Halid Ozgur/Guliver/Getty Images

Trenduri globale, înainte și după COVID-1929 min read

De Grig Vulpe 16.04.2020

Am încercat să identific direcțiile în care o va lua lumea după această pandemie. Momentul este încă fierbinte, mai multe crize se suprapun, nu e limpede cât mai durează sau ce amplitudine atinge. 

Trăim o multi-criză globală, criză de sănătate publică, criză economică și criză climatică – un bad-timing perfect. Se pot prefigura însă o serie de trenduri generale. Doar și simplul fapt că toată lumea prevestește schimbări mai mult sau mai puțin radicale reprezintă un indicator al faptului că ceva se întâmplă. Isteria și panica inițială au creat în primul rând un boom de consum,Un studiu IRES a arătat că românii au făcut provizii mai mari decât aveau nevoie. romania-actualitati.ro înainte de recesiunea globală.Au fost înregistrate scăderi semnificative pe piețele financiare. financialmarket.ro Acum s-a făcut liniște, mai puțin în Wuhan, centrul inițial al pandemiei, care și-a reluat parțial activitățile.China a permis repornirea activităților economice în Wuhan la finalul lui martie.digi24.ro Și în restul lumii, activitatea pare a reîncepe, chiar dacă foarte încet.Austria și Danemarca au planuri de redeschidere (digi24.ro), iar Uzinele Dacia reîncep producția.  (impact.ro) Nu și la noi, cel puțin până în mai.

Prima observație ar fi că există un consens cum că situația de față va accelera schimbări oricum prefigurate. Iar dintre cele mai importante trenduri amintesc ascensiunea regionalismului economic (vezi Războiul Comercial SUA – China și Brexit), accelerarea noii revoluții industriale, telemunca și abandonarea combustibililor fosili. Dar și altele. Să le luăm pe rând.

Comerț în vreme de pace vs comerț în criză

Asemenea crizei financiare din 2008, criza de sănătate de astăzi zdruncină fundamentalismul de piață, vestește sfârșitul laissez-faire-ului, credința în mâna invizibilă care veghează mișcarea liberă a piețelor. Criza actuală reconfirmă dependența piețelor internaționale de statele naționale, dar și a economiei globale de sistemele sociale și medicale pe care aceasta se bazează. Oamenii redevin cea mai importantă resursă, tocmai de aceea una dintre marile provocări ține acum de eficiența alianțelor supranaționale.Conform UN, COVID-19 va avea impact pentru echivalentul a 195 milioane de joburi din întreaga lume (theguardian.com), iar Uniunea Europeană a ajuns cu greu la măsuri financiare de 500 miliarde de euro (bbc.com).

Așa cum afirmă expertul în economie politică Cornel Ban, „rafturile cu somon pescuit în Scandinavia, ambalat în Thailanda și vândut înapoi în Scandinavia nu au un mare viitor.” Conform acestuia,„Economistul Cornel Ban: Ar trebui să ne concentrăm pe un regim productiv și de cercetare tipic economiei de război”, libertatea.ro încă înainte de catastrofa din Italia, elitele manageriale ale sistemului public și privat din Scandinavia discutau despre scurtarea lanțurilor de producție, în ciuda costurilor economice pe termen scurt mai mari. 

Sistemul global are nevoie de pace pentru ca economia să prospere, deci doar o creștere în mișcarea bunurilor de larg consum ar putea să compenseze încetinirea mobilității globale„Google a creat o pagină pe care poți urmări cum au scăzut deplasările persoanelor în zonele unde au fost luate măsuri de distanțare socială”, google.com și, implicit, evitarea unei catastrofe economice, susține profesorul Muhammad Ali Nasi într-un articol publicat pe blogul London School of Economics.„Economic policy under the coronavirus: an unconventional challenge”, lse.ac.uk În momentul de față, cea mai mare îngrijorare ține de blocarea circulației mărfurilor și  prăbușirea exporturilor.Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României e îngrijorat că măsurile de distanțare socială afectează iremediabil economia. zf.ro 

Criza economică afectează în primul rând industria de turism și HoReCa,Adică hoteluri, restaurantele și cafenelele, închise în urma distanțării sociale. primele sectoare ce au solicitat și primit sprijin.Printr-un apel public, la începutul lui aprilie. roretail.ro Sectorul HoReCa din România avea, în 2018, cifra de piață de 3,37 miliarde de euro, aproape dublă față de 2013. În contextul actualei crize, unul dintre trendurile viitoare ar putea fi ascensiunea turismului regional și local, la pachet cu consolidarea și popularizarea transportului feroviar ca alternativă la transportul aerian. Trenduri care stăteau oricum la pândă.

Criza înseamnă și o oportunitate pentru creșterea bugetelor sociale și medicale, dar și accelerarea tranziției la sisteme economice verzi. În anul 2018, media din PIB a investițiilor din sănătate la nivelul UE28 era de 9,6%,Confrom Eurostat: ec.europa.eu dar valoarea acestor bugete era considerabil inegală. În România, bugetul din PIB alocat sănătății a fost de 4,84%, în 2019. Tocmai în acest context este foarte probabil ca planul european de redresare să se adreseze în primul rând statelor vulnerabile. Să urmeze un Green/Health New Deal?

Ar fi trebuit să fim pregătiți. Bill Gates semnala încă din 2015În cadrul unei prezentări TED. ted.com faptul că nu suntem pregătiți în fața unui scenariu pandemic. Costurile au fost evaluate de Banca Mondială la trei trilioane de dolari. Cum ne puteam pregăti? Dezvoltând un sistem medical global și sprijinind sistemele medicale din țările sărace, puncte nevralgice în caz de pandemie. De asemenea, după modelul sistemelor militare, dezvoltând divizii medicale internaționale specializate pe operațiuni rapide și stări de urgență. Nu în ultimul rând, zicea Gates, aveam nevoie de educație preventivă pe scară globală, îmbunătățind sistemele noastre de răspuns prin exerciții de simulare a dezastrelor, pe modelul Event 201.Exercițiu de simulare a unei pandemii organizat în 2019 de World Economic Forum și Fundația Bill and Melinda Gates. centerforhealthsecurity.org  

Viitorul muncii. Șomaj, robotizare și telemuncă. 

Conform etologului Desmond Morris,Cartea lui Morris, „Maimuţa goală”, a apărut la Editura Art. editura-art.ro evoluția lui Homo Sapiens s-a produs datorită domesticirii lumii înconjurătoare, dar și a fenomenului de sedentarizare. Ulterior, industrialismul a schimbat iarăși lumea în jurul a trei piloni esențiali: tranziția de la o economie de subzistență la o economie de schimb,Ideea a fost preluată de la istoricul francez Fernand Braudel de către futuristul Alvin Toffler în cartea sa „The Third Wave” cea de la locuirea în familii extinse la familia monogamă, dar și dezvoltarea tehnologiilor de mobilitate„The Commuting Principle That Shaped Urban History”, citylab.com care au condus la distanțarea muncii de casă. Astăzi asistăm la o reîntoarcere acasă, fie că vorbim de freelancing, telemuncă și downshifting, dar mai ales de șomaj tehnic, carantină și izolare.

CITESTE ȘI: Când și cum se aplică carantina și izolarea

Antropologul Alexandru Bălășescu,„Apariția acestui virus a fost și o ocazie de experimentare de noi forme ale muncii.” www.gandul.ro care a locuit în Hong Kong, spune că despre telemuncă se vorbea mult și înainte de criză, dar criza a demonstrat pe bune că se poate. Într-un interviu recent pentru ZF Live, Iulian Stanciu de la eMAG declara că a crescut productivitatea angajaților, ceea ce ar putea duce la o reevaluare a modului în care muncesc oamenii din compania sa după pandemie.”De ce să mai chinuim oamenii să stea două ore dus şi două întors în trafic. Dintre cei 2.500 de angajaţi, nu se vor întoarce toţi la birou după această criză. Acest lucru va avea un efect foarte mare asupra traficului, se vor decongestiona zonele aglomerate, va scădea consumul de combustibil zf.ro

Munca flexibilă își are originea într-un concept propus pentru prima dată în 1965 de economista Christel Kammerer.Pioneers of the workplace”, juliusbaer.com Gleizeit, sau orarul flexibil, a apărut după cel de-al doilea Război Mondial, pentru a combate șomajul și a atrage mai multe femei pe piața muncii. În 1977, acesta era deja utilizat într-un sfert din companiile germane (5 milioane de angajați) și 22.000 dintre companiile europene, iar datorită preluării modelului de către Nestle și Lufthansa, în 17% dintre companiile americane (8 milioane de angajați). Pe lângă beneficiile directe legate de creșterea satisfacției la locul de muncă și a stării de bine printre femei și bărbați, s-a constatat că utilizarea lui a condus și la decongestionarea parcărilor. 

Peste 50% dintre locurile de muncă contemporane vor dispărea în următorii cinci de ani.

 

Chiar și înaintea pandemiei, șomajul în rândul tinerilor atingea pragul de aproximativ 15% la nivel european și global.Conform Băncii Mondiale. worldbank.org Există comentatori care susțin că peste 50% dintre locurile de muncă contemporane vor dispărea în următorii cinci de ani.„Machines Will Do Half Our Work By 2025” forbes.com Se estimează că între 400 și 800 de milioane de indivizi vor fi afectați de automatizare și vor fi nevoiți să își găsească de lucru până în 2030.„Jobs lost, jobs gained: What the future of work will mean for jobs, skills, and wages”, www.mckinsey.com În contextul actualei crize, Goldman Sachs estimează la 30% șomajul pentru al doilea semestru din 2020,„U.S. Jobless Rate May Soar to 30%, Fed’s Bullard Says”, bloomberg.com cu un efect de până la 50% din produsul intern brut al SUA. Automatizarea prevestește șomajul tehnic, iar șomajul tehnic prevestește automatizarea. Criza actuală accelerează implementarea automatizărilor pe scară largă, iar șomajul devine și va rămâne probabil ridicat. În România contractele de muncă suspendate au atins pragul de un milion, iar piața de recrutare a cunoscut o scădere cu 94% a ofertei locurilor de muncă, conform MAD Intelligence.„Scenarii de revenire post-pandemie pentru angajatori și angajați”, revistasinteza.ro

Datorită progreselor tehnologice, producția a devenit dependentă de consum. Însă puterea de cumpărare a oamenilor tinde să scadă atunci când munca se automatizează, pentru că acest proces crește șomajul și scade remunerațiile. Fără bani, piața de desfacere nu funcționează, iar în lipsa consumului producția nu are sens. Tocmai din acest motiv se vorbește de câțiva ani despre noi forme de redistribuție. În contextul actualei crize sanitare, Spania ia deja în calcul Venitul Minim Universal.„Spain is moving to establish permanent basic income in the wake of the coronavirus pandemic”, businessinsider.com 

Conform Paris Zig-Zag și Cadreemploi, opt din zece manageri parizieni sunt gata să părăsească orașul.Viața pariziană, animată de cultură și multiple oportunități, vine la pachet cu o serie de dezavantaje. Pentru mulți, această despărțire de capitală este sinonimă cu un nou început.” pariszigzag.fr Sunt invocate motive ca poluarea, costurile ridicate ale vieții cotidiene, aglomerația transportului public, piața imobiliară sau curățenia urbană. Suprapopularea din marile aglomerări urbane vine la pachet cu o serie de presiuni asupra infrastructurilor – fie că vorbim de piața muncii, piața imobiliară, infrastructuri de transport, sanitare, educaționale sau de petrecere a timpului liber. Retragerea, sau downshiftingul, este practicată și în România de câțiva ani mai ales din motive economice. Iar în contextul pandemiei, merită să urmărim acest fenomen, mai ales acum când marile orașele tind să fie mai vulnerabile și afectate. Pe de altă parte, este un moment bun să reflectăm asupra modelului de dezvoltare regională din România și să privim spre orașele mici și mijlocii ca niște poli cu potențial de dezvoltare economică și umană.

CITESTE ȘI: Criza economică. Trei diagnostice.

Pentru mulți pandemia este o oportunitate de a petrece mai mult timp cu familia, tocmai din acest motiv unii se grăbesc să vorbească despre creșterea natalității.„Will the Coronavirus Spike Births?”, ifstudies.org Pe de altă parte, izolarea contribuie la creșterea violenței domestice,Atât în străinătate („Coronavirus: I’m in lockdown with my abuser”, bbc.com), cât și în România („Violența domestică a explodat în timpul izolării. Care e situația în România” stirileprotv.ro a ratei de divorț și a depresiei. Se vorbește chiar de o criză de sănătate mentală.„Stop Romanticizing Lockdown—It’s a Mental Health Crisis in the Making”, elephantjournal.com În acest context, au apărut o serie de inițiative din parte comunității psihologilor din România pentru promovarea activităților de consiliere online.De exemplu, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” a anunțat formarea unui grup profesional de suport psihologic online. umfst.ro

Alte trenduri. Obiceiuri, stil de viață, consum.

Global Web Index indică creșteri de până la 45%„Key insights: COVID-19 continues to impact consumer behavior, marketing spend and the marketing mix”, clickz.com a timpului petrecut pe rețelele social media în rândul utilizatorilor de internet. În România, Digi și Orange raportează și ele creșteri de consum.„Traficul de internet fix a crescut în medie cu 20,9%, iar cel mobil cu 12%”, ancom.ro Majoritatea organizațiilor și-au mutat măcar parțial activitățile în mediul online. Este un moment potrivit să discutăm despre alfabetism și educație digitală, dar și despre avantajele digitalizării administrației publice. 

CITEȘTE ȘI: Internetul azi. Prea multă informație, prea puțin timp să o procesăm.

Perspectiva conservării și chiar creșterea puterii de piață a giganților tech„Big Tech Could Emerge From Coronavirus Crisis Stronger Than Ever”, nytimes.com în contextul actualei crizei ar trebui să ne dea de gândit, atât față de viitorul internetului, cât și față de pericolele monopolului comercial. Dar și legat de viitorul mass-mediei tradiționale.Târgul de carte de la Leipzig a fost anulat din cauza epidemiei cu virusul Corona,  romania.europalibera.org

Regimul stărilor de urgență și al ordonanțelor militare reprezintă printre altele și un soi de experiment de obediență, un moment prielnic de a observa raportul de obediență al indivizilor față de autoritate,În Iulie 1961, la 3 luni după începerea Procesului de la Nuremberg, psihologul Stanley Milgram a început o serie de experimente legate de obediență în subsolul Universității Yale. en.wikipedia.org în contextul în care încrederea în administrația publică și politică din România era oricum scăzută.Sub 20%, conform unui sondaj IRES, ires.com.ro Acum că numărul contravențiilor a depășit 200.000, iar dezbaterea„Monitorizare Coronavirus”, coronavirus.casajurnalistului.ro privind noile măsuri de austeritate în sistemului public este la ordinea zilei, nu e clar în ce sens se vor modifica percepția și încrederea. Dar cel mai probabil vom avea răspunsul la următoarele alegeri.„OUG privind amânarea alegerilor locale, publicată în Monitorul Oficial.”, monitorulpartidelor.ro

Apar modificări și în obiceiurile de consum. În vreme ce platformele online de retail caută să angajeze personal pentru că nu mai fac față cererii,„eMag angajează 1.000 de oameni. Ce salarii li se oferă”, adevarul.ro mallurile s-au închis, iar serviciile de food delivery au avut scăderi în vânzări„Delivery platforms see slower sales growth amid COVID-19 outbreak”, bakingbusiness.com , „Mallurile și retailul nu vor pieri, ci se vor reconverti”, modernbuyer.ro începând cu luna februarie 2020. Piața locală de food delivery din România, dominată de Cluj-Napoca și București, era estimată la 400 de milioane de euro în 2018, cunoscând o creștere anuală de 10-12%, potrivit fostului director al FoodPanda, Radu Bălăceanu.„Clienţii vor comanda mai des mâncare de pe mobil”, .trendshrb.ro Apropo și de regionalismul economic menționat anterior, se poate observa un trend în apariția și popularizarea în piețele online a producătorilor mici, coagulați în jurul diferitor platforme de tip Food Hub,„Zece întrebări despre food huburi”. dor.ro cum sunt Made in Cluj, Nod Verde, Roade și Merinde, Nord Natural etc. 

Se discută mult în perioada asta și despre efectele pozitive ale actualei crizei asupra mediului natural și locuit – scăderea poluării și a amprentei de carbon, decongestionarea rutieră etc. Pe termen mediu și lung, ne putem aștepta la mai multă popularitate pentru soluții sustenabile, fie că vorbim de consum sau producție, mâncare bio, locuințe accesibile,„Șerban Țigănaș, arhitect: Locuirea de calitate înseamnă adecvare”, borocommunication.ro construcții verzi sau dezvoltare urbană durabilă, dar toate acestea depind de câți stakeholderi își vor asuma rolul de agenți ai schimbării și în ce direcție va avea loc aceasta.„What the Coronavirus Means for Climate Change”, nytimes.com

În ultimul său discurs prezidențial, Emmanuel Macron făcea apel la nevoia de a redescoperi durata lungă (longue durée) și vorbea despre unitate și egalitate, referindu-se în mod explicit la femeile și bărbații pe care economia îi recunoaște și răsplătește prea puțin. În același spirit, acum câteva zile, Papa Francis făcea apel la solidaritate economică internațională. Până la urmă, așa cum bine subliniază antropologul Jared Diamond, cele mai mari provocări de astăzi nu se află dincolo de puterea noastră de control. Din contră, noi am creat aceste probleme, doar noi le putem soluționa. Rămâne de văzut cât de fezabil este să depășim mercantilismul și antropocentrismul în plină Eră Antropocenă.„Jared Diamond: Why do societies collapse?”, ted.com



Text de

Grig Vulpe

Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

TEHNOLOGIE|TENDINȚE

Blockchain-ul va conta în lumea post-COVID, dar nu la vot

De Ionuț Preda 03/06/2020
O tehnologie despre care mulți jurau acum trei ani că va revoluționa lumea încă își caută aplicații concrete în realitate. Cel mai probabil, nu va reforma sistemul electoral.
MONEY|Q&A

Cornel Ban, despre criza COVID-19 și cele trei Românii economice

De Grig Vulpe 29/05/2020
În contextul actualei multi-crize globale, cum se va reconfigura lumea? Este vulnerabilă economia globală? Care sunt atuurile economiei locale? Criza poate accelera tranziția către o economie sustenabilă?
MONEY|TENDINȚE

Brașov sau poate Bali. Turismul și coronavirusul

De Mihnea Dumitru 06/05/2020
Pandemia ne-a forțat să căutăm capătul internetului. Am avut acces gratuit la atracții din întreaga lume. Din păcate, au rămas atracții pe internet, iar găsirea unui vaccin nu garantează că turismul de masă va mai fi la fel în următorii câțiva ani. 
MONEY|CORONAVIRUS

Criza economică. Trei diagnostice.

De Vlad Tăușance 10/04/2020
„Vine criza!”. Se aude la buticurile de la colț și în prime time. Antreprenorii își numără facturile restante. Patronatul cere în cor ajutorul Statului. Angajații stau, în așteptare sau în șomaj.