Paul Posea aka DronesGator

Paul Posea (DronesGator): Dronele se lovesc de pereții legislativi13 min read

De Mindcraft Stories 19.12.2019, ultima actualizare: 21.05.2020

Datorită perspectivei unice și a filmărilor de la înălțime, dronele devin din ce în ce mai populare.

De la jucării, dronele au ajuns să fie o ramură promițătoare a tehnologiei, fapt dovedit de Amazon care a promis că va dezvolta un sistem de curierat cu ajutorul dronelor sau chiar de dronele care plantează copaci.

Mai mult decât atât, conform directorului DJI, cea mai mare companie producătoare de drone, în 2019, acestea au salvat 279 de vieți, găsind oameni dispăruți sau rătăciți în munți.

YouTube-ul este plin de videoclipuri cu drone care ajung la milioane de vizualizări, iar, pe lângă ele, putem găsi și o serie de reviewuri de la pasionați. Azi am vorbit cu unul dintre ei. Românul din spatelui canalului și site-ului DronesGator, Paul Posea, ne-a povestit cum a intrat în domeniu, care sunt problemele legislative în România, ce s-a întâmplat în industrie în 2019 și ce face o dronă să fie calitativă.

O nișă cât o industrie

Înainte să treacă la videoclipuri, Paul a început cu bloggingul. Dronele nu au fost o pasiune încă de la început, dar a mers țintit spre ele.

„Eram în industria asta a internet-marketingului și voiam să găsesc o nișă despre care mi-ar plăcea să scriu. Am făcut o listă cu domenii despre care mi-ar plăcea să aflu. Una dintre ele era dronele. Recent cumpărasem și eu o dronă de jucărie și mi se părea interesant. Avea potențial și de chestii mai scumpe, puteam să valorific nișa. Era ceva aflat în dezvoltare și nu era competiție foarte mare și am ales să scriu despre chestia asta.”

Chiar dacă nu e o poveste de iubire la prima vedere, Paul a continuat să exploreze domeniul dronelor. La început, cumpăra drone din fondurile proprii, le testa și le scria review-uri. A vrut să testeze și apele de pe YouTube, unde a postat o serie de recenzii despre dronele pe care le avea. După ce a postat, a fost contactat de administratorii unui site chinezesc specializat, care i-au propus o colaborare și i-au trimis câteva drone pentru testat.

„Mi s-a părut o nișă interesantă, care poate să aducă bani. Între timp am descoperit că e chiar foarte mișto.”

Trei ani mai târziu, Paul are peste 10,000 de abonați și 2,2 milioane de vizualizări pe YouTube și un site specializat unde postează comparații între drone și unde le face review-uri.

Probleme legislative în România

În România, oricât cât de agile ar fi, dronele se lovesc de pereții legislativi. Paul spune că unele detalii din legile care reglementează acest domeniu ar trebui schimbate rapid.

„Principala problemă în România este că îți este interzis să filmezi cu drona fără să primești aprobare de la Ministerul Apărării. Dacă scot o dronă în fața blocului și filmez un pic, e ilegal. Asta e stupid.”

Alt dezavantaj e faptul că orice dronă care are peste 500 de grame trebuie să fie înregistrată și să primească un număr de înmatriculare. Pe lângă faptul că este inestetic, să îți înregistrezi drona costă 100 de euro, iar asta se poate face doar la București, deci, dacă ai o dronă mai mare și ești din provincie, ca să fii în legalitate trebuie să plătești.

„Legile din România nu sunt adaptate la industria dronelor. E mai degrabă o mică schimbare făcută la legislația aeronavelor.”

Spre deosebire de țara noastră, Paul spune că în țările europene legislația e de bun simț. Nu ai voie să zbori deasupra mulțimilor de oameni, nu poți pierde drona din vedere.

O caracteristică a legilor românești este că nu ai voie să lansezi sau să aterizezi drona în oraș. Totuși, dacă vrei neapărat să zbori cu drona în spațiul intravilan, o poți lansa chiar de la marginea orașului, iar după poți zbura cu ea liniștit.

Pe lângă asta, alt obstacol de care se izbesc dronele e reprezentat de prejudecățile societății.

„Oamenii încă au impresia că dronele te pot spiona. Nu te poți apropia destul de mult cu o dronă cât să poți spiona pe cineva fără să te audă sau să te vadă.”

Comunitatea pasionaților de drone

Paul împarte dronele în trei categorii.

1. Drone de începători, de jucărie, care sunt instabile și nu pot filma;

2. Dronele de intermediari, care nu filmează foarte bine, dar sunt mai stabile;

3. Drone de pricepuți, foarte capabile, stabilizate și cu filmări foarte bun;

4. Drone profesionale, pentru curse.

În general, oamenii din comunitate nu sunt interesați de dronele care filmează foarte bine. „Cele pentru filmări sunt folosite în general la nunți, pentru a face bani.”

Cea mai mare comunitate e a celor care sunt pasionați de dronele de curse. Dronele respective pot zbura cu până la 180 de km-oră. La curse, dronele au o cameră analog care trimit un semnal către o pereche de ochelari încât să vezi în timp real ce „vede” și drona. Simți că zbori.

Cele mai populare drone

Paul spune că cei mai importanți jucători din industrie au rămas neschimbați, DJI este lider de piață și e urmat de Parrot și Xiaomi. 

Calitatea dronelor e determinată de numeroși factori. În cazul filmărilor, pentru Paul cel mai important lucru la o dronă este gimbalul, adică sistemul de stabilizare. Pe locul doi este calitatea camerei, urmată de rezoluție și de stabilitatea dronei în aer.

Cele mai importante lucruri care s-au întâmplat în 2019 în industria dronelor

Cea mai importantă lansare a fost apariția lui DJI Mavic Mini, o dronă sub 250 de grame care a revoluționat o industrie.

Alt lucru important apărut este sistemul FPV dezvoltat de compania DJI. Până acum, în domeniul curselor cu drone se folosește un sistem de First-Person View analog. Asta îi permite dronei să transmită în timp real imaginile pe care le filmează, dar, fiind analog, imaginea e una slabă din punct de vedere calitativ. Sistemul dezvoltat de DJI le va permite pasionaților să vadă la calitate înaltă ce filmează drona într-o pereche de ochelari.

Cum poate industria dronelor revoluționa celelalte industrii

Mai mult decât filmat, curse și freestyle, dronele pot ajute omenirea în multe alte moduri neînchipuite. Paul îmi explică faptul că, în viitor, dronele ar putea fi folosite pentru inspecții, de exemplu.

„Până acum, oamenii trebuiau să verifice fiecare șurub de la un pod. În industriile de genul ăsta, dronele pot salva vieți.”

În plus, sporturile în care sunt implicate dronele sunt de viitor.

„Cred că, în viitor, oamenii o să se uite la curse de drone la fel de interesați cum se uită la fotbal.”

Andrei Petre este un tânăr reporter, școlit la Casa Jurnalistului. Lucrează în zona de investigație și reportaj. Încearcă să înțeleagă mai bine tech-ul.

TEHNOLOGIE|MS TALKS

O platformă de accesorii tech pentru mobile? E unul din pariurile HMD, pe lângă Barbie Phone

De
Rebranduit de curând ca Human Mobile Devices, HMD se concentrează pe parteneriate și pe o platformă mobilă deschisă, dar nu renunță la Nokia.
TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Platformele online care nu îți fură datele personale

De
Dintr-o preocupare pentru securitatea cibernetică, unii utilizatori preferă să migreze către platforme online mai sigure. Există astfel de alternative pentru Facebook, Twitter, Gmail și chiar Youtube. 
TEHNOLOGIE|FYI

Slow Forward: Mai multă putere procesare pentru roboți umanoizi cu AI?

De
Plus: Nvidia promite mai multă putere de procesare, Apple se ceartă cu UE și se împrietenește cu Google, TikTok e aproape de a fi interzis în SUA.
TEHNOLOGIE|MS TALKS

Adina Vălean: „Primele taxiuri aeriene ar putea zbura la Olimpiada de la Paris”

De
Comisara europeană pe transporturi explică cum ar putea arăta viitorul mijloacelor de transport din Europa, de la digitalizarea sistemului feroviar la avioane electrice.