Alec Pop. Xinzheng/Guliver.Getty Images

Criza economică. Trei diagnostice.21 min read

De Vlad Tăușance 10.04.2020

„Vine criza!”. Se aude la buticurile de la colț și în prime time. Antreprenorii își numără facturile restante. Patronatul cere în cor ajutorul Statului. Angajații stau, în așteptare sau în șomaj.

Sunt zile în care numărăm frenetic. Peste un milion de oameni în șomaj tehnic. Deficit bugetar de minim 5%. Scăderi de peste 80% în domeniul HORECA. Dobânzi. Rate. Taxe. Matematica economică adusă de COVID-19, dă, inevitabil, cu minus. Cel mai important număr lipsește. Cât mai durează? Când ne revenim la normal? Ce va însemna normalul în următoarea perioadă?

În așteptarea Răspunsului, am pus câteva întrebări ajutătoare unor oameni din inima furtunii pe cale să izbucnească: Radu Burnete,linkedin.com Director Executiv al Confederației Patronale Concordia, Daniela Șerban,linkedin.com Președinte al Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) și Ana Glavce,linkedin.com manager de resurse umane.   

Cât de grav este?

„Companiile din întreaga lume au trecut de la a vedea efectele acestei pandemii ca fiind minore la a le considera o amenințare serioasă, conform unui studiu de percepțieStudiul a fost discutat într-o conferință organizată de ARIR. romaniajournal.ro derulat de o companie specializată din Marea Britanie. 41% dintre respondenți susțin că situația este acum foarte gravă, în timp ce 51% dintre aceștia o văd ca o amenințare serioasă pentru economia globală”, mi-a explicat Daniela Șerban, Președinte ARIR. „Profesioniștii în investiții analizează trei scenarii ale crizei, de tip V, în care să ne revenim rapid – varianta cel mai puțin probabilă, însă. Un alt scenariu este cel în U, în care punctul de jos să fie pentru o perioadă ceva mai lungă de timp. Al treilea scenariu este în W, cu o revenire parțială și o nouă scădere. Toate acestea pot fi în acest an, dacă scăpăm până în vară de criza sanitară.”

Este o greșeală să descrii furtuna din vârtejul ei, dar răspund acestei provocări avertizându-vă că toate concluziile pe care le trag acum se pot dovedi greșite. Eu însumi le iau cu un gram de sare. Voi luați-le cu un pumn întreg.

Radu Burnete, Director Executiv al Confederației Patronale Concordia.

Radu Burnete recomandă prudență. Atât în interpretare, cât și în previziuni. „Este cert că acum economia este în picaj, dar dacă este unul foarte scurt ne vom reveni repede. Dacă el se întinde pe mai multe luni sau pe tot anul, atunci efectele economice vor fi masive și deja putem vorbi despre un Plan Marshall pentru România. Din punctul meu de vedere trebuie să fim inventivi și să facem câteva salturi. Aș investi în tot ceea ce înseamnă infrastructură verde, mobilitate urbană de secol XXI, orașe smart și așa mai departe. Din păcate, nu am fost chibzuiți în anii de creștere economică și acum statul nu are foarte multe resurse pe care să le cheltuie în vremuri grele. Am intrat în această criză cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de -4.4% din PIB. Avem o datorie publică destul de mică, undeva sub 40% din PIB, dar România nu este Franța sau Germania să poată gestiona datorii mai mari de 60%. Chiar să ajungem acolo, cineva trebuie să fie dispus să ne împrumute și să finanțeze această datorie, când vorbim de peste 100 de miliarde de lei.” 

În spatele numerelor mari stau, invariabil oameni. Al căror ritm de viață și, mai ales, de muncă, a fost resetat brutal. Ana Glavce împărtășește câteva concluzii din linia întâi a resurselor umane. „Bref, exceptând mici «bule» de oameni ai căror muncă se desfășura deja online sau remote, ultimele săptămâni au fost una dintre cele mai intense experiențe de transformare și adaptare la care am asistat vreodată în cariera mea. Atât la nivel organizațional, cât și la nivel individual. Deși alfabetizați digital, oamenii nu au avut ocazia să se «alfabetizeze» în privința rigorilor muncii de acasă. Barierele psihologice sunt imense.”

Care sunt principalele mutații?

Cele mai evidente schimbări puse în mișcare de către criza medicală și efectele ei economice sunt legate de modul în care muncim și modul în care ne raportăm la muncă. „Nu cred că nu vom mai merge la birou sau nu ne vom mai întâlni, dar ponderea dintre cele două se va schimba semnificativ în funcție și de industrie”, explică Radu Burnete. „Cred că vor exista angajatori care vor descoperi că unii dintre angajații lor sunt mai productivi de acasă sau, pur și simplu, discutând online. Asta înseamnă și o investiție mare în tehnologie și probabil se va traduce într-un avantaj competitiv pentru cei care vor investi să aibă niște sisteme digitale care funcționează fără sincope.”  

De la distanță, Ana Glavce îi dă dreptate: „Viața nu mai are cum sa fie aceeași. La fel cum n-a mai fost aceeași după recesiune. Sau după cyber-attackul din 2017,În acel an, un atac cu un ransomware a afectat și companii din România. balkaninsight.com pentru cine a avut parte de el. E posibil să asistăm la un «survivor syndrome» de proporții: cine a reușit să muncească în perioada asta versus cine nu. Da, există oameni care pur și simplu abandonează pentru că nu pot munci așa, și nu e vorba doar despre computer, conexiune sau softuri. Vom fi oameni care-și vor păstra locul de munca și oameni care vor intra în șomaj, oameni care nu vor da faliment personal și oameni care se vor zbate, oameni care nu vor avea experiența bolii versus oameni care o vor avea, direct sau prin cineva apropiat.”

Tot din perspectiva resurselor umane, Radu Burnete extinde analiza: „Această criză va fi și o radiografie a tuturor numirilor politice din ultimul deceniu, mai mult decât a fost criza financiară din 2008. Mulți dintre cei care au fost numiți doar datorită conexiunilor politice și fără nicio atenție la competențele lor vor fi incapabili să facă față misiunii și presiunii. Vom vedea asta la nivelul spitalelor, al poliției, al DSP-urilor, al ministerelor și așa mai departe. Am face bine să ținem minte cine a girat dezastre și cine au fost cei care din umbră au făcut totuși lucrurile să meargă. După faptă și răsplată.”

Există tratament?

La fel ca în cazul pandemiei de COVID-19, există mai multe scheme de tratament la care se face apel, cu sau fără eficiență dovedită. „La nivel macroeconomic, observăm încercarea guvernelor de a balansa lipsa resurselor din sistemul sanitar cu deficitul bugetar, pentru a propune soluții pentru susținerea economiei. România a anunțat până acum măsuri de susținere a economiei de doar 2% din PIB, dintre care jumătate sunt soluții non-cash, de tip garanții. Este o valoare semnificativ mai mică față de alte state, asta pentru că bugetul României era deja cârpit”, detaliază Daniela Șerban. „Soluția în economie stă în lichiditate – în facturi plătite și încasate, care să permită continuarea activității și plata salariilor. Banca Națională a României susține, prin Cristian Popa, Membru în Consiliul de Administrație, că sectorul bancar este mult mai bine pregătit pentru a face față situației actuale. Băncile dispun de capital, lichiditatea este destul de bună, iar gradul de îndatorare al clienților este mult mai mic, comparativ cu un deceniu în urmă. Rata de lichiditate la nivel bancar este de peste 100%, astfel întregul sector bancar funcționează bine”

Este important să nu blocăm finanțările companiilor active. Ne amintim că în 2008 au fost înghețate finanțări și linii de credit active, ceea ce a produs un colaps rapid în sectorul imobiliar și cel al construcțiilor, trăgând după el întreaga economie.

Daniela Șerban, Președinte al Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România

Pusă în context global și perspectiva următoarelor decenii, criza economică rămâne serioasă, dar devine mai ușor de înțeles. Din perspectiva lui Radu Burnete: „Comerțul global și activitatea economică își vor reveni la normal în marile lor cadre, cum au făcut-o și după Moartea Neagră și după Gripa Spaniolă și după Marea Depresiune. Vor exista schimbări în structura economică, cea mai importantă pe care o văd acum fiind scurtarea lanțurilor globale de producție. Nu ne îndreptăm către o lume autarhică în care totul se va produce local, nici vorbă. Însă, dacă în epoca globalizării care se încheie, totul s-a învârtit în jurul eficienței maxime și prețului cel mai mic, cred că statele și corporațiile vor începe să țină cont și de alți factori când construiesc aceste lanțuri globale. Vor căuta să le cunoască mai bine, să le distribuie în țări prietene și să aibă mai multă redundanță în sistem. Criza asta a pus capac deocamdată oricărui vis că va exista curând satul global.

 Întorcându-ne în România, avem și motive să ne temperăm pesimismul. Daniela Șerban vede cu ochi buni „o revenire mai puternică, care poate datora unor noi proiecte de investiții, chiar în infrastructură, oportunitățile în România fiind multiple. Acestea pot fi cu bani europeni, de la bugetul de stat sau chiar în colaborare cu fonduri private străine. Fondurile de pensii canadiene sunt mari amatoare de proiecte de infrastructură, însă investiția minimă este de 500 milioane de euro”.

 „Românii, par și ei să-și fi făcut mai bine temele, pentru că au acumulat bani la «pușculiță» de peste 50 de miliarde de euro și nu mai sunt la fel de îndatorați ca acum 10 ani. Cu acești bani ar putea cumpăra de două ori toate companiile listate la Bursa de Valori București, sunt echivalentul a 20% din PIB-ul țării. Sunt resurse incredibile care zac în bănci, înainte la dobânzi negative, acum la dobânzi ceva mai mari. Însă acei bani pot circula în economie, pot încuraja afaceri și pot fi salvarea noastră”, a mai explicat Daniela Șerban.

Este ceva pozitiv în criză?

Radu Burnete vede în digitalizare partea plină a paharului. „România se va digitaliza forțat și nu ne vom mai întoarce înapoi la hârtie. După ce decenii la rând instituțiile ne-au spus că nu se poate pe email, că trebuie ștampilă, că trebuie să ne verifice în persoană, vor descoperi acum ceea ce mulți dintre noi știam deja: se poate și e chiar mai simplu”.

Criza ne obligă să ne gândim la lucruri la care am tot amânat să ne gândim, ca organizații și indivizi. Ne obligă să învățăm. Costurile vor fi mari, dar cred că toate zguduirile au, pe termen lung, efecte pozitive. Problema este că termenul acesta poate fi mai lung decât cel disponibil indivizilor.

Ana Glavce, manager de resurse umane

Daniela Șerban crede că noul context provocat de către criză este „momentul celor curajoși”. Din perspectiva investitorilor, „companiile sănătoase și stabile financiar vor rezista. Acum le-a scăzut valoarea de piață, poate cu 30-40% față de acum 1-2 luni, însă asta înseamnă și o oportunitate de a le cumpăra mai ieftin. Vor reuși companiile digitale și digitalizate, își vor reveni companiile legate de consum, se vor naște noi afaceri «în cloud», care regândesc sisteme învechite sau care găsesc noi breșe de la livrare de produse agricole la producători de dezinfectanți și soluții conexe.”

Radu Burnete o completează: „Știm din experiență că unele dintre cele mai solide business-uri se construiesc în aceste momente. Cine reușește însă să inventeze sau să se reinventeze în aceste momente dificile are cu adevărat simț antreprenorial și merită să culeagă roadele când lucrurile vor intra în normal. Aici cred că vom avea o combinație de companii mari care au capital să se reinventeze și companii mici care au agilitatea necesară să prindă orice oportunitate. La cât de interconectată este lumea – și cred că în mare parte va rămâne așa – banii și ideile vor găsi repede un punct de intersecție.”



Text de

Vlad Tăușance

Publisher. Consultant de strategie, uneori în comunicare. Prieten cu societatea civilă și cu organizațiile neguvernamentale. Conector compulsiv de idei și de oameni.


Ilustrație de

Alec Pop

Art Director. Designer de ziare și reviste care și-a dorit să ajungă inginer de aviație, pasionat de știință, tehnologie și bucătar amator în timpul liber.

ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #23

De Mihai Ghiduc 30/05/2020
Epidemia a pornit mai târziu decât credeam, hidroxiclorochina e folosită în continuare în România, deși unele state au interzis-o, iar vaccinul pe bază de tutun e în continuare o posibilitate
MONEY|Q&A

Cornel Ban, despre criza COVID-19 și cele trei Românii economice

De Grig Vulpe 29/05/2020
În contextul actualei multi-crize globale, cum se va reconfigura lumea? Este vulnerabilă economia globală? Care sunt atuurile economiei locale? Criza poate accelera tranziția către o economie sustenabilă?
SOCIETATE|CORONAVIRUS

4 trenduri urbane post-pandemie 

De Grig Vulpe 25/05/2020
Criza actuală de sănătate publică ne-a ridicat standardele, iar dezbaterea despre viitorul orașelor este mai aprinsă ca niciodată. Iată care sunt tendințele în planificarea și guvernanța urbană. 
ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #22

De Ionuț Preda 23/05/2020
Două vaccinuri au înregistrat rezultate încurajatoare în primele teste pe oameni. Hidroxiclorichina nu doar că nu prea ajută, dar ar putea chiar să dăuneze. Soarele, cel puțin așa cum e simulat în laborator, pare să dezactiveze în mare proporție virusul.