Sorbetto/Guliver/Getty images

Coronavirus Science Report49 min read

De Mindcraft Stories 26.03.2020

Adunăm aici cele mai recente descoperiri despre COVID-19 și efectele acestei boli asupra lumii

Urmărim ce se întâmplă în lumea științei, care sunt cele mai noi descoperiri despre coronavirus și boala pe care o provoacă, cum evoluează cercetările pentru teste mai bune, medicamente eficiente și mult așteptatul vaccin, dar și cum influențează actuala pandemie societatea globală. Vei găsi, aici, în fiecare seară, cele mai noi informații.

9 Aprilie

Șase medicamente sau compuși identificate ca potențial tratament pentru COVID-19

Un studiu needitat acceptat pentru publicare de revista NatureStructure of Mpro from COVID-19 virus and discovery of its inhibitors, nature.com susține că a găsit șase candidați pentru tratarea COVID-19, în urma unui program de screening desfășurat atât în laborator, cât și prin intermediul simulărilor virtuale, pe mai mult de 10,000 de compuși și medicamente aprobate sau în fază de testare. Acestea au fost testate pe enzima principală a virusului SARS-CoV-2, cu scopul de a le identifica pe cele cu efect inhibitor, precum și cantitățile necesare pentru neutralizarea virusului. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate la testele cu ebselen,O moleculă sintetică cu efect anti-inflamator, anti-oxidant și citoprotectiv, în prezent cercetată ca potențial tratament pentru tulburare bipolară, tinitus și pierderea auzului. disulfiram,Medicament folosit în tratamente pentru alcoolism. tideglusib,O moleculă inhibitoare de GSK-3, în prezent testată ca tratament pentru Alzheimer. carmofur,Un agent anti-neoplastic folosit în chimioterapia adjuvantă pentru cancerul colorectal. shikoninUn metabolit al unei plante folosită în medicina naturistă chineză, cercetată ca potențial tratament pentru cancer. și PX-12.O moleculă inhibitoare de thioredoxin-1, cercetată ca potențial tratament pentru cancerul colorectal, gastric sau de plămâni. Dintre acestea, ebselenul a arătat și o activitate promițătoare antivirală.

CITEȘTE ȘI: Cum stăm cu tratamentul pentru coronavirus?

Noi progrese în analiza genomului SARS-CoV-2

Institutul de Științe de Bază din Seul și principalele instituții sanitare din Coreea de Sud au anunțat că au confirmat pentru prima dată experimentalDeși genomul virusului a fost secvențiat încă din luna ianuarie, acesta s-a bazat pe predicții legate de aranjarea genelor. structura genomului SARS-CoV-2,„New Coronavirus (SARS-CoV-2) Mapped Out”, ibs.re.kr realizând totodată o hartă detaliată a acestuia. Cercetătorii sud-coreeni susțin că structura particulei virale este alcătuită din nouă ARN-uri subgenomice, invalidând unul din cele zece ARN-uri secvențiate inițial, și au confirmat localizarea exactă a acestora pe genomul ARN al virusului. Au mai fost găsite și câteva zeci de modificări chimice ale ARN-urilor virale, ca urmare a mutațiilor. Efectele lor sunt deocamdată necunoscute, dar studierea acestora ar putea ajuta la înțelegerea ciclului de viață al virusului, precum și să ofere indicii despre combaterea SARS-CoV-2.

CITEȘTE ȘI:SARS-CoV-2, COVID-19, coronavirus. Care-i diferența?

Coronavirusul ar putea fi reactivat în pacienții vindecați

Centrul pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor din Coreea de Sud a anunțat că 51 de pacienți care s-au vindecat de COVID-19 au fost testați pozitiv pentru a doua oară, la scurt timp după ce au fost eliberați din carantină. Într-un comunicat preluat de presa internațională, „Coronavirus May ‘Reactivate’ in Cured Patients, Korean CDC Says”, bloomberg.com directorul instituției susține că, pentru moment, ipoteza principală este cea a reactivării virusului, și nu a unei reinfectări. Mai există și posibilitatea unor rezultate greșite ale testelor care i-au declarat pe aceștia vindecați. În orice caz, instituția va demara un studiu epidemiologic pe baza acestor cazuri.

8 aprilie

Evoluția genetică a virusului îi arată traseul pe glob

Cei de la GISAID adună analizele genetice ale virusului SARS-CoV-2 și pe baza diferențelor date de mutații aleatorii îi stabilesc traseul pe glob.Poți vedea asta sub forma unul grafic sau a unei hărți pe gisaid.org Este un proiect open data la care poate contribui cercetători din întreaga lume și care a adunat peste 3.100 de secvențieri genetice ale SARS-CoV-2, din zeci de țări. România nu este printre ele.

Lipa mirosului ca simptom al COVID-19

A fost deja raportată intens în ultimele zile, dar acum au apărut datele clinice Sudden and Complete Olfactory Loss Function as a Possible Symptom of COVID-19”, jamanetwork.com ale primului pacient la care a fost depistată lipsa completă a mirosului, o femeie de 40 de ani din Paris. Capacitatea de a detecta și identifica mirosurile a fost estimată folosind cinci substanțe utilizate în mod obișnuit pentru test care se găsesc în florile de trandafir, caramel, brânză de capră, fructe și gunoi de grajd.

7 aprilie

Informații despre bolnavii de COVID-19 pentru cercetători

Guvernul din Coreea de Sud a decis să pună la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume datele anonimizateAcestea sunt disponibile pe site-ul hira-covid19.net ale pacienților cu COVID-19 din această țară. Autoritățile coreene speră că aceste informații vor fi utile cercetătorilor în lupta împotriva acestei boli. Mai mult, ei îndeamnă și alte țări să se alăture acestei inițiative. Au creat chiar și un hashtag: #opendata4covid19.

Un nou posibil tratament se pregătește de primele teste

Un antiviral experimental cu spectru larg dezvoltat de cercetători americani,„An orally bioavailable broad-spectrum antiviral inhibits SARS-CoV-2 in human airway epithelial cell cultures and multiple coronaviruses in mice”. sciencemag.org numit EIDD-2801, s-a arătat promițător în testele pe celule și pe șoareci atât împotriva SARS-CoV-2 cât și a altor viruși. Nu e chiar de mirare, pentru că medicamentul se aseamănă cu remdesivir, care e deja luat în calcul pentru tratament de OMS. Ambele folosesc molecule ce mimează bucăți de ARN care sunt asimilate de virus și îi opresc multiplicarea. Specialiștii cred că EIDD-2801, care se administrează oral, ar putea fi folosit ca profilactic, în primele zile de la infecție, și speră să înceapă cât mai repede testele clinice.

Al treilea vaccin-candidat care începe testele pe oameni

Vaccinul dezvoltat de Inovio Pharmaceuticals, numit INO-4800, a primit aprobareaConform unui comunicat postat de companie pe site-ul oficial. inovio.com pentru prima fază a testelor clinice, care vor fi făcute pe 40 de voluntari sănătoși, în două locații din SUA.  Rezultatele, în ceea ce privește siguranța vaccinului, sunt așteptate în vară. Vaccinul este unul dintre cele pentru care Bill Gates a oferit finanțare, prin fundația sa, și pentru care este dispus să investească în construcția unei fabrici înainte de a ști dacă funcționează. (M.G.)

Citește și: Când va fi gata vaccinul pentru COVID-19?

6 aprilie

Interzicerea piețelor de animale exotice vii ar putea preveni o viitoare pandemie

Șefa departamentului de biodiversitate din cadrul ONU a recomandat„Ban wildlife markets to avert pandemics, says UN biodiversity chief”, theguardian.com interzicerea la nivel global a piețelor de animale sălbatice vii („wet markets” în engleză) – cum este cea din Wuhan, de unde a pornit răspândirea SARS-CoV-2 – pentru prevenirea unei viitoare pandemii. China deja a interzis temporar asemenea piețe-focar, unde pui de lup, crocodili, pangolini și alte animale erau ținute în cuști în condiții mizere și apoi vândute, vii sau moarte, pentru consum. Măsura trebuie, însă, implementată cu grijă pentru că există riscul ca acele comunități sărace care trăiesc de pe urma acestor piețe să recurgă la comerț ilegal cu animale sălbatice – lucru care ar putea duce la dispariția unor specii. Interacțiunea umană cu natura – defrișările masive, intensificarea agriculturii, sistemul nostru de produs mâncare – duce la degradarea biodiversității și la apariția unor boli noi, a declarat reprezentanta ONU. 

A apărut un proiect pilot de pre-testare online a suspecților de SARS-CoV-2

COVID Monitor e un proiectcovidmonitor.ro făcut de voluntari cu acordul Ministerului Sănătății și al Departamentului de Situații de Urgență, care folosește inteligența artificială pentru a stoca un număr mare de simptome și diagnostice preluate din centrele de triaj ale spitalelor. Sistemul compară apoi modelul generat de ele cu auto-evaluarea furnizată de utilizatori online și dă un diagnostic prezumtiv. Personalul medical își poate crea cont pe site ca să introducă și să aibă acces la datele pacienților sau la statisticile produse de sistem, iar utilizatorii vor putea să completeze un chestionar cu întrebări menite să depisteze simptomele de COVID-19. 

SARS-CoV-2 ar putea ataca și inima, nu doar plămânii

Medici cardiologi din China, Italia și Statele Unite suspectează că virusul poate infecta și mușchiul inimii,„Heart Damage in COVID Patients Puzzles Doctors” scientificamerican.com iar un prim studiu pe această temă arată că 1 din 5 pacienți infectați dezvoltă probleme cardiace. Deocamdată, însă, nu există suficiente informații ca să știm sigur. Pe de-o parte, o boală atât de grea precum cea provocată de SARS-CoV-2 poate duce la inflamații în întregul corp, care slăbesc inima și o fac să cedeze. Pe de altă parte, s-ar putea ca virusul să atace direct mușchiul inimii, pentru că se pare că aceiași receptori de care se agață virusul în plămâni se găsesc și în inimă. Un obstacol în adunarea de date și tragerea unor concluzii vine din faptul că e dificil să supui pacienții care suferă de COVID-19 diferitelor teste invazive de inimă. (V.N.)

3 aprilie

România va folosi tratamentul cu plasmă

În schema de tratament pentru COVID-19 din România va fi introdus și cel cu plasmă umană hiperimună, după ce Ministerul Sănătății a primitDonația a fost făcută de SC Besmax Pharma Distribution SRL, arată un comunicat la ministerului. ms.ro trei echipamente de plasmafereză și 3000 de kituri de colectare de plasmă. O analiză publicată de JAMA: The Journal of the American Medical Association„Convalescent Plasma to Treat COVID-19. Possibilities and Challenges.” jamanetwork.com spune că puținele date existente până acum arată că acest tratament, care presupune transfuzia de plasmă de la pacienții care s-au recuperat după infecția cu SARS-CoV-2, în speranța că anticorpii vor acționa împotriva virusului, merită testat în continuare. Însă, la fel ca și celelalte tratamente folosite acum, deși e aprobat de mai multe țări, e nevoie de studii suplimentare pentru a i se demonstra eficiența.

Ce înseamnă toate știrile despre tratamente și vaccinuri?

Nu, nu s-a descoperit încă nimic care să schimbe situația radical. În lupta împotriva coronavirusului, atât specialiști, cât și companii, comunică informații despre descoperirile lor în diverse faze ale proiectului, dar asta nu înseamnă că vor ajunge și la linia de sosire. Iată trei exemple recente:

  • O echipă internațională de cercetători din care face parte și Dr. Josef Penninger, care a contribuit la descoperirea receptorului ACE-2, prin care virusul pătrunde în celulele umane, spune că un medicament experimentalMedicamentul constă chiar în proteina ACE-2, care ar putea fi introdusă în organism sub formă injectabilă. „Trial drug can significantly block early stages of COVID-19 in engineered human tissues”, sciencedaily.com ar putea bloca virusul în fazele inițiale ale bolii. Studiul a fost făcut pe țesuturi umane crescute din celule stem, iar medicamentul e unul experimental, deci e nevoie să treacă prin toate testările de eficiență și siguranță până la aprobare.
  • Un vaccin candidat de la Universitatea din Pittsburg, PittCoVacc, unul dintre numeroasele cercetate acum, pare a funcționa pe șoareci. Vaccinul este introdus în organism printr-o metodă nouă, un fel de timbru cu micro-ace,„Microneedle array delivered recombinant coronavirus vaccines:Immunogenicity and rapid translational development”, thelancet.com care se aplică pe piele și se dizolvă. Testele pe animale sunt unele dintre primele care se fac, în dezvoltarea unui vaccin, cel mai probabil prima fază a testării pe oameni nu va începe mai devreme de câteva luni.
  • Un medicament folosit la animale împotriva paraziților, ivermectina, inhibă SARS-CoV-2 in vitro, susțin specialiști australieni„The FDA-approved Drug Ivermectin inhibits the replication of SARS-CoV-2 in vitro”, sciencedirect.com In vitro înseamnă în cultură de celule, deci e nevoie de teste pe animale, unde din păcare același medicament n-a arătat rezultate testat pe alți viruși, până la testele clinice mai e ceva, deși e puțin mai simplu, fiind un medicament deja aprobat. (M.G.)

CITEȘTE ȘI: Speculații vs. știință: nu toate studiile sunt egale

2 aprilie

Vaccinul contează. În general.

Țările cu programe de vaccinare obligatorie împotriva tuberculozei par să fie mai puțin afectate de COVID-19 decât celelalte, comentează Bloomberg.„Nations with Mandatory TB Vaccines Show Fewer Coronavirus Deaths”, bloomberg.com  Studiul citat„Correlation between universal BCG vaccination policy and reduced morbidity and mortality for COVID-19: an epidemiological study”, https://www.medrxiv.org stabilește doar o corelație statistică între vaccinare și incidența scăzută a morbidității și mortalității. Țări precum Olanda și Australia un început să testeze vaccinul ca potențială măsură de siguranță pentru personalul medical din prima linie. În România, vaccinul tip Calmette-Guerin (BCG) face parte din schema de vaccinare și se aplică încă din maternitate.

Și totuși, măștile…

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a pus experții la treabă pentru a reevalua recomandările privitoare la folosirea măștilor„Expert panel to assess face mask use by public”, bbc.com Un studiu de laborator făcut de MIT, la finalul lunii mai, arată că virusul ar putea călători prin aer cale de șapte-opt metri în caz de tuse sau strănut, deci distanța socială recomandată ar putea fi insuficientă. Și oamenii de știință chinezi avertizează că nefolosirea măștilor pe scară largă este o mare greșeală.„Not wearing masks to protect against coronavirus is a ‘big mistake,’ top Chinese scientist says”, sciencemag.org

Măsurile de control pot salva vieți

Deși previziunile sunt încă pesimiste,  măsurile de protecție,,„How coronavirus control measures could affect its global death toll”, sciencenews.org. dar mai ales perfecționarea lor, pot salva zeci de milioane de vieți. Dacă estimările inițiale ale Imperial College London evaluau riscul de infectare la 90% din populația globului, distanțarea socială, combinată cu măsuri de izolare ale populației cu risc crescut, înjumătățește scenariul sumbru al deceselor globale, de la 40 de milioane la 20. Măsurile avansate de protecție și control – testare extinsă, monitorizare a contactelor – ar putea reduce victimele pandemiei la 2 milioane. 

Uneltele pe care oamenii de știință și guvernele le au la dispoziție devin din ce în ce mai complexe. Un articol publicat de New York Times„How coronavirus control measures could affect its global death toll”, nytimes.com  sintetizează, în baza datelor anonime furnizate de către operatorii de telefonie mobilă, harta mobilității pe teritoriul SUA corelată cu eficiența măsurilor de control ale administrației. (V.T.)

1 aprilie

Pisicile ar putea transmite virusul la alte pisici, dar probabil nu la om

Un articol citat de revista Nature,„Coronavirus can infect cats — dogs not so much”, nature.com aflat în process de peer-review, susține că pisicile ar putea fi infectate cu SARS-CoV-2 și ar putea transmite virusul la alte pisici, dar probabil nu la oameni. Bazat pe un experiment în care mai multe eșantioane mici de animale au fost infectate intenționat, autorii au observat că pisicile și dihorii ar putea transmite virusul, prin picături, la alți indivizi din aceeași specie. Cu toate acestea, animalele nu au prezentat simptome și nu au fost găsite dovezi că ele ar putea transmite o cantitate virală suficientă pentru a putea infecta oameni. Pe de altă parte, câinii, porcii, găinile și rațele nu au transmis SARS-CoV-2 mai departe după ce au fost infectați.

    CITEȘTE ȘI: Poți să iei coronavirus de la câinele tău?

Dezvoltarea unui vaccin ar putea fi accelerată, dar cu riscuri pentru voluntari

Un studiu publicat în The Journal of Infectious Diseases„Human challenge studies to accelerate coronavirus vaccine licensure”, oup.com susține că producerea unui vaccin pentru COVID-19 ar putea fi accelerată prin modificarea fazei de testare a eficienței în condiții reale.„Faza care durează de obicei cel mai mult, chiar și câțiva ani” Autorii susțin că, în locul testării vaccinului pe persoane aflate în locuri în care este prezentă boala, voluntarii ar putea fi expuși direct la doze virale de SARS-CoV-2, pentru a testa mai rapid eficacitatea acestuia. Asta implică, evident riscuri pentru cei care ar fi testați – dar studiul propune reducerea la minim a acestora prin selectarea unei categorii inițiale de voluntari care nu prezintă factori de risc pentru agravarea bolii, precum și expunerea la doze virale mici.

CITEȘTE ȘI: Când va fi gata vaccinul pentru COVID-19?

Rata mortalității pentru COVID-19 ar putea fi mai mică (dar nu putem ști, fără date)

Un studiu „Data-based analysis, modelling and forecasting of the COVID-19 outbreak”, plos.org condus de cercetători de la Universitatea din Napoli susține că rata reală a mortalității pentru COVID-19 ar putea fi de aproximativ 0,15%, deoarece numărul infecțiilor ar putea fi de până la 25 de ori mai mare decât cel raportat oficial, în urma unei analize efectuate pe regiunea chineză Hubei. Folosind un model matematic care a prezis cu relativă acuratețeStudiul a fost efectuat între 11 ianuarie și 10 februarie, și a prezis un număr de 45.000 de cazuri confirmate și 2.700 de morți până pe 29 februarie. În realitate, regiunea Hubei înregistra la acea dată 67.000 de cazuri confirmate și 2.800 de morți  rata cazurilor și a deceselor confirmate în regiune, precum și faptul că acestea vor scădea către sfârșitul lunii februarie, autorii au observat o medie de 2.5 a numărului R0Numărul care arată câte persoane infectează, în medie, un purtător al virusului în scenariile simulate. Adăugând o estimare a cazurilor care nu au fost raportate din cauza simptomelor ușoare, au calculat că între 2 și 3% (1,2-1,3 milioane) din întreaga populație din Hubei ar fi fost infectată. Autorii, însă, pun accent faptul că nu pot fi obținute date precise legate de dinamica bolii în acest moment, din cauza incertitudinilor legate de acuratețea datelor oficiale, ceea ce poate duce la predicții ambigue și inexacte. (I.P.)

31 martie

Risc crescut pentru cei de vârstă mijlocie

Un nou studiu, publicat în The Lancet Infectious Diseases,„Estimates of the severity of coronavirus disease 2019: a model-based analysis” thelancet.com care analizează cazurile de coronavirus din China arată că 18% dintre cei peste 80 de ani au nevoie de specializare și doar 0,04% dintre cei între 10 și 19 ani. Ceea ce știam, boala e periculoasă pentru bătrâni. Însă procentele pentru cei din zonele de vârstă 40-49 și 50-59 de ani sunt de 4%, respectiv 8%. Estimarea a luat în calcul 70.117 persoane din Wuhan, testate sau diagnosticate clinic, și cei circa 700 de străini care au fost repatriați, de diverse țări, din orașul în care a izbucnit pandemia.

Un grafic care îți arată când se oprește pandemia

Canalul de YouTube Minute Physics a creat un grafic care îți poate arăta că, într-o anumită țară, epidemia încetinește. Graficul folosește date publice și compară numărul de cazuri nou confirmate săptămânal cu totalul cazurilor pe o scară logaritmică. În cazul încetinirii ratei infecțiilor, graficul o ia în jos. Găsești graficul pe acest link, iar mai jos o explicație despre cum funcționează.

AI-ul va testa mii de medicamente

Exscientia, o companie britanică care încearcă să descopere medicamente cu ajutorul inteligenței artificiale, și-a propus să testeze 15.000 de molecule deja aprobate pentru utilizare pentru diverse boli, pentru a vedea dacă vreuna funcționează împotriva COVID-19. Ei s-au parteneriat„Exscientia announces joint initiative to identify COVID-19 drugs with Diamond Light Source and Scripps Research”, exscientia.ai  cu Diamond Light Source, un accelerator de particule din Marea Britanie, și Calibr, din SUA, care are baza de date cu acele molecule (și este finanțată de Bill & Melinda Gates Foundation). Speranța e să descopere o moleculă care n-a fost deja folosită în teste clinice. Și pentru că e vorba doar de medicamente deja aprobate, să se poată trece aproape imediat la teste clinice.

Germanii cercetează cum se răspândește virusul

O echipă de cercetători din Germania va studia modul de răspândire a virusului în regiunea Heinsberg,„Worst-hit German district to become coronavirus ‘laboratory’” theguardian.com o zonă în care locuiesc 250.000 de persoane și care a fost cel mai afectată de coronavirus, cu peste 1.000 de infecțiii și 34 de decese. Cercetătorii încearcă să creeze astfel un model care să poată sta la baza unor politici publice aplicabile în perioada următoare pentru a putea avea viață cât de cât normală în prezența amenințării coronavirusului. (M.G.)

30 martie

Viruși informatici israelieni în lupta cu virusul SARS-CoV-2

Guvernul Israelului apelează la o companie de spionaj cibernetic pentru a monitoriza și controla evoluția COVID-19. Haaretz, unul dintre cele mai reputate ziare din Israel, citează surse anonime„Israeli Defense Ministry Teaming Up With Spyware Firm NSO to Fight Coronavirus” haaretz.com care confirmă colaborarea dintre guvernul condus de Naftali Bennett și compania NSO. Grupul NSO a fost subiectul unor scandaluri internaționale legate de furturi de date, precum și de lansarea unor programe tip spyware care atacă rețeaua WhatsApp. Prin această măsură, Israelul să alătură unei liste de țări precum Singapore, Coreea de Sud sau China„Countries are using apps and data networks to keep tabs on the pandemic”, economist.com care folosesc datele furnizate de către operatorii de telefonie combinate cu date de geolocație pentru a monitoriza scenarii de contaminare.

Un miliard pentru un (eventual) vaccin

Compania Johnson & Johnson a anunțat că va investi, împreună cu Guvernul Statelor Unite ale Americii, un miliard de dolari în fabrici capabile să producă un miliard de doze din propria formulă de vaccin. Acestea urmează să fie disponibile, cel mai devreme, în prima parte a lui 2021. Guvernul american urmează să susțină demersul cu 421 de milioane de dolari, destinate liniei de producție ce urmează să fie construită pe teritoriul SUA.

Paul Stoffels, Chief Scientific Officer în cadrul J&J, a declarat pentru Reuters„J&J, U.S. government plan 1 billion doses of coronavirus vaccine” uk.reuters.com că sunt dispuși să riște creșterea capacității de producție, ba chiar și producția primelor loturi de vaccin, chiar dacă nu au încă o confirmare că acesta funcționează. Fabrica din Statele Unite ar trebuie să fie operațională spre la finalul anului, în același timp cu încheierea testelor clinice ale vaccinului.

Inteligența Artificială promite. Diagnosticul mai durează.

Un model experimental de evaluare bazat pe AI ar putea prevedea cu acuratețe crescută care sunt pacienți care riscă sindromul de detresă respiratorie acută, una dintre complicațiile potențial letale ale infectării. Conform unui studiu publicat recent,Realizat de către NYU Grossman School of Medicine și Courant Institute of Mathematical Sciences în parteneriat cu două spitale din Wenzhou, China, nyu.edu aplicația ar putea ajuta medicii să evalueze mai rapid cazurilor de gravitate medie. Rezultatele se bazează pe analiza dosarelor medicale a 45 de pacienți și identifică indicatori ai riscului crescut de agravare neluați încă în calcul. Ca multe dintre studiile recente care implică folosirea inteligenței artificiale, modelul propus are limitări legate de eșantionul de date pe care a fost „antrenat” să tragă concluzii.

De altfel, amenințarea ca eșantionul de studiu să nu fie reprezentativ, adică biasul de selecție, este una dintre principalele critici aduse de către comunitatea medicală diverselor studii care experimentează folosirea AI-ului în diagnostice sau evaluări. Pornind de la argumente similare, o dezbatere aprinsă a momentului„Debate flares over using AI to detect Covid-19 in lung scans” statnews.com pune sub semnul întrebări faptul că inteligența artificială poate învăța să prevadă evoluția complicațiilor analizând radiografii sau scanuri de tomografie computerizată. (V.T.)

27 martie

Virusul ar putea fi transmisibil și după dispariția simptomelor

Un studiu efectuat pe pacienți de COVID-19 tratați în Beijing aduce și mai multă incertitudine privind limitele transmiterii virusului, sugerând că există cazuri în care SARS-CoV-2 rămâne în organism și la câteva zile după dispariția simptomelor specifice infecției. Conform studiului,Time Kinetics of Viral Clearance and Resolution of Symptoms in Novel Coronavirus Infection, atsjournals.org  jumătate din 16 pacienți examinați au fost găsiți pasibili de a transmite virusul într-un interval de unu până la opt zile de la dispariția simptomelor, cu o durată medie de 2,5 zile.

Ridicarea prematură a restricțiilor pentru COVID-19 ar putea aduce un al doilea vârf al pandemiei

Un aspect deschis la multe speculații în ultima perioadă se leagă restricțiilor publice aplicate pentru a încetini răspândirea epidemiei. Subiectul a fost tratat într-un studiu recentThe effect of control strategies to reduce social mixing on outcomes of the COVID-19 epidemic in Wuhan, China: a modelling study, thelancet.com care indică faptul că îmbolnăvirile ar putea fi reduse semnificativ în rândul bătrânilor, dar și per total, dacă restricțiile ar fi ridicate gradual în prima parte a lunii aprilie – la aproape 2 luni de la primul vârf epidemic. Cercetătorii au construit un model predictiv bazat pe aplicarea și ridicarea ulterioară a restricțiilor în regiunea Wuhan. În același timp, autorii atrag atenția asupra faptului că ridicarea lor bruscă ar putea face ca un potențial al doilea vârf epidemic să aibă loc mai devreme.

Efectul COVID-19 asupra plămânilor, în realitate virtuală

instituție medicală din WashingtonGeorge Washington University Hospital, gwhospital.com a reconstruit, cu ajutorul tehnicilor de realitate virtuală, daunele pe care virusul le poate provoca la nivelul plămânilor.

Animația pune în contrast țesuturile bolnave și cele sănătoase ale unui pacient de 59 de ani, cu o stare medicală relativ bună înaintea infectării. Acum, pacientul nu mai poate respira pe cont propriu, și riscă să rămână cu leziuni pe termen lung ale plămânilor dacă supraviețuiește, având în vedere că infecția s-a instalat destul de uniform la nivelul ambilor plămâni. (I.P.)

26 martie

Pangolinii de Jawa sunt sursa virusului

Un studiu needitat publicat în Nature„Identifying SARS-CoV-2 related coronaviruses in Malayan pangolins.” nature.com spune că sursa virusului ar putea fi o specie de pangolini care trăiesc în sud-estul Asiei, care poartă denumiri diverse: pangolini de Jawa, de Malaya, furnicari solzoși etc. Numele științific este Manis javanica. Deși se bănuiește că sursa primară sunt liliecii, studiul ar putea  confirma bănuiala că transmisia s-a făcut printr-un animal intermediar și că acel animal e pangolinul. O variantă foarte asemănătoare cu virusul SARS-CoV-2 a fost depistată în animalele confiscate de la traficanții care le aduceau în China.

CITEȘTE ȘI: Cât de ușor se transmite coronavirusul?

Hidroxiclorochina pare a nu fi soluția magică

După ce săptămâna trecută, un studiu francez realizat pe 36 de pacienți a creat speranțe că hidroxiclorochina, un medicament antimalarie, (combinat cu un antibiotic, azitromicină) ar putea fi soluția care ne va scăpa de COVID-19, un alt studiu făcut pe puțini pacienți n-a descoperit același lucru. Studiul, publicat în Journal of Zhejiang University, a fost citat de presa internațională„Malaria Drug Chloroquine No Better Than Regular Coronavirus Care, Study Finds”, bloomberg.com, Din 30 de pacienți, 15 au luat hidroxiclorochina și 15 au luat medicamente antivirale. S-au vindecat 13, respectiv 14. Mai grav, patru pacienți tratați cu hidroxiclorochină au dezvoltat probleme la ficat.

România e în topul țărilor europene în care a scăzut activitatea fizică

Un studiu realizat pe baza datelor furnizate de utilizatorii de Fitbit„The Impact Of Coronavirus On Global Activity” fitbit.com estimează că pandemia de coronavirus a dus la o scădere a activității fizice în țările afectate cu procente între 7% și 38%. Studiul a folosit date de săptămâna trecută (16-22 martie), iar România era pe locul patru în Europa, cu o scădere de 24%, fiind depășită doar de Italia, Spania și Portugalia. E de așteptat ca scăderea să fie și mai mare,acum că s-a introdus carantina totală. (m.G.)

COVID-19 în România

CITEȘTE ȘI: Evoluția COVID-19 în România

SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

Cine sunt românii cei mai vulnerabili la COVID-19?

De Ștefania Matache 09/04/2020
Unele dintre cele mai des întâlnite afecțiuni la români pot agrava boala provocată de coronavirus și duce chiar la deces. Iată cine sunt bolnavii cei mai vulnerabili în fața epidemiei. 
SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

Cât de eficientă este igienizarea stradală cu biocizi chimici?

De Ionuț Preda 08/04/2020
Autoritățile locale se întrec în demonstrații de dezinfectare în masă a străzilor cu biocizi chimici, însă eficiența practicii e discutabilă, iar mulți experți sanitari o consideră o risipă.
TEHNOLOGIE|CORONAVIRUS

Cum ne schimbă izolarea relația cu tehnologia?

De Radu Călin Crahmaliuc 07/04/2020
Ne place sau nu să recunoaștem, virusul ne-a dat viețile peste cap și ne-a obligat să ne bazăm mai mult decât oricând pe tehnologie. Ar trebui însă să îmbrățișăm schimbarea sau să ne întoarcem la obiceiurile de consum de dinainte?
SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

Vom purta măști și după COVID-19

De Mihai Ghiduc 06/04/2020
Află care e știința din spatele măștilor de protecție, care sunt tipurile de măști și cum poți improviza una, acum că paradigma s-a schimbat și e recomandată purtarea lor în public.