Vaccinul anti-ambrozie e un vis îndepărtat. Ce facem până atunci?22 min read

Ambrozia – acea buruiană banală, pe lângă care ai putea trece zilnic în drumul spre serviciu sau spre casă și pe care nu ai remarca-o nici dacă te-ai împiedica de ea! Mulți nici măcar nu știu exact cum arată, dar toată lumea se teme de ea.

E o plantă-paradox: o buruiană total neremarcabilă, dar despre care au curs valuri de cerneală în ultimii ani. Există chiar și o lege anti-ambrozie (Legea nr. 62/2018), prin care s-a încercat, deocamdată fără succes, stârpirea ei. Ce altă buruiană a mai primit atâta atenție?

Specia invazivă, ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) poate crește practic oriunde, fiind extrem de adaptabilă și de rezistentă. Problema vine de la faptul că polenul de ambrozie determină reacții alergice grave la un număr foarte mare de persoane.

O buruiană banală care creează probleme mari

În România, sezonul de polenizare al ambroziei începe la sfârșitul lunii iulie, începutul lunii august și durează până toamna târziu, când vremea se răcește. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani.

Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m³ pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 grăunciori de polen/m³. Asta înseamnă că polenul unei singure plante, dus de vânt, poate afecta un număr foarte mare de persoane.

Într-un raport întocmit de Ministerul Mediului se estimează că aproximativ o jumătate de milion de români sunt alergici la polenul de ambrozie. Autoritățile recunosc însă că numărul acestora ar putea fi mult mai mare. Asta pentru că, în ciuda simptomelor respiratorii severe, care afectează calitatea vieții, multe persoane se tratează simptomatic și nu se prezintă la medic.

Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august și septembrie. Aceasta este perioada în care toată lumea vorbește despre ambrozie. Este și perioada în care numărul cererilor pentru consultații și scheme de tratament crește simțitor la cabinetul din București al dr. Ovidiu Berghi.

Ovidiu Berghi este medic alergolog și vede în fiecare an un număr tot mai mare de pacienți cu simptome de alergie la ambrozie. „Majoritatea pacienților care s-au prezentat la cabinet cu simptome de alergie în ultimele săptămâni au avut alergie la ambrozie.” Ne spune că a avut peste 100 de pacienți cu alergie la ambrozie în acest sezon.

Alergie și astm

Medicul avertizează că alergiile necontrolate pot duce în timp la astm. „La cinci ani de la debutul simptomelor, 4 pacienți din 10 cu rinită alergică vor dezvolta astm”, explică medicul. De aceea, pacienții cu alergii ar trebui să meargă anual la control pentru a depista o eventuală declanșare a astmului în faza incipientă.

Mai mult, alergia la ambrozie, din cauza severității simptomelor pe care le induce, poate declanșa o formă de astm sezonier.

„Ce am remarcat anul acesta – și a apărut și în literatura de specialitate – e că există un astm indus de ambrozie. Este un astm ca la carte, care se manifestă strict în timpul sezonului de polenizare la ambrozie. Ulterior, pacientul nu mai prezintă simptomele specifice de astm.” Este o formă de astm sezonier, dar nu mai puțin periculos, explică medicul.

Strategii pentru reducerea expunerii la polenul de ambrozie

Am vorbit cu Ovidiu Berghi și despre opțiunile de tratament disponibile pacienților care suferă de alergie la ambrozie.

Medicul ne spune că există două aspecte ale tratamentului simptomatic, care trebuie aplicate pe toată durata sezonului. Pe de o parte, trebuie să încerci să reduci pe cât posibil expunerea la polen. Iar pe de altă parte, trebuie să urmezi un tratament care controlează simptomele bolii – din păcate, fără să poată să o vindece.

Pentru a reduce expunerea la polen în perioada critică, medicul recomandă închiderea geamurilor în casă de dimineață până la ora 4 după-amiaza, pentru a împiedica pătrunderea polenului. În casă ar trebui pornit aerul condiționat, care – pe lângă confortul termic oferit – filtrează aerul, reducând cantitatea de alergeni la care suntem expuși.

Lenjeria de pat și hainele care stau aproape de nas nu ar trebui uscate afară, deoarece polenul de ambrozie este adus de vânt. Asta înseamnă ca o față de pernă uscată afară, în bătaia vântului, poate colecta mii de grăuncioare de polen pe care le vom inspira apoi toată noaptea.

Când vii de afară în casă, hainele de stradă ar trebui lăsate la intrarea în casă, pentru a nu aduce polenul în interior. De asemenea, medicul spune ca ar trebui să ne scuturăm bine părul sau, mai bine, să-l spălăm zilnic în perioada aceasta pentru a elimina polenul. Altfel, polenul cu care venim de afară cade din păr și ajunge pe hainele de casă, pe așternuturi, putând cauza declanșarea simptomelor alergice.

Medicul spune că această rutină poate fi văzută inițial ca incomodă, dar funcționează, iar pacienții care suferă de alergii se pot obișnui cu ea. „Pare greu la început, dar în realitate nu este atât de dificil.”

Tratamentul simptomatic

Pe lângă aceste recomandări, medicul prescrie, pentru majoritatea persoanelor alergice, un tratament simptomatic. Rolul acestuia este de a inhiba, de a bloca activarea celulelor albe din nas în timpul reacției alergice.

Practic, tratamentul presupune o combinație dintre un spray nazal pe bază de corticosteroid și un medicament antihistaminic. Ideal este ca această combinație sa fie administrată dimineața, înainte de a ieși din casă și de a te expune la polen, spune medicul. La nevoie, tratamentul se poate repeta și seara, dacă simptomele nu au fost bine controlate în timpul zilei.

Medicul alergolog subliniază că tratamentul medicamentos funcționează cel mai bine dacă se respectă și indicațiile de minimizare a contactului cu alergenul. Dacă iei doar tratamentul medicamentos, dar continui să te expui la alergen, simptomele îți pot da în continuare probleme, mai ales în cazul ambroziei, care declanșează reacții alergice severe, explica medicul.

Tratamentul de imunizare

Pentru cei care caută o variantă de tratament cu efecte pe termen lung, nu doar de reducere a simptomelor, medicul bucureștean spune că există posibilitatea inițierii unei terapii de imunizare alergenică specifică.

Practic, imunoterapia încearcă să învețe corpul să tolereze o substanță la care, de-a lungul timpul, a dezvoltat o reacție imună exagerată. Face asta prin expunerea treptată la doze mici din acel alergen. Pacienții cu alergii se pot imuniza la ambrozie, dar și la alte polenuri care pot cauza reacții alergice severe, precum gramineele sau mesteacănul. De asemenea, poți încerca un tratament de imunizare și dacă ești alergic la acarieni sau la pisici.

Terapiile de imunizare sunt disponibile și în România, însă nu sunt pe lista tratamentelor decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Tratamentul de imunizare la ambrozie, de exemplu, costă aproximativ 700 de lei pe an. Acest tratament poate fi administrat sub formă de picături sublinguale sau injectabil. Medicul spune că pacienții români preferă varianta tratamentului sublingual, pentru că poate fi administrat acasă și are un risc mai scăzut de efecte adverse. Prin comparație, tratamentul injectabil se face mai rar, dar trebuie respectat cu strictețe orarul de administrare.

Un tratament de cursă lungă

Tratamentul de imunizare presupune un angajament pe termen lung din partea pacientului, pentru că trebuie urmat cu strictețe 3 până la 5 ani.

Imunizarea la ambrozie începe în luna mai a fiecărui an și tratamentul trebuie continuat până în luna octombrie. Apoi trebuie urmat 3 ani consecutiv. Pacientul nu simte niciun beneficiu în primul an. Abia din al doilea an de tratament poți simți o ameliorare, explică medicul.

Iar probabilitatea de a dezvolta o toleranță pe termen lung la alergenul la care te imunizezi după terminarea tratamentului este de 80%. Asta înseamnă că tratamentul de imunizare funcționează pentru 4 din 5 pacienți, nu pentru toată lumea. Dr Beghi spune că, la finalul celor trei ani de tratament, medicul poate decide, după evaluarea pacientului, să prelungească cu încă 2 ani imunoterapia, dacă pacientul a răspuns „parțial, dar bine la tratament”. Deci tratamentul de imunizare poate dura între 3 și 5 ani, în funcție de reacția pacientului.

Zvonuri despre un posibil „vaccin” la ambrozie

În contextul în care, în ultimii ani, tot mai mulți români suferă alergii severe în perioada de polenizare a ambroziei, în presă a apărut o veste absolut senzațională, care a făcut ocolul internetului. Vestea era că un grup de cercetători de la Timișoara lucrează la un vaccin pentru alergia la ambrozie.

Am încercat sa ne lămurim ce este de fapt acest vaccin și cât de aproape suntem de a ne putea imuniza rapid la ambrozie. Am reușit să aflăm că așa-numitul „vaccin anti-ambrozie”, la care lucrează o echipă de medici și cercetători de la Institutul OncoGen din Timișoara este, la bază, tot o formă de imunoterapie, dar mai specifică.

Într-un proiect internațional, medicii de la Institutul OncoGen – Centrul de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului al Spitalului Județean Timișoara – lucrează în parteneriat cu un grup de cercetători de la Viena pentru a crea o formulă antigenică mai specifică decât preparatele clasice folosite în imunoterapie.

Am vorbit despre acest subiect cu prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, unul din medicii care lucrează la acest proiect al Centrului OncoGen.

Prof. dr. Panaitescu ne-a spus că preparatele pentru imunoterapie existente pe piață conțin extracte din alergen mai mult sau mai puțin purificate și parțial modificate pentru a reduce riscul de reacție alergică. Cu toate acestea, în forma actuală, există un risc de reacție a sistemului imunitar la tratament. Tot din acest motiv, tratamentul este unul de durată, în care doza este crescută treptat, pentru ca organismul să dezvolte treptat toleranță.

Un vaccin, în schimb, ar trebui să conțină un fragment antigenic într-o anumită cantitate și nimic altceva. Un vaccin este deci mai pur și ar trebui să funcționeze mai rapid și mai țintit, fără riscul de alergii, explică medicul bănățean.

La asta lucrează cercetătorii din Timișoara. Ei au reușit întâi să identifice, apoi să producă prin inginerie genetică (să cloneze) toate cele 12 fragmente alergene majore din polenul de ambrozie. Primul pas după identificarea și clonarea alergenelor este crearea unui kit diagnostic pentru alergia la ambrozie. Acesta este de fapt și obiectivul final al proiectului Inspire al OncoGen, care a beneficiat de o finanțare europeană de 2 milioane de euro.

Nu, nu suntem aproape de crearea unui vaccin pentru alergia la ambrozie!

Însă, pentru a continua acest demers și a dezvolta un vaccin, ar fi nevoie de un efort financiar foarte mare și de 10 ani în plus de cercetare, explică medicul. Prin urmare, în ciuda eforturilor depuse de cercetători și a hype-ului care s-a creat în online pe acest subiect, nu suntem aproape de crearea unui vaccin pentru ambrozie.

Primul impediment este unul de ordin financiar. Cercetătorii austrieci cu care românii lucrează în parteneriat au reușit să creeze printr-o metodă similară un vaccin pentru alergia la polenul de graminee. Costul dezvoltării acestuia a fost de aproximativ 10 milioane de euro.

Al doilea obstacol care stă în calea unei terapii de imunizare mai eficientă și cu riscuri mai mici este timpul. Este nevoie de mulți ani pentru a crea un vaccin, pentru a-i testa profilul de siguranță și eficacitate – întâi pe modele animale, apoi, dacă vaccinul se dovedește eficient și sigur, pe oameni.

Întregul proces poate dura un deceniu din acest moment, dacă finanțarea ar exista. Dar ea nu există încă. Obiectivul proiectului Inspire al OncoGen a fost doar identificarea și clonarea antigenelor. Iar acesta și-a atins scopul.

Carmen Panaitescu spune că vede proiectul de realizarea efectivă a vaccinului anti-ambrozie ca pe o colaborare europeană, o muncă de echipă între centre de cercetare din mai multe state europene. Asta pentru că ambrozia se răspândește cu repeziciune. Astăzi, ea este problema noastră. Însă, într-un viitor apropiat, toată Europa ar putea suferi de alergii. Nu e un scenariu ipotetic, dacă ne gândim că planta este originară din America.

Deocamdată însă, un vaccin împotriva alergiei la ambrozie este doar o ipoteză. Iar persoanele care suferă în fiecare an în sezonul de polenizare al plantei au la dispoziție, la fel ca până acum, terapiile clasice. Vestea bună este că, odată cu venirea toamnei, simptomele alergiei la ambrozie se ameliorează. Până anul viitor.