Guliver/Getty Images/vecteezy.com

Ar trebui reglementate Twitter și Facebook?29 min read

De Mihai Ghiduc 02.06.2020

„De ce să-mi șteargă postarea?” Este social media un spațiu public pe care poți să spui orice? Răspunsul este complicat de disputele politice și de acoperirea globală a respectivelor platforme digitale.

Pe 26 mai 2020, Twitter a făcut ceva neașteptat. A adăugat un fact check la două tweet-uri în care președintele american Donald Trump vorbea despre fraude în cazul votului prin corespondență. Trump acuză că vor exista fraude masive dacă se folosește acest sistem. twitter.com Acel semn de exclamare urmat de cuvintele „Get the facts about mail-in balots”, care duce la un articol lămuritor, „Trump makes unsubstantiated claim that mail-in ballots will lead to voter fraud”, twitter.com l-a determinat pe Trump să dea un ordin executiv cu care amenința demult. Președintele cere reglementarea platformelor de social media, pe care le acuză de cenzură și de un bias anti-conservator. 

Twitter a replicat aproape imediat, ascunzând un tweet al președintelui pentru încălcarea termenilor și condițiilor site-ului. Tweetul „glorifică violența”„Twitter flags Trump, White House for ‘glorifying violence’ after tweeting Minneapolis looting will lead to ‘shooting’”, washingtonpost.com și compania a considerat că așa ceva este inacceptabil. Comentariul președintelui a fost repostat pe contul oficial al Casei Albe, dar a avut aceeași soartă. De remarcat, însă, că acesta poate fi în continuare accesat, „în spiritul interesului public”, dar doar după ce treci de avertisment. Comentariile sunt blocate.

Pare o bătălie în care Twitter a câștigat ceva imagine, dar a pierdut pe termen lung, căci legile sunt obligatorii, nu-i așa? Rămâne de văzut.

Publisher sau platformă?

Ce sunt de fapt Twitter, Facebook, Instagram, YouTube și alte canale de social media? Ei bine, întrebarea asta a stat, de fapt, la baza a ceea ce au devenit acum, niște giganți mondiali pe care e toată lumea și pe care trebuie să fie toată lumea, dacă vrea să conteze. Secțiunea 230(c) din Communications Decency Act, cea pe o care o vrea acum Trump reexaminată „pentru a preveni cenzura online”.„Executive Order on Preventing Online Censorship”, whitehouse.gov este prevederea care a permis acestor site-uri să se dezvolte fără a avea grija unor procese costisitoare din cauza deciziilor pe care le iau în ceea ce privește conținutul postat de utilizatori.

Asta le face platforme, nu publisheri. Însă oricine s-a trezit cu o postare sau comentariu șters de pe Twitter sau Facebook și s-a simțit nedreptățit s-a gândit instantaneu la „libertatea cuvântului”. În SUA, țara-mamă a marilor platforme de social media, aceasta e reglementată de Primul Amendament. „Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof; or abridging the freedom of speech, or of the press; or the right of the people peaceably to assemble, and to petition the Government for a redress of grievances.”, constitutionus.com Secțiunea 230 stabilește că acest amendament nu se aplică platformelor de social media (pentru că sunt firme private, nu statul) și că acestea au drept de decizie asupra conținutului, în funcție de Termeni și Condiții – da, chestia aia pe care n-o citește nimeni, niciodată.

Într-o primă fază, companiile s-au folosit de prevedere pentru a elimina conținutul care le-ar fi afectat interesele comerciale: pornografie, violență grafică, filme și muzică piratate etc. Ulterior, au apărut deciziile legate de funcționalitatea platformelor: așa au fost eliminați boții și conturile care încercau să facă bani de pe urma Facebook sau Twitter. Cu cât au devenit mai importante și tot mai multă lume s-a mutat pe ele, plaja conținutului „inaceptabil” s-a extins. Mi-ar trebui un alt articol doar ca să enunț toate interdicțiile, care oricum diferă de la platformă la platformă.

Însă capacul a fost pus de mutarea politicii pe social media, care a venit la pachet cu troli, fake news și hate speech. Iar oalele cu capac tind să adune presiune. 

Trump este președinte, deci e vizibil, dar mai oricine a avut vreun mesaj eliminat de pe Facebook sau Twitter s-a plâns că a fost nedreptățit. Unii pe bună dreptate. Au fost cazuri hilare cu opere de artă șterse pentru nuditate„Facebook is reconsidering its artistic nudity policy”, dazeddigital.com sau, recent, conturile unei artiste care coloriza imagini din Al Doilea Război Mondial, șterse pentru „promovarea” unui ideologii periculoase.„Facebook Suspends Top Photo Colorist For ‘Dangerous’ WWII Images”, petapixel.com Pentru alții, dreptatea e doar în capul lor. Lipsa de consecvență a platformelor, care adesea apelează la angajați munciți până la epuizare și terorizați de lucrurile văzute,Facebook va plăti peste 52 de milioane de dolari moderatorilor care au dezvoltat PTSD la job. bbc.com nu ajută. Trump, spre exemplu, n-a primit vreun avertisment pe contul de Twitter,Care a fost un element cheie în alegerea sa ca președinte. și, după, în promovarea ideilor sale politice până anul acesta, în ciuda miilor de afirmațiile false făcute.Washington Post ține o listă și, la ora scrierii acestui articol, erau 19.127 de afirmații false, e drept, nu toate făcute pe social media. washingtonpost.com Nu-i de mirare că s-a simțit nedreptățit și că a acuzat Twitter că, prin adăugarea acelui fact-check, s-a transformat în publisher. 

O rezolvare mai simplă a dilemei publisher-platformă

Disputa publisher versus platformă poate fi explicată ușor. Site-ul pe care-l citești acum funcționează ca un publisher. Comisionăm materiale, le edităm, acceptăm sau nu publicarea lor. Dacă un colaborator trimite un text în care susține că pământul este plat, vom decide să nu-l publicăm, pentru că știm că pământul e rotund. El nu ne va putea acuza de cenzură, pentru că un publisher decide asupra conținutului editorial (există limite și nuanțe, desigur, când vine vorba de investigații sau alte informații sensibile, însă nu e cazul să intrăm acum în discuția asta). Cert este că responsabilitatea pentru ceea ce se publică pe acest site aparține publisherului.

Pe Twitter sau Facebook, nimeni nu verifică conținutul înainte de postare (cu excepția unor situații automatizate, care nu permit publicarea anumitor linkuri sau imagini). Dacă aceste platforme ar fi publisheri, ar trebui să aprobe orice postare înainte, ceea ce e împotriva spiritului aici-acum-(de)-oriunde în care funcționează social media. Platformele însă, ca orice entitate privată, au dreptul de a decide post-factum dacă acceptă sau nu postarea respectivă, fie automat, fie la sesizarea unor utilizatori. 

Există și situații mixte. Pe Mindcraft Stories n-avem secțiune de comentarii – o decizie de publishing –, dar dacă am fi avut, responsabilitatea pentru conținutul comentariilor ar fi aparținut celor care postează. Însă noi ne-am fi rezervat dreptul de a edita sau șterge comentariile care nu respectă un set de reguli.Istoria siteurilor de presă ne spune că aceia care n-au apelat la moderare au pierdut, pe termen lung, comentatorii de bună credință, alungați de troli și conspiraționiști. Am fi deci publisheri pe site și platformă în comentarii. La fel, Twitter sau Facebook sunt platformă, în principal, dar sunt publisheri atunci când dau un comunicat, populează cu conținut un help center sau scriu un fact check. Ah, deci Trump are dreptate? Nu, pentru că e dreptul platformei să afișeze conținutul propriu acolo unde crede că e necesar.

Schimbă ordinul lui Trump ceva?

Da și nu. În primul rând, ordinul stabilește un termen de 60 de zile pentru a i se cere Comisiei Federale de Comunicații (FCC) să reexamineze Secțiunea 230(c). Comisia este însă independentă și nu este obligată să facă acest lucru. Sau o poate amâna la nesfârșit, ori măcar până după alegeri. La fel este și cazul Comisiei Federale de Comerț (FTC), care are au termen mai strâns să ia măsuri – 30 de zile. Giganții social media pot însă prelungi orice decizie luptând împotriva ei în instanță. Asta va lua măcar luni, dacă nu ani.

Practic, singura parte a ordinului executiv care le va afecta direct este cea în care sunt revizuite bugetele publice de publicitate cheltuite pe social media.

Experți americani în drept spun însă că ordinul n-are dinți și este neaplicabil, pentru că președintele nu poate interveni asupra unei legi aprobate de Congres sau a Constituției.„’Unlawful and Unenforceable’: Legal Experts Deride Trump’s Attempt to Target Social Media Companies”, law.com Asta nu înseamnă însă că n-are efecte. 

Tocmai faptul că Secțiunea 230 permite platformelor să acționeze cum cred de cuviință asupra conținutului le-ar putea determina să o lase mai moale cu moderarea postărilor cu vederi favorabile președintelui Trump, de frica represaliilor. Mark Zuckerberg deja a declarat public că Facebook nu va fi „un arbitru al adevărului”, „Zuckerberg says Facebook won’t be ‘arbiters of truth’ after Trump threat”, theguardian.com iar postarea lui Trump care încălcat regulile Twitter zace neatinsă pe pagina de Facebook a președintelui. Angajații Facebook nu par însă încântați de aparenta cedareE posibil ca Mark să se fi referit la nou anunțatul Oversight Board independent al Faceboook-ului, fb.com a șefului lor în fața atitudinii de bully a președintelui și critică public decizia de non-combat.„Facebook Employees Stage Virtual Walkout to Protest Trump Posts”, nytimes.com

Marck Zuckerberg la audierea Congresului, în 2019. Alex Wong/Guliver/Getty Images

De altfel, ăsta pare să fie și scopul președintelui, să fie lăsat să spună ce vrea, el și fanii săi. Pentru că, oarecum contraituitiv, o modificare a Secțiunii 230 ar putea face companiile de social media responsabile de conținutul postat de utilizatori și asta ar putea duce la închiderea unor conturi, inclusiv cel al președintelui.„If Section 230 dies, Twitter and Facebook would likely bar Trump”, businessinsider.com Fără acces nu sunt postări controversate și fără postări nu sunt probleme. Evident că s-ar striga cenzură, dar nimeni nu-și permite pierderea unui canal de promovare în an electoral.

Politica complică găsirea unei soluții

Politizarea discuției despre ce au dreptul și ce nu să facă platformele de social media complică lucrurile, însă există un loc în care poți să găsești o părere avizată: organizațiile care luptă pentru un internet liber. În SUA, cea mai importantă este Electronic Frontier Foundation (EFF), o organizație non-profit fondată în 1990 care „apără libertățile civile în mediul digital” și care luptă pentru libertatea cuvântului pe internet.Detalii pe site-ul oficial: eff.org

Ei bine, EFF critică dur ordinul executiv al președintelui Trump,„Trump Executive Order Misreads Key Law Promoting Free Expression Online and Violates the First Amendment”, eff.org pe care îl consideră o încercare transparentă de a riposta pentru fact checking-ul „pățit”. EFF atrage atenția că Secțiunea 230 oferă două protecții separate platformelor și forumurilor online: una care le absolvă de orice responsabilitate dacă o persoană dă în judecată altă persoană pentru ceva postat pe platformă și a doua, separată, care absolvă de responsabilitate compania dacă editează sau nu publică conținutul creat de un utilizator. Cum ordinul cere FFC să interpreteze o protecție în funcție de cealaltă și acestea nu sunt, de fapt, legate, EFF crede că asta ar însemna că platformele ar deveni răspunzătoare pentru tot conținutul postat. (Ceea ce spun și avocații citați mai sus).

Mai important, însă, EFF spune că primul amendament al Constituției SUA protejează de fapt platformele de social media de intervenția guvernului, iar ordinul lui Trump încalcă direct Constituția. Cu alte cuvinte, platformele de social media au dreptul să ia decizii editoriale în ceea ce privește tweet-urile președintelui, iar acestuia îi interzice Constituția să cenzureze decizile platformelor.

Ordinul nu va trece de judecată, consideră EFF.

Asta nu înseamnă că EFF e de acord cu felul în care funcționează acum companiile și cum își moderează conținutul. Organizația crede că ordinul distrage atenția de la adevăratele probleme care ar fi trebuit abordate și că modul în care o face Trump nu este cel mai democratic.

Europa are și ea un cuvânt de spus

Am vorbit până acum despre situația din SUA, pentru că patru dintre cele mai mari rețele de social media – Twitter, Facebook, Instagram și YouTube – au sediul acolo și trebuie deci să respecte legile locului. Dar acestea sunt companii aproape globale,Populația din Coreea de Nord n-au acces la social, China a instalat Marele Firewall (wikipedia.org), iar alte țări au avut momente când au blocat o rețea sau alta. și trebuie să respecte reguli globale. Uniunea Europeană e o piață majoră pentru ele, iar europenii au pretenții cu totul și cu totul diferite de ale americanilor.

Avertizată de întâmplările din 2006, când acum celebra firmă Cambridge Analytica„What is Cambridge Analytica? A history of the firm behind the Facebook data scandal”, computerworld.com a folosit platformele de social media în scopuri politice  și de implicarea fabricilor de fake news din țări autoritare, ca Rusia,„Inside the Russian Troll Factory: Zombies and a Breakneck Pace”, nytimes.com UE vrea mai multă responsabilitate de la giganții social media. De altfel, Google, Facebook și Twitter au semnat încă de acum doi ani un Cod de bune practici în ceea ce privește lupta împotriva dezinformării,„Code of Practice on Disinformation”, ec.europa.eu la care au aderat ulterior și Microsoft sau Mozilla. Nu-i de mirare, deci, că UE se situează de partea Twitter în disputa din SUA. Comisarul european Věra Jourová„European Commission vice president backs Twitter in Trump battle”, politico.eu crede că fact checking-ul declarațiilor politice este un pas înspre un sistem de moderare mai transparent și mai coerent. 

O serie întreagă de directive europene aflate în lucru vor influența platformele digitale. La finalul lui 2020 este așteptată adoptarea unui plan european pentru democrație și drepturile omului,„Q&A: The EU Action Plan for Human Rights and Democracy”, ec.europa.eu  care va aborda și problema fake news-urilor și a moderării conținutului platformelor sociale. Discuțiile pentru adoptarea, în 2021, a Digital Services Act,Momentan disponibil sub formă de draft. europarl.europa.eu la care lucrează mai mulți raportori, vor atinge și giganții internetului social. Directiva nu se va referi doar la social media, ci va reglementa toate serviciile digitale, dar cu siguranță următoarele luni vor fi destul de fierbinți pentru social media și în partea asta de lume. În condițiile în care tot acum se discută și directiva despre prevenirea conținutului terorist în mediul online,„Preventing the dissemination of terrorist content online | Legislative train schedule”, europarl.europa.eu care va impune, cu siguranță, eliminare de conținut, presiunea va fi triplă.

În disputa asta, și România contează – în ciuda faptului că, dacă te iei după discuțiile de pe Facebook, ai zice că vrem să schimbăm regulile din SUA. Bogdan Manolea, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), spune că „noi credem că principiul din legea europeană – de ne-monitorizare a conținutului postat de utilizatori este important să rămână”. Cât privește limitarea prin termenii și condițiile siteurilor, aceasta „este extrem de delicată și ar trebui luată într-un cadru precis și care să nu limiteze drepturile fundamentale, în special în situația în care vorbim de social media cu putere dominantă pe piață.” În cazul României, Facebook, că Twitter nu prea contează.

European Digital Rights (EDRi), un ONG european care luptă pentru libertatea cuvântului, a venit chiar cu o propunere despre cum ar trebui să fie moderat conținutul în așa fel încât utilizatorii să fie protejați de abuzuri,„E-Commerce review: Safeguarding human rights when moderating online content”, edri.org iar AccessNow propune un organism independent care să se ocupe de moderare,„Protecting Free Expression In The Era Of Online Content Moderation”, accessnow.org (PDF) când nu e vorba de conținut ce trebuie dat jos obligatoriu printr-o reglementare legală. Cum spuneam, Facebook chiar a lansat un asemenea organism independent,  un consiliu„Welcoming the Oversight Board”, fb.com care va avea 40 de persoane și va stabili regulile de moderare a conținutului.

Ce ne va aduce viitorul?

Pentru social media, lucrurile sunt complicate și de decizii locale, cum este cazul legii germane care obligă companiile să elimine hate speech-ul în 24 de ore.„Germany seeks to extend online hate speech laws”, euronews.com Presiunea vine, deci, din mai multe direcții și toate arată că lucrurile nu vor fi ușoare pentru marile companii. Cel puțin acestea își vor permite să investească în ce le vor cere europenii sau americanii, însă să nu uităm că, pe lângă giganți, există zeci de alte platforme medii și mici.„65+ Social Networking Sites You Need to Know About in 2020”,  makeawebsitehub.com Ca să nu mai vorbim de forumuri, fiecare cu reguli de moderare care mai de care mai diferite, sau de platformele de comentarii ale majorității site-urilor media – câte le-au mai păstrat –, care ar putea să pice și ele sub incidența legilor date pentru că Twitter și Facebook sunt niște giganți pe care se fac și se desfac alegeri.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

TEHNOLOGIE|SLOW FORWARD

Tech Recap | Iunie (II). Apple fără Intel, Android 11, OPPO în România

De Mihai Ghiduc 02/07/2020
La nivel internațional, avem lansarea PS5 și a noilor iOS 14 și Android 11, revenirea HTC și o veste tristă de la Olympus. Local, OPPO e un nou jucător pe piața telefoanelor.
TEHNOLOGIE|SLOW FORWARD

Tech Recap | Iunie (I). Tik-Tok, recunoașterea facială, boicotul Facebook

De Mihai Ghiduc 01/07/2020
Inaugurăm o nouă rubrică, în care urmărim momentele cheie din lumea gadgeturilor, internetului și tehnologiei comerciale din luna care tocmai s-a încheiat
TEHNOLOGIE|GAMING

Gaming Report Special: PS5 a descălecat, dar tot nu știm cât costă

De Ionuț Preda 24/06/2020
Sony a lăsat jocurile să vorbească în cadrul prezentării PS5, dar asta înseamnă că încă mai avem niște nedumeriri cu privire la device în sine.
TEHNOLOGIE|ROBOȚI

Etică și AI. Între documente oficiale și roboți de război

De Ionuț Preda 22/06/2020
Discuțiile privind ce este și ce nu este etic în materie de inteligență artificială au ajuns în sfârșit la nivelul politicului, însă mai există timp pentru a dezbate norme înainte ca armata să deschidă Cutia Pandorei?