microbiomul pielii. Și nici ce se întâmplă pe termen lung dacă reușești să faci asta.

Grădina de pe tenul tău

Pielea noastră este ca o grădină, iar bacteriile sunt plantele care cresc în ea. Unele sunt benefice, ne plac și vrem să le cultivăm. Altele sunt buruieni invazive. Despre unele se poate să nu știm nimic la acest moment, dar ele pot juca un rol important în ecosistem. De fiecare dată când ne spălăm tenul, când aplicăm o cremă hidratantă, o loțiune, un aftershave sau o cremă cu SPF, noi hrănim microbiomul pielii și îl influențăm.

Fiecare produs aplicat pe piele poate să hrănească sau să distrugă o specie bacteriană. Problema este că, deocamdată, nimeni nu a făcut studii pentru a vedea în ce măsură produsele pe care le folosim zilnic ne afectează microbiomul și influențează sănătatea pielii. Însă acest lucru urmează să se schimbe pe măsură ce tot mai multe grupuri de cercetători din diferite domenii studiază și descoperă importanța microbiomului și rolul său în patogeneza diferitelor boli.



Monica Georgescu

Jurnalist medical și de știință, cu un interes special pentru medicina bazată pe dovezi.