Tik-Tok, recunoașterea facială, boicotul Facebook19 min read

Inaugurăm o nouă rubrică, în care urmărim momentele cheie din lumea gadgeturilor, internetului și tehnologiei comerciale din luna care tocmai s-a încheiat

La finalul fiecărei luni, analizez cele mai importante momente din lumea tehnologiei, din lume și din România, în cadrul Tech recap. Mi-e destul de simplu să fac asta, pentru că urmăresc aceste domenii pentru newsletter-ul pe care-l trimit în fiecare săptămână, Slow Forward.Te poți abona aici: slowforward.ro Acolo selectez cele mai importante știri ale săptămânii (încerc să le limitez la cel mult zece), dar le prezint foarte pe scurt. Aici, am loc să mă desfășor. Am împărțit analiza în două, una despre internet și giganții tech și una despre gadgeturi, sisteme de operare și aplicații.

Iată deci prima parte a momentelor-cheie ale lunii iunie. Despre venirea OPPO, noile sisteme de operare Apple, Android 11 și nișa găsită de producătorii de camere foto, mâine.

Pe scurt:

1. Adolescenții de pe Tik-Tok se implică în politică, în timp ce aplicația chineză a intrat în vizorul autorităților și a activiștilor pro-privacy.
2. Companiile mari care dezvoltă aplicații de recunoaștere facială nu își vor vinde tehnologia poliției până nu este reglementată.
3. Un boicot al Facebook-ului, la care s-au raliat mari clienți de publicitate, a intrat în vigoare de la 1 iulie.
4. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării sancționează Google pentru o „glumă” de pe Maps.

Tik-Tok este aplicația momentului

Ni se tot spune de ceva vreme că social media s-a mutat pe Tik-Tok. La finalul lui aprilie, aplicația dezvoltată de start-up-ul chinez ByteDance a depășit două miliarde de descărcări,„TikTok tops 2 billion downloads”, techcrunch.com în ciuda nenumăratelor discuții legate de privacy-ul lax și de faptul că e un produs chinezesc. La urma urmei, armata americană a interzis personalului să folosească aplicația încă din decembrie 2019„The military’s ban of TikTok is just the beginning”, slate.com și numeroși politicieni spun că e o metodă folosită de China de a culege date despre cetățenii străini și de a promova o imagine pozitivă a țării comuniste, mai ales după scandalul legat de eliminarea (și reinstaurarea) unui video„TikTok tries to explain takedown of viral video about Uighurs in China”, engadget.com care critica tratamentul la care sunt supuși uigurii. 

În replică, compania încearcă să se țină departe de China. Serverele pe care rulează TikTok sunt separate de cele ale aplicației similare dezvoltate pentru piața chineză, Douyin, sediul e în Insulele Cayman și chiar și-a luat un CEO american, Kevin Meyer, care se ocupa de serviciile de streaming ale companiei Walt Disney.„Disney’s head of streaming to become CEO of TikTok”, bbc.com

Până luna aceasta, TikTok era una dintre puținele rețele de social media care nu influența politica „mare”. Lucrurile s-au schimbat însă când adolescenții care utilizează platforma au decis să trolleze campania lui Trump„TikTok teens and K-pop fans claim responsibility for half empty arena”, news.sky.com și să comande bilete la mitingul acestuia din Tulsa fără a avea de gând să participe (nu că i-ar fi lăsat părinții). TikTok a fost rețeaua pe care fanii K-Pop-ului s-au organizat acum, însă implicarea lor civică a început pe Twitter, unde au înecat hashtag-ul #WhiteLivesMatter într-o mare de videoclipuri cu trupe pop sud-coreene.„How K-Pop Fans Drowned Out #WhiteLivesMatter Hashtags on Twitter, Raised $1 Million For Black Lives Matter”, esquire.com

Dincolo de acest moment amuzant, TikTok continuă să aibă probleme de imagine. Noile reguli impuse de Apple au arătat că aplicația este una dintre cele care accesează clipboard-ul, ceea ce înseamnă că vede ceea ce ai copiat ca să lipești în altă parte. Cei de la TikTok spun că era o funcție anti-spam și că au renunțat la ea.„TikTok ‘didn’t store’ iPhone clipboard data”, bbc.com Zilele trecute, India, aflată într-un conflict de graniță cu China care s-a soldat cu militari uciși, a interzis 58 de aplicații chineze, inclusiv TikTok.„India Bans TikTok and Dozens of Other Chinese Apps”, nytimes.com A început să circule și o discuție de pe Reddit, în care un user spune că a făcut reverse engineering pe TikTok și că, în practică, aplicația se comportă ca un malware,Poți citi discuția aici: reddit.com însă dovezile că a făcut acest lucru sunt destul de vagi. 

Recunoașterea facială e pusă sub lupă

Protestele Black Lives Matter din SUA au pus în discuție utilizarea aplicațiilor de recunoaștere facială de către poliție. Aceasta folosește tehnologia pentru a identifica suspecți sau victime prin compararea fețelor cu cele din diverse baze de date, precum cea a posesorilor de permise auto, însă activiștii pro-privacy„Activists Worldwide Face Off Against Face Recognition: 2019 Year in Review”, eff.org spun că tehnologia erodează acest drept, are un bias împotriva persoanelor de culoare și poate fi folosită în alte scopuri, mai puțin legitime. Faptul că poliția a apelat la produsele unor companii dubioase, precum Clearview AI,„Clearview AI’s Nightmare Just Got Worse: Here’s Why It Matters”, forbes.com care extrăgea imaginile din social media fără acordul utilizatorilor sau companiilor„Facebook demands Clearview stop using its images for facial recognition”, theverge.com nu vine deloc în apărarea acestei tehnologii.

Mai multe localități americane, în frunte cu San Francisco,„San Francisco is first US city to ban facial recognition”, bbc.com au interzis deja folosirea recunoașterii faciale și există o presiune tot mai mare pentru o interdicție la nivel federal.„Now Is The Time: Tell Congress to Ban Federal Use of Face Recognition”, eff.org

Mișcarea s-a extins și la nivelul companiilor. IBM a anunțat„IBM will no longer offer, develop, or research facial recognition technology”,  theverge.com că renunță la dezvoltarea acestei tehnologii, dar e și o mișcare de PR, având în vedere că nu era în topul celor mai importante produse ale companiei. Însă și cei care chiar contează în acest domeniu au făcut niște mișcări, e drept, mai micuțe. Amazon a anunțat un moratoriu de un an,„Amazon Puts Moratorium on Facial Recognition Software by Police”, nytimes.com în care nu va mai lăsa poliția să-i folosească tehnologia, ca să aibă Congresul american timp să vină cu reglementări clare. Microsoft a plusat și a spus că nu va vinde tehnologia poliției până nu există legislația.„Microsoft bans police from using its facial-recognition technology”, washingtonpost.com Comform declarațiilor companiei, nici nu le-au vândut-o până acum.

În Europa, discuția asta s-a purtat în iarnă, când a fost propus chiar un moratoriu de cinci ani„EU backtracks on plans to ban facial recognition”, euobserver.com al tehnologiei, Acestea nu a fost adoptat, însă, iar discuțiile n-au prea avansat de atunci.„EU is «Wild West» compared to US on facial recognition rules”,euobserver.com În schimb, European Data Protection Board (EDPB) susține că tipul de tehnologie de recunoaștere facială folosit de americani este, cel mai probabil, ilegal în Europa,„U.S. facial recognition technology likely illegal in Europe”, politico.com pe baza legislației deja exsitente.

Facebook e părăsit e clienții de publicitate

Atitudinea laxă a Facebook-ului față de hate speech, combinată cu felul în care această rețea de social media a fost folosit în alegeri (remember Cambridge Analytica?), i-a adus în vizorul activiștilor Black Lives Matter. O campanie intitulată Stop Hate for Profit,Site oficial: stophateforprofit.org care este organizată de grupări precum Anti-Defamation League (ADL) și NAACP, remarcă faptul că firma lui Mark Zuckerberg face 99% din venituri din publicitate și cere companiilor să nu o mai finanțeze. 

Nici companiile nu-s prea încântate de politicile schimbătoare ale Facebook, care a abandonat acum ceva vreme paginile în favoarea grupurilor, lăsându-i pe managerii de social media cu ochii în soare și punându-i să facă cereri de majorări de buget pentru a îi accesa pe cei care le-au dat like paginilor. Aproape 200 de companii„Facebook boycott: View the list of companies pulling ads”, cnn.com s-au raliat, într-un fel sau altul, boicotului care începe pe 1 iulie. Printre acestea: Coca-Cola, Adidas, Ford, Hershey’s, Honda, HP, Levi Strauss, Microsoft, Pfizer, Starbucks sau Unilever. 

O campanie similară s-a încercat și în România, acum patru ani, având ca țintă Antena 3, fără prea mult succes. Spre deosebire de televiziunea românească, Mark Zuckerberg încearcă totuși să rezolve o parte dintre cererile protestatarilor. Într-o postare de pe, evident, FacebookO poți citi integral aici: facebook.com acesta spune că vor lua ceva măsuri pentru alegerile din America, care nu ne privesc decât dacă se vor extinde și la ale noastre – probabil că nu –, și că vor face ceva și cu reclamele controversate. Plus că vor pune etichete postărilor care conțin hate speech făcute de politicieni, dar le vor lăsa, că e în interesul publicului. Pe scurt, cum scrie Jason Aten, de la Inc., Mark nu a priceput nimic.„Facebook’s Response to Ad Boycott Shows Mark Zuckerberg Doesn’t Get It”, inc.com

Între timp, grupurile de Facebook, construite pentru privacy și pentru dezvoltarea unor comunități, au devenit noul loc în care se coc conspirații și campanii dubioase, precum protestele anti măști sau anti-5G, conform unei investigații făcute de Wired.„Facebook Groups Are Destroying America”, wired.com Și lucrul ăsta nu se întâmplă doar în SUA, că doar nu își închipuie cineva că mitingurile din Piața Victoriei sau campaniile împotriva studiilor de gen s-au organizat cu apeluri de la telefoane publice.

Google România vs. CNCD

Dintre toate motivele pentru care te-ai fi așteptat ca un gigant al tech-ului să primească o amendă de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, un pin de pe Google Maps ar fi fost pe ultimul loc. Mai ales în condițiile avalanșei de ură de pe Facebook sau a declarațiilor controversate de pe YouTube, că de alte canale nu cred să se fi auzit la noi.

Un „glumeț” a schimbat denumirea Catedralei Mântuirii Neamului în Catedrala Prostirii Neamului Românesc, undeva pe la începutul lunii mai,„«Catedrala Prostirii Neamului» pe Google Maps. Umor sau insultă la adresa creştinilor”, mediafax.ro ceea ce a fost considerat de către unii o jignire la adresa comunității creștine, motiv pentru care au reclamat acest fapt la CNCD. Care a sancționat compania, după circa o lună, cu 11.000 de lei pentru că nu a informat acționariatul, n-a luat măsuri să remedieze situația, n-a tradus codul de conduită în limba română și nu are un sistem de raportare în românește.

Dacă ultimele două motive sunt, să spunem, de înțeles, faptul că membrii CNCD se fac că nu pricep că e vorba de conținut generat de utilizatori e destul de amuzant. Compania a răspuns că „așteaptă hotărârea oficialăRomânia a amendat Google pentru că nu a schimbat denumirea de „Catedrala Prostirii Neamului” din Maps / Reacţia Google”, mediafax.ro pentru a vedea ce e de făcut.

CITEȘTE ȘI:Tech Recap | Iunie (II). Apple fără Intel, Android 11, OPPO în România