Getty Images

Ce urmează după starea de urgență?46 min read

De Ionuț Preda 17.04.2020

Am adunat la un loc strategiile, scenariile și informațiile despre relaxarea măsurilor anti-COVID-19. Sfârșitul stării de urgență va reprezenta un moment critic în gestionarea pandemiei.

E întrebarea pe care ne-o punem mai toți în ultima lună: când vom reveni la normalitate, dacă nu total, măcar parțial? Partea proastă este că nu există un răspuns simplu, însă partea bună este că unele state au început deja să-l cerceteze, anunțând măsuri de revenire graduală la o viață economică activă. Nu încă și la cea socială.

În momentul de față, România se află în stare de urgență cel puțin până pe 15 mai, iar autoritățile exclud orice relaxare a restricțiilor înainte de această dată. Se discută chiar de prelungirea lor până în iunie.

Alte state europene, care au avut cazuri confirmate mai devreme, au aplicat restricții din timp și au o evoluție relativ favorabilă a epidemiei, au început deja să anunțe ridicarea unor măsuri. Subiectul a atras destulă atenție, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Comisia Europeană (CE) au decis să emită recomandări în acest sens.

Ce criterii ar trebui îndeplinite pentru relaxarea măsurilor?

Înainte de relaxarea măsurilor, ar trebui văzut în ce condiții s-ar putea realiza acest lucru, dar cu un risc cât mai mic de a cauza imediat un al doilea val epidemic. Un asemenea scenariu ar fi probabil devastator, în egală măsură, pentru sistemul medical, economie și sănătatea mentală colectivă.

După ce mai multe state au anunțat relaxarea unor măsuri de protecție anti-COVID-19, OMS a publicat un ghid tehnicDocumentul poate fi accesat pe site-ul organizației,who.int pentru astfel de strategii pe 15 aprilie. Conform documentului, scopul principal ar fi ca statele să ajungă la o transmitere controlată sau la nivele scăzute de circulație a bolii, similare cu cele de la începutul epidemiei, scenariu pe care îl consideră „cel mai bun rezultat pe termen mediu sau scurt, în absența unui vaccin”. Experții OMS recomandă autorităților decidente șase criterii pe care ar trebui să le ia în considerare în timpul dezbaterilor privind relaxarea măsurilor.

1. Transmiterea COVID-19 este ținută sub control

Ar trebui să se ajungă la nivelul în care toate cazurile sau focarele de cazuri noi pot fi trasate, prin anchete epidemiologice, la pacienți confirmați sau la persoane care au venit din afara țării, iar sistemul medical să aibă o capacitate de tratament de rezervă substanțială.

Criteriul este foarte dificil de atins, având în vedere că amplitudinea răspândirii comunitare a virusului îl face greu de trasat. România are anumite clustere cu răspândire masivă, în special în județul Suceava și București, care împreună au ceva mai mult de o treime din numărul cazurilor confirmate la nivel național.2.930 din totalul de 7.077 cazuri confirmate la 16 aprilie, casajurnalistului.ro În plus, există destule cazuri de focare care au izbucnit în spitale, iar acestea riscă oricând să ducă la o răspândire comunitară extinsă, precum a fost cazul Spitalului Județean din Suceava.

Un criteriu alternativ ar putea fi scăderea graduală și continuă a numărului de cazuri noi confirmate. Un raport al think-tank-ului de politici publice American Enterprise Institute„National Coronavirus Response – A Roadmap to Re-Opening”, aei.org propune un prag de 14 zile de scădere continuă a cazurilor, ca punct de la care autoritățile să poată considera că răspândirea virusului este sub control. România a avut variații largi în numerele de cazuri confirmate zilnic de la începutul epidemiei, care au tot crescut și scăzut în ultimul timp, în condițiile în care vârful epidemic este așteptat în următoarele săptămâni. O explicație ar putea fi faptul că ne aflăm printre ultimele state din UE la rata de teste efectuate pe 1.000 de locuitori,Conform ourworldindata.org. Lipsesc date despre ratele de testare din Spania, Cipru, Malta, Croația și Bulgaria, însă dintre aceștia doar vecinii de la sud raportează o rată de testare mai scăzută, conform datelor disponibile pe worldometers.info ceea ce îngreunează o estimare a numărului real al cazurilor. Ar fi probabil mai util să privim rata de decese și internări la secții de terapie intensivă.

CITEȘTE ȘI: Evoluția COVID-19 în România

Cât despre capacitatea medicală, cel puțin la capitolul cifre stăm bine. La începutul lunii aprilie, ministrul Sănătății anunța„Câte ventilatoare mecanice au spitalele din România. Ministrul Sănătății: 200 ar trebui să vină în următoarele trei săptămâni”, hotnews.ro că avem 1.600 de ventilatoare mecanice și 4.000 de paturi de ATI, în timp ce datele oficiale disponibile pe 16 aprilie indicau doar 243 de pacienți internați la secții de terapie intensivă. Dar și aici avem de-a face cu o realitate medicală mai tristă: există un număr relativ ridicat de cazuri în care persoanele bolnave sunt depistate la scurt timp înainte de deces sau chiar după.Un exemplu extrem a fost înregistrat pe 7 aprilie, când 12 din 20 de persoane decedate au fost testate pozitiv pentru COVID-19 în ziua decesului sau la câteva zile după, digi24.ro

Parcurile vor rămâne cel mai probabil închise pe perioada stării de urgență

 

2. Capacitatea de a trata și detecta toate cazurile

Sistemul de sănătate trebuie să aibă resursele pentru a detecta, izola și trata pacienții cu COVID-19, indiferent de cât de severă este boala sau de originea lor. Aici, OMS recomandă tratarea tuturor cazurilor suspecte sau confirmate, în spitale, spații special amenajate sau la domiciliu,Pentru pacienții cu simptome moderate precum și carantinarea sau izolarea tuturor persoanelor care au intrat în contact cu cazuri confirmate.

E greu de spus la ce nivel mai aplică autoritățile din România anchetele epidemiologice, odată ce virusul a intrat în faza de răspândire comunitară. În jur de 80.000 de persoane se aflau la mijlocul lunii aprilie în carantină instituționalizată sau izolare,Conform datelor actualizate pentru 16 aprilie, stirioficiale.ro  însă acest număr include și persoanele revenite din străinătate. O altă problemă este faptul că Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) încă definește cazurile suspecte exclusiv pe criteriul infecțiilor respiratorii,Conform definiției de caz în vigoare la 16 aprilie, cnscbt.ro deși există tot mai multe confirmări din afară de cazuri care au simptome non-respiratorii (precum cele gastrointestinale, pierderea gustului sau mirosului.) În acest caz, ar fi esențială creșterea capacităților de testare a populației și de monitorizare a persoanelor aflate în izolare sau carantină.

CITEȘTE ȘI: Care sunt simptomele COVID-19? Câte cazuri sunt asimptomatice?

3. Riscurile apariției focarelor în zone vulnerabile este minimizat

Acest criteriu se referă în principal la spitale și cămine de bătrâni și este probabil punctul cel mai slab al României, în momentul de față. La 16 aprilie, erau infectate 981 de cadre medicale, există deja cazul Suceava care a pus municipiul sub carantină generalizată și au început deja să apară focare serioase și în cămine de bătrâni.„Focare de coronavirus în trei centre pentru bătrâni. Revoltă la Spitalul pentru TBC din Galați, unde ar urma să fie tratați vârstnicii infectați de la unul dintre cămine”, tvr.ro 

4. Reglementarea unor măsuri preventive în spațiul de muncă

Acestea pot varia de la distanțarea socială la monitorizarea temperaturii corpului. Deocamdată, în România sunt trasate măsuri specifice doar pentru transportatori și personalul esențial din sectorul energetic.Conform Ordonanței Militare 4/2020 În restul cazurilor, măsurile de protecție rămân în sarcina angajatorului, care nu este obligat să le ia sau să verifice respectarea lor. Angajații care se deplasează la birou au nevoie doar de o adeverință de la angajator și de o declarație pe proprie răspundere.

5. Riscul de a importa cazuri din alte zone este gestionat corespunzător

Este necesară detectarea cazurilor suspecte la intrarea în țară și carantinarea celor care vin din zone cu transmitere comunitară extinsă. Este o măsură aplicată în prezent în România, deși autoritățile transmit mesaje contradictorii în hotărârile oficiale. Pe 15 aprilie, un ordin al Ministerului Sănătății„Ordinul care prevedea că se poate sta în carantină la domiciliu a fost modificat: Există suficiente locuri de carantină, nu e vorba despre o relaxare”, hotnews.ro instituia măsura de carantină la domiciliu pentru persoanele asimptomatice, însă ea a fost eliminată a doua zi, oficialii specificând că era vorba doar de „pregătirea cadrului legislativ” pentru momentul în care capacitatea de carantină va fi depășit.

6. Comunitățile înteleg pe deplin eventuala tranziție

Este vorba, mai ales, de faptul că unele măsuri preventive vor trebui păstrate. Acesta este cel mai greu de cuantificat criteriu, dar și cel care probabil depinde cel mai mult de mesajul pe care îl transmit autoritățile. Or, contradicțiile dintre guvern și președinte pe tema slujbelor de Paște sau gafe precum aglomerarea muncitorilor sezonieri pe aeroportul din Cluj nu transmit un mesaj coerent și ușor de înțeles populației.

Și totuși, cum ieșim din carantină?

În primul rând, va fi vorba despre o ridicare graduală a restricțiilor peste tot în lume. Modul de răspândire a virusului exclude ideea unei reveniri bruște la normal, în afara cazului puțin probabil în care epidemia va fi subit eradicată în vreun stat. Atâta timp cât încă există circulație a virusului, fără un vaccin sau tratamente adecvate, există riscul unui nou val de îmbolnăviri.

Pe de altă parte, menținerea măsurilor până se termină procesul de certificare a unui vaccin, probabil cel mai devreme în 2021, este nefezabilă. Estimările Institutului Național de Statistică„Președintele INS: 30% e contracția economiei în martie, 40% – așteptarea pentru contracția din aprilie”, ziare.com  arată că volumul activităților economice din România s-a contractat cu 30% în luna martie, iar o scădere de 40% este prognozată pentru aprilie.

Astfel, în foaia de parcurs„Joint European Roadmap towards lifting COVID-19 containment measures”, ec.europa.eu pentru ridicarea măsurilor anti-COVID-19 publicată pe 15 aprilie, Comisia Europeană are ca primă recomandare o relaxare graduală, cu destul timp lăsat între diferitele pachete de măsuri pentru a observa ce efect au asupra propagării virusului. Comisia cere și o coordonare între statele membre pentru aplicarea măsurilor, însă unele state care au aplicat măsuri de restricție mai din timp au luat-o deja înainte, anunțând primele măsuri.

Succesul acestei strategii depinde de aplicarea unor măsuri care să nu ducă la un al doilea val de îmbolnăviri și supraaglomerarea sistemului medical. Dar fiecare stat în parte pare să aibă o idee diferită privind măsurile pe care ar trebui să le aplice cu prioritate.

Relaxare graduală, dar ce deschidem prima dată?

Autoritățile din România nu au anunțat deocamdată vreun plan de relaxare a măsurilor, în afara permiterii deplasării pentru munca în anumite sectoare.De exemplu pentru apicultori, în Ordonanța Militară 8/2020 În lipsa lor, putem să aruncăm o privire peste măsurile anunțate de alte state europene, care s-au înmulțit pe parcursul ultimelor zile.

Guvernul Austriei, unul dintre primele state care au anunțat măsuri severe de restricție a vieții publice în urmă cu o lună, a anunțat„Coronavirus: Austria and Italy reopen some shops as lockdown eased”, bbc.co.uk încă dinaintea Paștelui că le va ridica gradual. Începând cu 14 aprilie, s-au deschis magazinele ce au o suprafață de sub 400 de metri pătrați, precum și cele de bricolaj și grădinărit cu suprafețe mai mari. Restul magazinelor mari, mall-urile și saloanele de coafură vor fi deschise începând cu 1 mai. Cehia a anunțat măsuri similare, și chiar unele redeschideri în sectorul HoReCa.Va redeschide magazinele mici pe 20 aprilie, cele mari pe 11 mai, berăriile pe 25 mai și locații culturale cu capacitate mai mică de 50 de persoane și restaurantele indoor pe 8 iunie, reuters.com Danemarca a deschis creșele și școlile pe 15 aprilie„Denmark rushed to lock down before almost every other country. Now its response is so far ahead that it’s starting to remove restrictions”, businessinsider.com și se gândește chiar la accelerarea relaxării măsurilor.

Cel mai cuprinzător plan de ridicare a măsurilor anti-COVID-19 a fost anunțat de Germania, probabil și pe fondul mortalității extrem de scăzute în comparație cu alte state din vestul Europei.Sub 50 de morți pe milion de locuitori, în condițiile în care Franța, Italia, Spania, Belgia, Olanda sau Marea Britanie au peste 200, conform worldometers.info pe 16 aprilie Cancelarul Angela Merkel a anunțat un plan de deschidere graduală„Coronavirus: What are Germany’s updated lockdown measures?”, dw.com a magazinelor sub 800 de metri pătrați (20 aprilie), școlilor  și saloanelor de coafură (4 mai).

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o coordonare între măsurile luate de statele membre. Thierry Monasse/Getty

Până și statele cele mai afectate de pandemie au luat măsuri similare: Spania a permis redeschiderea unor fabrici și reînceperea unor lucrări de construcție pe 13 aprilie, în timp ce în Italia au fost redeschise librăriile și magazinele de îmbrăcăminte pentru copii. Oficialii francezii adoptă în schimb un ton mai vag, președintele Macron declarând că o deschidere ar urma să aibă loc după 11 mai, începând cu școlile.

Cum limităm un al doilea val?

Efectele pe care le-au avut măsurile de restrângere a libertăților fundamentale și activităților economice, în privința încetinirii răspândirii virusului, ar putea fi anulate în cazul unui al doilea val masiv de îmbolnăviri. Ceea ce înseamnă că relaxarea acestora trebuie reglementată în așa fel încât să limiteze potențialul de răspândire al SARS-CoV-2. Iar asta înseamnă că o serie întreagă de măsuri ar putea rămâne în vigoare.

Distanțarea socială

Măsura considerată a fi cea mai eficientă în acest sens, distanțarea socială, va fi pusă la încercare de ridicarea stărilor de urgențăPrecum în cazul României, unde restricția pentru deplasarea în grupuri mai mari de trei persoane nu va putea fi menținută după terminarea stării de urgență și deschiderea simultană a mai multor puncte comerciale. Deși toate statele menționate anterior au anunțat că vor păstra regulile de distanțare socială, doar Germania a anunțat concret că va menține restricțiile privind grupurile mai mari de două persoane din afara casei, precum și păstrarea unei distanțe de 1,5 metri față de alți indivizi, cel puțin în următoarea perioadă. Comisia Europeană nu oferă indicații specifice în acest sens, în afara unei afirmații foarte generale că „măsurile de distanțare socială trebuie menținute”.

Altfel, niciun stat nu a anunțat până acum reluarea evenimentelor de mare amploare (concerte, festivale, evenimente sportive), anunțând doar prelungiri ale interzicerii acestora până în iulie/august. La fel cum nici ridicarea restricțiilor la frontieră nu este luată în considerare pe termen scurt.

Măștile

Același consens nu există și în cazul măștilor, un alt subiect discutat foarte în detaliu în ultima perioadă. Aici, Comisia e de părere că practica ar putea fi utilă,Comisia citează o recomandare a Centrului European pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor (ECDC), ecdc.europa.eu mai ales în cazul spațiilor închise sau al folosirii transportului în comun. În acest sens, guvernul german oferă doar o recomandare de a purta măști în zone aglomerate, spre deosebire de Austria, unde măștile au devenit obligatorii în supermarketuri și farmacii. Polonia a mers și mai departe și a făcut obligatorie acoperirea fețeiCetățenii sunt obligați să acopere nasul și gura cu o mască, vizor sau orice bucată de îmbrăcăminte, wyborcza.pl în toate spațiile publice.

În schimb, într-o conferință organizată de un think-tank americanThe German Marshall Fund of the United States, gmfus.org pe 16 aprilie, epidemiologul care coordonează strategia Suediei de combatere a virusului, Dr. Anders Tegnell, afirma că măștile nu ar trebui să fie considerate o prioritate pentru public, ci doar în cazuri cu risc mare de răspândire (sistemul medical, cămine de bătrâni). El recomanda, în schimb, să fie luate măsuri pentru ca persoanele care au simptome să rămână în case pe perioada manifestării acestora.

Este de notat și faptul că statele din Asia de Sud-Est au reușit să încetinească sau să controleze mai bine răspândirea epidemiei, iar un motiv ar putea fi faptul că măștile erau omniprezente în rândul populației și înainte de pandemie – dar pentru moment nu avem o cercetare științifică în acest sens.

CITEȘTE ȘI: Vom purta măști și după COVID-19

Protejarea persoanelor vulnerabile

E un subiect care a stârnit deja multe controverse în România, având în vedere restricțiile de circulație pentru persoanele în vârstă. Documentul CE recomandă „protejarea grupurilor vulnerabile pentru o perioadă mai îndelungată”, incluzând persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni cronice. Pe scurt, se propune ridicarea inițială a măsurilor doar pentru alte categorii sociale.

Transpunerea aceste recomandări în măsuri practice va fi dificilă. Propunerile actuale se rezumă la ideea de izolare la domiciliu a acestor grupuri pe termen mediu sau lungÎntr-un interviu recent, președintele CE Ursula von der Leyen a estimat că aceste categorii vulnerabile vor trebui să rămână în izolare socială cel puțin până în decembrie, bild.de ceea ce este greu de aplicat, cu posibile consecințe grave pentru sănătatea psihică. Mai există și problema cazurilor în care forme mai grave de COVID-19 apar la persoane care nu sunt în categorii de risc, precum și cea a persoanelor care nu știu de faptul că suferă de alte afecțiuni.

În acest sens, este discutată și soluția „pașapoartelor de imunitate”, analizată recent de guvernul britanicIdeea a fost menționată la începutul lunii aprilie de ministrul sănătății din Marea Britanie, Matt Hancock, care a recunoscut ulterior că este departe de a putea fi implementată, theguardian.com  și aflată sub cercetare la Institutul Robert Koch din Germania. Practic, ea constă în testarea masivă a populației pentru anticorpi împotriva SARS-CoV-2, în ideea că persoanele testate pozitiv au fost deja infectate, având o imunitate temporară împotriva bolii. Acestea ar primi apoi certificate care le-ar permite să revină la muncă sau să reia activitățile economice.

Ideea are însă multe probleme de aplicare și probabil și mai multe conceptuale. În primul rând, încă nu se știe pentru cât timp dobândesc persoanele recent infectate imunitate. Există îngrijorarea că reinfectările s-ar putea produce destul de rapid.124 de persoane au fost retestate pozitiv după ce inițial au fost declarate vindecate în Coreea de Sud, însă nu se știe dacă este vorba de o reinfectare, o reactivare a virusului sau de teste care au oferit rezultate eronate, times.co.uk Mai sunt și întrebări legate de eficacitatea testelor de anticorpi dezvoltate până în prezent,Nu se știe dacă testele pot diferenția anticorpii SARS-CoV-2 de cei care rezultă în urma infecțiilor cu alte coronavirusuri, france24.com iar experții susțin că ele trebuie făcute la 28 de zile după infecție pentru a da cele mai exacte rezultate. Cel mai grav este însă că metoda ar putea crea clivaje sociale sau le-ar putea adânci pe cele existente. Într-o analiză asupra diferitelor strategii de ieșire din criză, un institut de politici publice britanicTony Blair Institute for Global Change, institute.global notează că pașapoartele de imunitate ar genera „controverse imense” și ar fi nesustenabile economic, în cazul în care rata de șomaj crește exponențial, dar dreptul la muncă ar fi permis doar celor cu certificat. Analiza mai spune că ar putea apărea chiar cazuri de persoane care ar căuta să se infecteze intenționat cu SARS-CoV-2, în vederea obținerii certificatului.

Aplicații de contact-tracing

Una din puținele recomandări mai specifice din foaia de parcurs CE este ca statele membre să dezvolte „contact-tracing apps” – aplicații de mobil care să avertizeze utilizatorul în cazul în care a intrat recent în contact cu o persoană testată pozitiv pentru COVID-19. Comisia recomandă ca utilizarea unor astfel de aplicații să fie voluntară și să respecte prevederile privind protecția datelor de pe dispozitive, criterii pe care le consideră „vitale” pentru eficiența acestora.

Deocamdată, cu excepția Marii Britanii, statele europene au anunțat cel mult că se află în faza de căutare sau dezvoltare a unor soluții în acest sens. Astfel de tehnologii au fost însă aplicate deja în statele din sud-estul Asiei. În Singapore, TraceTogether funcționează fără a cere date despre localizarea dispozitivului, măsurând în schimb distanța între utilizatori prin Bluetooth, urmând ca apoi să păstreze date privind proximitatea.Sunt înregistrate interacțiunile de cel puțin o jumătate de oră, la mai puțin de doi metri. Odată ce un utilizator semnalează că a fost testat pozitiv, toți ceilalți care au intrat recent în contact cu acesta sunt avertizați.

Coadă într-un supermarket din Londra, cu puțin timp înaintea instaurării măsurilor de restricție publică. Astfel de situații vor trebui evitate în cadrul unei tranziții la măsuri mai relaxate. John Cameron/Unsplash

Divizia informatică a serviciului public de sănătate britanic, NHSX, a anunțat la sfârșitul lunii martie că se află în faza de dezvoltare a unei aplicații care funcționează similar,„NHS developing app to trace close contacts of coronavirus carriers”, theguardian.com tot pe bază de Bluetooth. Principala problemă semnalată de dezvoltatori se referă la pragul de utilizare de care ar fi nevoie pentru ca aplicația să poată fi utilă în identificarea riscurilor de îmbolnăvire, estimat la 60% din populația adultă. De asemenea, o altă inițiativă în acest sens a fost anunțată de Google și Apple, care își propun să treacă de la faza de aplicație la cea de integrare a soluției direct în sistemele lor de operare.„Apple and Google are building a coronavirus tracking system into iOS and Android”, theverge.com

În Singapore, la o săptămână după lansare, oficialii guvernamentali„About 1 million people have downloaded TraceTogether app, but more need to do so for it to be effective: Lawrence Wong”, straitstimes.com anunțau că aplicația a fost descărcată de un milion de persoane, aproximativ 20% din totalul populației, însă adăugau că eficiența maximă ar putea fi atinsă doar după ce ajunge la 75% din populație. Altfel, statul asiatic s-a confruntat cu o creștere bruscă a infecțiilor în ultima săptămână.După aproape două cu o creștere scăzută a cazurilor, numărul celor testați pozitiv s-a dublat în săptămâna 10-16 aprilie, worldometers.info. Explozia în numărul de cazuri noi este legată de un focar în dormitoare comune ale muncitorilor migranți, bbc.com

Cât va dura revenirea la normalitate?

Răspunsul scurt: deocamdată este imposibil de spus și orice predicții în acest sens sunt speculative. Pur și simplu, există prea multe necunoscute despre transmiterea și supraviețuirea virusului, imunitatea pentru pacienții vindecați și eficiența unora din măsurile propuse pentru combaterea acestuia. Un studiu publicat recent în Science„Projecting the transmission dynamics of SARS-CoV-2 through the postpandemic period”, sciencemag.org susține că, fără un vaccin sau creșterea capacităților din spitale, măsurile de distanțare socială ar putea fi aplicate, pe diverse perioade, până în 2022, iar reapariția virusului ar fi posibilă până în 2024. Însă și modelul acestei cercetări e construit pe estimări ale comportamentelor altor coronavirusuri.

Știm, în schimb, că măsurile de distanțare socială extremă au arătat deja efecte în cele mai multe state, chiar și în cele mai grav afectate. În cazul în care relaxarea parțială a restricțiilor nu va rezulta în noi explozii ale numărului de îmbolnăviri și va fi combinată cu alte metode de reducere a transmiterii virusului, ne putem aștepta la ridicarea unui număr tot mai mare de restricții, pe etape, în următoarele luni. Întreruperea totală a circulației virusului ar putea fi realizată, eventual, prin relaxarea și reaplicarea restricțiilor atunci când este necesar, deși cu o probabilitate mică de succes, printr-un vaccin, probabil nu mai devreme de 2021, sau prin ajungerea în mod natural la imunitate colectivă. Cea din urmă, în condițiile în care ar fi obținută fără să pună sistemele medicale pe butuci, ar putea dura cel puțin doi ani.Conform unei estimări a profesorului Neil Ferguson de la Imperial College London pentru bbc.com

CITEȘTE ȘI: E imunitatea colectivă o soluție?

Perspective pentru România

Este destul de clar că, la mijlocul lui aprilie 2020, România încă nu este pregătită să relaxeze restricțiile anti-COVID-19. Deși nu a avut încă parte de o răspândire catastrofală, numărul real al cazurilor este foarte dificil de estimat din cauza capacității reduse de testare. Hibele din sistemul de sănătate ar putea fi bombe epidemiologice cu ceas, precum în cazul Suceava, iar vârful pandemiei este așteptat chiar după Paște, o sărbătoare marcată de o mobilitate mai ridicată a populației.

În cazul în care nu vom avea o creștere excesivă a numărului de îmbolnăviri și acesta se va stabiliza către sfârșitul lunii aprilie, ne putem aștepta la anunțarea, în a doua jumătate a lunii mai, a unei combinații de măsuri luate deja de alte state, împreună cu măsuri noi de protecție, precum obligativitatea purtării măștilor în spații publice. Cel mai probabil, mai întâi se vor redeschide magazinele mici non-alimentare sau școlile și grădinițele. Autoritățile române au un atu rar în această situație: pot analiza efectele pe care măsurile de relaxare le-au avut în aceste state și le pot alege pe cele mai eficiente, atât pentru repornirea economiei, cât și pentru controlarea îmbolnăvirilor. Rămâne de văzut dacă vor profita de el.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

SOCIETATE|Q&A

Ce notă iau profesorii din România la examenul online?

De Vlad Tăușance 28/05/2020
15% din numărul total al cadrelor didactice din România s-au înscris la un curs intensiv de predare online bazat pe instrumente Google. Doar 9,6% dintre profesorii înscriși la „Profesor în Online” considerau că au un nivel avansat al competențelor digitale. 
SOCIETATE|CORONAVIRUS

4 trenduri urbane post-pandemie 

De Grig Vulpe 25/05/2020
Criza actuală de sănătate publică ne-a ridicat standardele, iar dezbaterea despre viitorul orașelor este mai aprinsă ca niciodată. Iată care sunt tendințele în planificarea și guvernanța urbană. 
SOCIETATE|CORONAVIRUS

COVID-19 încurcă cenzura din China

De Andrei Petre 22/05/2020
În timpul pandemiei de COVID-19, autoritățile chineze luptă cu presa care scrie mai mult decât are voie și cu cetățenii care se revoltă online. Modul în care China încearcă să-și amuțească cetățenii îi arată puterea, dar și vulnerabilitatea.
SOCIETATE|Q&A

Cum vor arăta birourile după pandemie?

De Valentina Nicolae 21/05/2020
Pandemia a făcut nefrecventabile birourile de tip open space. Arhitectul Ștefan Ghenciulescu ne spune ce alternative avem pentru a ne păstra în siguranță în timp ce continuăm să mergem la lucru.