Wiki Commons

Renunțăm sau nu la ora de vară?15 min read

De Valentina Nicolae 28.03.2020

Câteva informații despre ora de vară și de ce a devenit un concept depășit pentru vremurile în care trăim.

Duminică, la 3:00 AM facem la trecerea la ora de vară, adică ora 3 devine ora 4 și, de luni încolo, o să ai impresia că se lungește ziua. Dar mai este oare utilă această schimbare în 2020?

Parlamentul European a adoptat anul trecut o directivăParliament backs proposal to end switch between summer and winter time in 2021”. europarl.europa.eu care propunea eliminarea schimbării orei de două ori pe an, primăvara și toamna. În varianta votată de Parlament, statele membre puteau alege dacă vor să rămână pe ora standard („ora de iarnă”) sau pe cea de vară, iar termenul de eliminare a schimbării era dat ca martie 2021, respectiv octombrie 2021, în funcție de alegerea fiecărui stat. Procesul legislativ s-a oprit, însă, pentru că cei din Consiliul European nu au reușit să ajungă la un acord legat de acest subiect și, fără acordul lor, o directivă nu intră în vigoare. 

Cristian Bulumac, consilier pe probleme de telecomunicații și spațiu în Grupul Verzilor și Alianța Liberă Europeană din Parlamentul European, spune că directiva este o consecință a faptului că încă de prin anii 1990 au început să apară discuții despre cât de eficientă mai este schimbarea orei în zilele noastre și dacă nu cumva există mai multe consecințe negative decât pozitive. 

Ca să înțelegem cum am ajuns aici, să ne uităm de unde a pornit obiceiul de a umbla la ceas. 

Un scurt istoric al schimbării orei

Conceptul de a da ceasul înainte ca să ajustăm lungimea zilei – pus în aplicare în prezent de majoritatea țărilor din Europa și America de Nord – a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, la propunerea unui entomolog neozeelandez. George Vernon Hudson colecționa insecte și era nemulțumit că nu poate prinde insecte vara, pentru că se făcea întuneric prea devreme. A insistat pe lângă guvern să mute apusul soarelui cu o oră mai târziu, dar n-a avut succes. 

Prima dată când ora de vară sau daylight saving time (DST) a fost luată în considerare a fost în timpul primului război mondial. Germania a schimbat ora în 1916, urmată de Marea Britanie și alte țări, în încercarea de a se folosi cât mai mult de lumina soarelui și de a economisi energia electrică necesară iluminatului artificial. În deceniile următoare, schimbarea orei a fost adoptată și abandonată cu intermitențe de diferite state, în funcție și de lobby-ul făcut de companii pe lângă guverne. O oră în plus de lumină i-ar fi îndemnat pe oameni să iasă la plimbare, să facă sport sau alte activități recreative, așa că oamenii de afaceri, în special retailerii și proprietarii de terenuri de golf, au văzut repede oportunitatea de business. Lanțurile de magazine, de exemplu, au lansat campanii în favoarea orei de vară, pe când fermierii și companiile feroviare s-au opus cu vehemență.

România a trecut la ora de vară prima oară în 1917, tot pentru a face economie la electricitate și a renunțat la ea când s-a terminat războiul. La fel ca alte state, în perioadele de criză financiară și conflict internațional care au urmat, România a revenit și a eliminat măsura în funcție de necesități, iar din 1979 practica a fost reintrodusă și s-a păstrat până azi. 

„În anii 1970”, în timpul crizei petrolului, explică Cristian Bulumac, „oamenii s-au gândit că trebuie să economisească energie”. Ideea era să se reducă consumul de curent electric generat de electrocasnicele ținute în priză mereu (televizoare, becuri, radiouri), care reprezenta un sfert din consumul total.   

În 1980 și în 2000, Uniunea Europeană a dat directive de armonizare a orelor în statele membre, ca să asigure o coerență în activitățile comerciale internaționale, în sectoarele de transport, telecomunicații și în industrie. Acestea stabileau că țările membre trebuie să dea ceasurile înainte cu o oră în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie. 

În 2015 și 2016, au avut loc dezbateri în Parlamentul European pe tema orei de vară, iar în 2018 Parlamentul a adoptat o rezoluție„European Parliament resolution of 8 February 2018 on time change arrangements”. europarl.europa.eu în care cerea Comisiei să facă o evaluare a măsurii. „Comisia Europeană a lansat o consultare publică în 2018”, spune Cristian Bulumac, „în care mai mult de 80% dintre cei care au răspuns au spus că trebuie să anulăm schimbările de oră. Problema a fost că genul acesta de consultări publice nu sunt relevante din punct de vedere științific. Statistic, nu a fost un eșantion reprezentativ.” Practic, majoritatea celor care au votat au fost germani. 

Este sau nu nevoie să schimbăm ora?

Cristian Bulumac spune că principalele sectoare unde modificarea orei avea o justificare în trecut sunt cel de transporturi, cel agricol, energetic și de consum. Ideea era că aeroporturile, trenurile și camioanele care livrează marfă trebuie să aibă un orar armonizat, altfel costurile ar fi foarte mari. În domeniul agricol, se considera utilă reglarea orei, pentru că anumite activități, ca lucratul câmpului, nu se pot desfășura noaptea. „Sectorul energetic spunea: facem economii de energie dacă oamenii se trezesc mai târziu și folosesc lumina disponibilă pe timpul zilei. În sectorul de consum s-a constatat că oamenii cheltuie mai mult cât timp e lumină afară.”

În prezent, însă, majoritatea argumentelor pentru trecerea la ora de vară, care erau valide în anii ‘70, nu mai stau în picioare. Nu mai depindem de cărbune pentru a produce energie electrică, energia s-a ieftinit, iar autostrăzile sunt, în general, luminate. În ferme, activitățile s-au industrializat, astfel încât nu mai depind de ciclul lumină-întuneric de afară, ci de becurile din halele respective. „Singurul care ar putea fi deranjat”, spune Bulumac, „e sectorul de consum comercial, pentru că nu prea îți vine să te duci la magazin dacă e întuneric afară.” În plus, o dată cu dispariția argumentelor în favoarea orei de vară, au apărut altele, de natură medicală, care ar justifica renunțarea la schimbare. „Deși știința e puțin împărțită”, admite Bulumac. Într-adevăr, în timp ce unele studii mai vechi arată o creștere de 5% a numărului de atacuri de cord în prima săptămână de după schimbarea orei, cercetări mai recente„Este citat des un studiu publicat în 2008 în The New England Journal of Medicine de cercetători ai Institutului Karolinska din Stockholm, care arată o creștere cu 5% a numărului de cazuri de atac de cord în săptămâna următoare ajustării orei primăvara, respectiv toamna. Cu toate astea, alte cercetări au ajuns la rezultate contradictorii.” engage.gov.bc.ca nu au putut demonstra un impact semnificativ.

Ca o consecință a discuțiilor din Parlamentul European, în România, Marius Pașcan, deputat PMP, a inițiat în 2018 o propunere legislativăStudiile efectuate în ultima perioadă au relevat faptul că această modificare a orei legale nu doar că nu generează economii din punct de vedere energetic, dar creează un puternic disconfort asupra marii majorități a populației, generând, de asemenea, perturbări ale transportului feroviar și aerian. Din aceste considerente, se impune abrogarea ordonanței Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României și, pe cale de consecință, stabilirea orei oficiale a României ca fiind +2 UTC pe tot parcursul anului”, scria Pașcan în expunerea de motive. cdep.ro pentru renunțarea la ora de vară din cauza efectelor negative asupra sănătății oamenilor și a perturbării transportului feroviar și aerian. 

Unde suntem acum

Cristian Bulumac spune că, în septembrie 2019, Parlamentul european a decis, încă o dată, să intre în negocieri cu Consiliul. Problema este că, momentan, nu are cu cine să discute, pentru că cei din Consiliu nu au încă o poziție oficială dacă vor sau nu să renunțe la schimbarea orei. „Practic, e cam mort dosarul, cel puțin pentru anul ăsta.”

Și în România chestiunea modificării orei a ajuns într-un punct mort. În mai 2018, Guvernul a declarat că nu susțineAvând în vedere considerentele de la pct. II, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. cdep.ro inițiativa lui Marius Pașcan.  Deci am mai putea rămâne, pentru o vreme, cu trecerea la ora de vară pe cap. Dar, cel puțin, telefoanele și computerele noastre știu să schimbe ora automat.



Text de

Valentina Nicolae

Reporter pe teme sociale la Școala9. A învățat meserie la Casa Jurnalistului. A publicat în Șapte Seri, VICE, Scena9, Men's Health, Krautreporter, Freie Presse.

SOCIETATE|SOLUȚII

Cetățenii contribuie la dezvoltarea unui trai sustenabil în Europa

De
Locuitorii europeni din mediul urban au un cuvânt de spus în a face orașele lor mai prietenoase cu oamenii și cu mediul.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet

De
Înainte de toate: dacă ai primit un mesaj în care cineva se oferă să-ți fie sugar daddy și să-ți dea bani săptămânal doar pentru conversație, cel mai probabil e țeapă.
SOCIETATE|BS DETECTOR

Cum au ajuns banii cash noua conspirație preferată a conservatorilor?

De
De la Costi Ioniță la Diana Șoșoacă, tot mai mulți influenceri și politicieni încearcă să te convingă că guvernul vrea să te controleze și soluția e să-ți ții banii la saltea. Cât de mult adevăr e în această nouă conspirație de import?
SOCIETATE|SCIENCE OF SPORT

Olimpiadă pe steroizi? Visul libertarian al Enhanced Games se bazează pe o știință dubioasă

De
O organizație finanțată de miliardari tech libertarieni propune o alternativă la Jocurile Olimpice în care dopingul să fie legal. O viziune disruptivă, ca lumea tech, dar și distopică.