MicroStockHub/Guliver/Getty Images

E imunitatea colectivă o soluție?9 min read

De Valentina Nicolae 25.03.2020

Câteva informații despre imunitatea colectivă și cum poate aceasta influența pandemia de COVID-19.

În timp ce guvernele a tot mai multe țări impuneau cetățenilor măsuri drastice de distanțare socială, închideau școli și anulau evenimente publice, Marea Britanie avea o abordare de luptă cu coronavirusul pe care a pus-o la îndoială Organizația Mondială a Sănătății„WHO questions UK response to coronavirus.” theguardian.com și care a polarizat oamenii pe internet.„Principala diferență dintre abordarea britanică în fața coronavirusului și cea a celorlalte țări este aceea că britanicii pornesc de la oameni așa cum sunt ei în realitate, nu de la ipoteza unor oameni perfecți, care fac tot ce le spun autoritățile”, își începea Marius Comper o postare pe acest subiect care a strâns sute de comentarii. facebook.com  Strategia Marii Britanii era să impună restricții treptat. Ideea era că, în acest timp, un procent cât mai mare din populația tânără și sănătoasă ar lua coronavirus și ar dezvolta imunitate la virus. S-ar crea astfel ceea ce specialiștii numesc „imunitate colectivă”. Britanicii voiau, de asemenea, să evite supraîncărcarea și colapsul sistemului medical și să se asigure că, odată ce restricțiile încetează, nu se vor confrunta cu un al doilea val, mai puternic, de îmbolnăviri. Doar că, Imperial College a venit cu calcule noi„Impact of non-pharmaceutical interventions (NPIs) to reduce COVID19 mortality and healthcare demand.” imperial.ac.ukcare au arătat că lipsa de acțiune va duce la o criză a sistemului medical. Prin urmare, prim-ministrul Boris Johnson a anunțat măsuri mai restrictive, precum închiderea puburilor, restaurantelor și a cinematografelor, amendarea grupurilor mai mari de două persoane întâlnite pe stradă. Practic, britanicii au voie să iasă din casă doar pentru cumpărături esențiale, pentru sport (o dată pe zi), ca să ajungă la serviciu și dacă au nevoie de îngrijiri medicale.    

Rămân, însă, întrebări despre imunitatea colectivă – ce este ea, cum se poate obține și dacă ar putea funcționa în cazul pandemiei de COVID-19. 

Ce este imunitatea colectivă și cum o obții?

Imunitatea colectivă este acel fenomen care apare atunci când un anumit procent dintr-o populație devine imună la o boală infecțioasă. Procentul exact de oameni care trebuie să fie imuni ca să se creeze imunitatea de masă este dat de cât de infecțioasă este boala. În cazul SARS-CoV-2, o persoană infectată transmite virusul, în medie, la alte două sau trei persoane, așa că se presupune că imunitatea colectivă ar fi obținută când 60% din oameni ar deveni imuni. 

Doar că acest tip de imunitate se dobândește, de obicei, prin vaccinare. Vaccinul – atunci când există unul, iar în cazul noului coronavirus nu există – îl protejează pe cel care îl face de o anumită boală, dar și pe cei din jurul lui, pentru că reduce șansele de transmitere a virusului. Cu alte cuvinte, dacă suficient de mulți oameni se vaccinează, virusul nu mai are vehicul de circulație. Imunitatea de masă e crucială pentru că le oferă protecție celor mai vulnerabili dintre noi: bătrânii, copiii foarte mici, oamenii care suferă de boli care le slăbesc sistemul imunitar (de exemplu, cancer) și cei care nu capătă rezistență, deși se vaccinează.

O altă metodă, mai controversată, de a obține imunitate colectivă este de a te expune voluntarMetoda este preferată de unii anti-vacciniști, care organizau petreceri pentru a-și infecta copiii cu vărsat de vânt, ca să treacă peste boală în copilărie. „Remember Chickenpox Parties? Kentucky Governor Says He Let His 9 Children Get the Virus.” nytimes.com la un virus și de a-ți lăsa sistemul imunitar să-și dezvolte propriile mecanisme de apărare. În cazul SARS-CoV-2, această cale e destul de riscantă pentru că virusul e nou și nu știm încă ce poate. 

Poate funcționa imunitatea colectivă la COVID-19?

Pe scurt, nu. Pe larg, nu știm dacă imunitatea colectivă, în cazul ipotetic în care ar fi dobândită, ar avea efecte de durată, pentru că nu știm dacă SARS-CoV-2 se comportă ca gripa – care suferă mutații noi în fiecare an și necesită revaccinare – sau rămâne la fel. În plus, o să dureze ceva ca virusul să infecteze minim 60% din populație, în condițiile în care acum numărul celor infectați este de câteva sute de mii, la nivel global. În acest timp, există, deci, un risc real de a-i expune bolii pe cei vulnerabili, adică oamenii în vârstă și cei cu probleme de sănătate preexistente. 

Până la găsirea unui vaccin, identificarea și testarea celor suspecți de COVID-19 și măsurile de încetinire a răspândirii virusului, precum păstrarea unor reguli de igienă și reducerea contactului cu alți oameni, sunt metodele de combatere la care recurg, în cele din urmă, aproape toate țările afectate. Olanda,Conform unul articol despre măsurile suplimentare luate la 23 martie. rijksoverheid.nl care a avut o abordare similară cu a Marii Britanii, a anunțat într-o conferință de presă de la începutul săptămânii că înăsprește măsurile în ton cu cele adoptate de restul lumii. Doar Suedia păstrează încă o strategie relaxată de luptă cu virusul, în ciuda criticilor și a unei petițiiConform theguardian.com. semnate de peste 350 de academicieni și practicieni în domeniul sănătății, prin care cereau prim-ministrului să adopte măsuri mai stricte. 



Text de

Valentina Nicolae

Reporter pe teme sociale la Școala9. A învățat meserie la Casa Jurnalistului. A publicat în Șapte Seri, VICE, Scena9, Men's Health, Krautreporter, Freie Presse.

SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

Cine sunt românii cei mai vulnerabili la COVID-19?

De Ștefania Matache 09/04/2020
Unele dintre cele mai des întâlnite afecțiuni la români pot agrava boala provocată de coronavirus și duce chiar la deces. Iată cine sunt bolnavii cei mai vulnerabili în fața epidemiei. 
SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

Cât de eficientă este igienizarea stradală cu biocizi chimici?

De Ionuț Preda 08/04/2020
Autoritățile locale se întrec în demonstrații de dezinfectare în masă a străzilor cu biocizi chimici, însă eficiența practicii e discutabilă, iar mulți experți sanitari o consideră o risipă.
TEHNOLOGIE|CORONAVIRUS

Cum ne schimbă izolarea relația cu tehnologia?

De Radu Călin Crahmaliuc 07/04/2020
Ne place sau nu să recunoaștem, virusul ne-a dat viețile peste cap și ne-a obligat să ne bazăm mai mult decât oricând pe tehnologie. Ar trebui însă să îmbrățișăm schimbarea sau să ne întoarcem la obiceiurile de consum de dinainte?
SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

Vom purta măști și după COVID-19

De Mihai Ghiduc 06/04/2020
Află care e știința din spatele măștilor de protecție, care sunt tipurile de măști și cum poți improviza una, acum că paradigma s-a schimbat și e recomandată purtarea lor în public.