Plan B

Plan B, o soluție open source la criza COVID-1921 min read

De Vlad Tăușance 13.05.2020

Un grup de voluntari – medici, ingineri, producători etc. – încearcă să găsească soluții alternative simple pentru echipamentele și consumabile necesare luptei împotriva coronavirusului

Criza generată de COVID-19 a arătat, fără loc de dubii, limitările sistemelor medicale din întreaga lume: birocrația și desincronizarea decidenților, vulnerabilitatea stocurilor de echipamente și consumabile, lipsa de reacție centralizată. Toate aceste blocaje care costă vieți au cerut, aici și acum, soluții alternative ieftine și ușor de implementat. Cu asta se ocupă Plan B, un grup de medici, ingineri, finanțatori, producători 3D, distribuitori, project manageri și comunicatori hotărâți să creeze și să ofere produse open source – măști cu oxigen, sisteme de ventilație, cabine de protecție – medicilor din România aflați în impas.

Am aflat prima oară de proiect într-o discuție cu Ema Prisca, director de creație, comunicator Plan B.  „La mijlocul lui martie, perioadă când s-a infiripat grupul Plan B, planul oficial al statutului, Planul A, era să se importe materiale de protecție pentru personalul medical și ventilatoare pentru un preconizat val de pacienți grav loviți de COVID-19”, îmi povestește ea. „Oamenii Plan B au crezut atunci că penuria de echipamente poate fi contracarată cu o producție alternativă, realizată local. Când am intrat în grup, la sfârșitul lui martie, pentru a-i ajuta cu naming, branding, comunicare, site, aveau o listă cu nume, deși își cam spuneau Plan B. I-am încurajat să folosim numele acesta.  Scurt, românesc, dar și internațional. Plan B era internalizat deja de toată lumea prezentă atunci și plin de sens pentru ce propunea grupul ăsta de voluntari: soluții alternative.”

Am vorbit cu Silviu Dovăncescu, liderul Plan B, inginer medtech care a lucrat în ultimii zece ani în domeniul inovației pentru soluții medicale în divizia de cercetare a unei companii multinaționale, la universități și centre de cercetare medicală din Germania, Olanda, Anglia și SUA despre cum a crescut și evoluat proiectul.

Silviu Dovăncescu

Abordarea voastră nu intră în conflict cu patente sau protocoale deja existente? Nu generează conflicte profesionale (potențiale) pentru membri echipei?  

Silviu Dovăncescu: Lucrăm cu soluții open source și nu urmărim interese comerciale. Dezvoltăm soluții unde până acum nu existau. Membrii echipei contribuie la activitățile Plan B cu susținerea organizațiilor din care fac parte, dacă fac parte din vreuna.

Partenerii noștri din Italia, Isinnova, au anunțat patentarea componentei de adaptare a măștii de oxigen, iar utlizarea patentului va fi gratuită, tocmai pentru a preveni specula cu această componentă.

CITEȘTE ȘI: 3D printing-ul ca armă împotriva COVID-19

Cum s-a conturat ideea? Cum a crescut echipa? 

S.D.: Eram întors în țară, în Brașov, când a izbucnit pandemia. Eu sunt inginer medtech. Vroiam să ajut țintit cu expertiza pe care o am, dar nu prea eram conectat la mediul de aici. Am sunat un coleg de liceu și facultate, despre care auzisem că este activ ca și voluntar și uite așa am ajuns într-un grup de WhatsApp cu alți oameni din domenii diferite, foarte implicați. Ei, la rândul lor, aveau în rețeaua lor oameni dornici să ajute, așa am intrat în legătură cu cei care fac parte din Plan B.

Ca inginer cu specializare în tehnologii medicale, am avut ocazia să evaluez aparatură medicală ce trebuia achiziționată în cantități foarte mari de către stat pentru dotarea rapidă a sistemul medical. Am observat rapid că provocarea nu era în a selecta echipamentele cele mai potrivite pe baza specificațiilor tehnice, ci pur și simplu în a găsi orice fel de echipament medical ce putea fi adus în țară, în timp util. Țările vestice sistaseră deja exporturile, iar în Asia, statele lumii concurau pentru stocurile de echipamentele ale producătorilor. În consecință, prețurile creșteau, iar termenele de livrare erau de ordinul lunilor. Însă, conform predicțiilor de răspândire a COVID-19, mai rămâneau aproximativ două săptămâni pentru a aduce aparatură în țară.

Pe plan național situația era similară. Spitalele încercau să achiziționeze în mod direct echipamente, fundațiile care adunaseră donații la fel, iar distribuitorii locali nu puteau onora comenzile decât peste câteva luni sau deloc.

Cum ați ales direcțiile de intervenție?

S.D.: Pentru a contracara lipsa de echipamente, acestea trebuiau realizate în țară, rapid. S-au conturat două nevoi majore: echipamente de protecție pentru cadrele medicale și ventilatoarele mecanice pentru un val de pacienți care ar fi ajuns în stare critică.

Ce observam că se întâmplă în jurul meu: pe partea de echipamente de protecție, diferite inițiative reușiseră în scurt timp să înceapă și să scaleze producția și distribuția de viziere. Industria textilă se adapta trecând la producția de combinezoane, măști, bonete etc.

Pe partea de ventilatoare mecanice, s-au activat mulți ingineri din diferite domenii cu intenția de a realiza rapid ventilatoare mecanice. Aparatura medicală este complexă, în special cea de care depinde direct viață pacienților aflați în stare critică, și nu este ușor să o realizezi de azi pe mâine de la zero, fără o industrie cu tradiție în domeniu de unde să vină expertiză. Punând eforturile în acest context, grupurile care lucrează în România la realizarea de ventilatoare mecanice au rezultate promițătoare.

Ventilatoarele mecanice sunt destinate pacienților în stare critică. Aceștia trebuie transferați pe o secție de ATI, unde sunt sedați, li se introduce un tub prin trahee prin care apoi sunt ventilați mecanic. Șansele de supraviețuire sunt mici. Iar operarea unui ventilator mecanic necesită o echipa specializată cu ani de pregătire medicală și nu poate fi realizată prin relocarea unor medici de alte specialități în terapie intensivă.

Sunt susținător al strategiilor preventive și aici simțeam că pot aduce o contribuție. Căutăm metode simple și eficiente care ar putea fi aplicate la primele semne de degradare ale stării unui pacient COVID-19, înainte că acesta să ajungă în stare critică.

O posibilitate este ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă. Soluția trebuia realizată rapid, fără a reinventa roata, fără a porni de la zero. Am căutat produse aflate la un nivel avansat de maturitate în alte domenii care, cu mici adaptări, ar fi putut fi folosite în abordarea problemei. Am găsit ideea unui grup din Italia, Isinnova, care propunea utilizarea unei măști de snorkeling cu acoperire facială completă pentru a asista într-un mod neinvaziv respirația pacienților. Masca trebuia adaptată pentru a fi conectată la rețeaua de oxigen din spitale.

Trebuia să înțeleg infrastructură din spital și fluxul pacienților. Am mers la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov, la UPU. Am avut noroc, lumea #stateaacasa, sala de așteptare era goală, pacienții erau puțini. Încă nu aveau pacienți COVID-19. Marea șansă a fost să-l cunosc pe medicul de gardă, dr. Romeo Boanca, care s-a dovedit foarte deschis și mi-a prezentat măsurile luate de către spital pentru a putea primi pacienți COVID-19 pe un circuit separat: corturi de triaj, zona pentru primiri urgențe în imediată apropiere a noii secții de ATI. În următoarele zile am explorat împreună cu dr. Boanca și alți medici din țară diferite soluții care ar putea fi utile într-o situație de criză.

Discutam cu prietenii despre faptul că, împreună cu medicii, voi evalua o mască de snorkeling care ar putea fi folosită pentru ventilația non-invazivă a pacienților. Ei au înțeles că masca va fi purtată de medici. Așa am ajuns la două aplicații ale măștii de snorkeling: una pentru cadrele medicale și una pentru pacienți. 

În scurt timp, o firma de 3D printing locală a printat adaptoare după design-uri open source și am revenit la spital cu cele două tipuri de mască. Rezonanța cea mai mare a avut-o masca de prevenție pentru cadrele medicale.

Echipa a crescut pentru că aproape fiecare om din Plan B a adus alt om sau a implicat o organizație, firmă, instituție. Suntem un ecosistem ce conține efort, timp și expertiză de la indivizi, centre de cercetare precum Institutul de Cercetare și Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov, asociații profesionale medicale precum Societatea Română de ATI, firme, care ne ajută cu materiale, printare 3D sau industriale, transport, bani și comunități cetățenești ca Aradul Civic, Comunitatea makerilor din Sibiu.

Ce s-a „livrat”? Câte cereri? Câte echipamente au fost produse? 

S.D.: Am putut să oferim cadrelor medicale aproximativ 600 de echipamente și componente din 2.500 de cereri. Am integrat pe site o harta interactivăO poți vedea aici: planbproject.ro a solicitărilor și ne străduim să o ținem up to date cu livrările.

 Nu lucrăm pe stoc, producem just în time, iar în următoarea perioada vom avea de lucru pentru că cererile sunt în creștere.

Au existat cereri de proiecte de la zero? Care sunt limitele legate de capacitatea voastră de livrare. Ce se poate și ce nu se poate proiecta?

S.D.: Da, există și solicitări pentru proiecte de la zero. După ce le realizăm și reușim să le validăm, le facem disponibile și altora pe site. 

În aceste zile, testăm la SCJU Brașov împreună cu medicul Romeo Boanca, echipamentul Fresh Air, dezvoltat de oamenii Plan B de la Sibiu, Comunitatea makerilor Sibiu. Acest echipament a câștigat locul al doilea la secțiunea „Protecția cadrelor medicale” la hackatonul organizat de Uniunea Europeană pentru soluții anti-COVID-19.

Momentan, posibilitatea de achiziție a materialelor este factorul care ne determină ritmul. Sperăm că pe măsură ce obținem mai multe donații de materiale să putem satisface toate cererile pe care le avem.

Cum au fost proiectate accesoriile? Sunt disponibile fișierele sursă pentru producție/adaptare? Care sunt specificațiile de producție pentru terți?

S.D.: Multe dintre accesorii sunt proiecte open source pe care le-am adaptat sau îmbunătățit. Fișierele împreună cu o documentație sunt disponibile pentru voluntarii care nu urmăresc interese comerciale cu ele.

Majoritatea echipamentelor sunt neomologate. Ce presupune procesul de omologare? Se ia în considerare omologarea lor ulterioară? Oxigen prevenție este omologat? Unde? Cum a decurs procesul? 

S.D.: Pe perioada stării de urgență, omologarea este înlocuită de o procedură de autorizare pe baza unui aviz tehnic acordat de o autoritate militară.

Unele dintre soluții sunt considerate soluții de urgență. Legat de acestea, succesul pentru noi îl reprezintă capacitatea de a le pregăti în timp util, dar să nu fie nevoie de ele niciodată. În schimb, alte idei și soluții generate în această perioadă sunt viabile pe termen lung, iar o omologare ulterioară a acestora este de dorit.

O variantă a echipamentului Plan B Oxigen prevenție are la bază un ventilator folosit în mod normal în tratamentul sindromului de apnee în somn și corespunde standardelor de echipament medical. Este atât de simplu, încât poate fi utilizat acasă de către pacient. Experiența recentă sugerează că un anumit mod de ventilație non-invazivă poate fi mai eficient în cazul anumitor pacienți infectați cu SARS-CoV-2. Acest aparat, chiar dacă este atât de simplu și ieftin în comparație cu un ventilator mecanic, poate oferi acest mod de lucru.

Este o abordare interdisciplinară pentru care încercăm să creștem acceptanța medicilor de la noi.

Este un proiect cu bătaie pe termen lung sau un răspuns punctual la criză? Sunt o sumedenie de aspecte legate de practica medicală care ar putea beneficia de această abordare. 

S.D.: Deocamdată nu știm cât va dura criza medicală. Am început pe timp de criză pentru a contribui cu soluții alternative. Ar fi util dacă am continua să aplicăm ceea ce am învățat și am construi și după ce se liniștesc lucrurile. Nu strică niciodată un Plan B funcțional.

Dacă va continua, este un demers de tip startup? Afacere socială? Servicii non-profit?

S.D.: Suntem voluntari și ne-a unit dorința de a contribui la o cauză. De aceea, cred că am putea continuă pe un model not-for-profit. Dar trebuie să ne luăm timp să ne gândim la asta.



Interviu de

Vlad Tăușance

Publisher. Consultant de strategie, uneori în comunicare. Prieten cu societatea civilă și cu organizațiile neguvernamentale. Conector compulsiv de idei și de oameni.

TEHNOLOGIE|TENDINȚE

Blockchain-ul va conta în lumea post-COVID, dar nu la vot

De Ionuț Preda 03/06/2020
O tehnologie despre care mulți jurau acum trei ani că va revoluționa lumea încă își caută aplicații concrete în realitate. Cel mai probabil, nu va reforma sistemul electoral.
TEHNOLOGIE|TIPPING POINT

Ar trebui reglementate Twitter și Facebook?

De Mihai Ghiduc 02/06/2020
„De ce să-mi șteargă postarea?” Este social media un spațiu public pe care poți să spui orice? Răspunsul este complicat de disputele politice și de acoperirea globală a respectivelor platforme digitale.
TEHNOLOGIE|DIY

Micul Print. De ce mi-am cumpărat o imprimantă 3D

De Radu Călin Crahmaliuc 01/06/2020
Curioasa poveste a omului care voia să repare lumea, dar a ajuns în schimb să printeze o replică a trofeului de la Cupa Mondială.
TEHNOLOGIE|TIPPING POINT

Cum a afectat coronavirusului piața telefoanelor mobile?

De Mihai Ghiduc 20/05/2020
În condițiile pandemiei de COVID-19, lanțurile de aprovizionare s-au gripat, iar vânzările de mobile au scăzut. Reprezentanții români ai producătorilor de mobile spun că virusul a creat probleme de rezolvat, dar și că, adesea, problemele sunt oportunități.