Guliver/Getty Images

Ce notă iau profesorii din România la examenul online?6 min read

De Vlad Tăușance 28.05.2020

15% din numărul total al cadrelor didactice din România s-au înscris la un curs intensiv de predare online bazat pe instrumente Google. Doar 9,6% dintre profesorii înscriși la „Profesor în Online” considerau că au un nivel avansat al competențelor digitale. 

Digital Nation a lansat programul național „Profesor în Online” ca răspuns la suspendarea cursurilor și la nevoia profesorilor de muta orele online. Inițiativa pilot și-a propus să pregătească cadrele didactice pentru tranziția în mediul digital, printr-un curs intensiv gratuit de șapte zile bazat pe infrastructura Google Classroom și suita Google.

Cu 8.500 de profesori înscriși în prima serie, în luna aprilie, și 26.844 înscriși în seria din luna mai, programul devine cel mai amplu experiment recent pentru digitalizarea educației din România. Mai mult, cum programul include o componentă de evaluare și una de testare, ne oferă o analiză statistică indispensabilă a nivelului de competențe digitale a profesorilor din România. Am discutat despre cifrele din spatele programului cu Armina Sîrbu, architect de învățare digitală în cadrul Digital Nation.

Cum își auto-evaluează profesorii competențele digitale? Cum se potrivește asta cu realitatea din teren?

Armina Sîrbu: Potrivit studiilor europene, competențele digitale ale profesorilor se situează în media capitalului uman din România, unde competențele digitale sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale Uniunii Europene. În RomâniaPotrivit Indexului European DESI doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (față de 57% la nivelul UE) și doar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).

România ocupă ultimul loc în Europa și în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate.Potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders. Conform aceluiași studiu, în România profesorii își acordă o importanță scăzută în societate. Ei se poziționează singuri pe ultimele locuri, 11-12 din 13, și consideră educația drept o prestare de servicii publice oarecare, din zona de funcționariat public.

Așadar, faptul că profesorii nu au o părere prea bună despre meseria lor și că dezvoltarea competențelor digitale pentru a deveni mai buni profesioniști în domeniul lor nu a fost o prioritate înainte de pandemie erau principalele insight-uri pe care le aveam în vedere înainte de curs. 

Din cifrele colectate de Digital Nation înainte de începerea cursului, doar 9,6% dintre profesorii înscriși la „Profesor în Online” se considerau de nivel avansat ca nivel al competențelor digitale explicare a informațiilor online, găsirea, organizarea și stocarea lor. Aproximativ 40% și-au dat nota 7, în timp ce 17,5% nu și-au acordat nici măcar notă de trecere. Să nu uităm că participanții care s-au înscris până în prezent la cursul „Profesor în Online” – adică peste 35.000 sau 15% din numărul total al cadrelor didactice din România – sunt tocmai aceia care sunt deschiși să învețe și își doresc să se dezvolte, sau „early adopters”, cum i-ar numi un manager de inovație. 

În ceea ce privește comunicarea, colaborarea online cât și crearea de conținut educațional în format digital, majoritatea profesorilor s-au autoevaluat cu nota 7 înainte de participarea la curs. După curs, au conștientizat cât de multe lucruri se pot face online și au învățat cum să o facă, astfel că după curs majoritatea s-au evaluat cu note de 8, 9 și 10 la aceste capitole. 

CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE Școala9



Interviu de

Vlad Tăușance

Publisher. Consultant de strategie, uneori în comunicare. Prieten cu societatea civilă și cu organizațiile neguvernamentale. Conector compulsiv de idei și de oameni.

SOCIETATE|FYI

Românii au încredere în ONG-uri, dar acestea sunt subfinanțate, iar angajații suferă de burnout

De
A treia ediție a raportului Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile arată maturizarea sectorului non-guvernamental, dar și problemele cu care se confruntă cei care lucrează în ONG-uri.
SOCIETATE|SOLUȚII

Un semnal de alarmă: reducerea accidentelor rutiere cu ajutorul alertelor personalizate pentru șoferi

De
Cercetătorii din UE creează tehnologii avansate pentru a detecta semnele timpurii de oboseală și de comportament haotic al șoferilor, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere.
MONEY|MS TALKS

Click, click & click pentru antrenarea AI-ului. Crowdworking-ul sau munca pentru câțiva cenți

De
Am discutat cu o cercetătoare despre conceptul de crowdworking, folosit printre altele la antrenarea motoarelor inteligenței artificiale, în care oamenii dau click pe imagini, pentru câțiva eurocenți, pentru a crea tehnologia viitorului.  
TEHNOLOGIE|MS TALKS

TikTok: „Nu acceptăm reclame politice, dar politicienii pot cere voturi pe platformă”

De
În timp ce SUA iau în discuție chiar interzicerea TikTok, platforma investește în centre de date, pentru a securiza informațiile utilizatorilor europeni, în speranța că va atenua la timp îngrijorările politicienilor.