AstraZeneca vs SUA: un nou episod în saga gafelor de comunicare

De Mihai Ghiduc 24.03.2021

Luni, la nici o săptămână după ce vaccinul AstraZeneca trecuse printr-un adevărat infern, din cauza suspendării folosirii sale într-un număr de state europene, în urma unor cazuri de tromboze, un comunicat de presă al companiei anunța rezultatele unui test clinic de faza a III-a, care s-a desfășurat în SUA, Peru și Chile. 

Testul, al doilea de fază a III-a efectuat de companie, era necesar pentru aprobarea vaccinului în SUA. Acesta fusese efectuat pe 32.449 de voluntari, care au primit fie vaccinul (două treimi), fie un placebo (o treime), în două doze, la patru săptămâni distanță. 

Eficacitatea împotriva formelor simptomatice de COVID-19 anunțată de companie e de 79%, iar cea împotriva formelor grave și deceselor, de 100%. Anunțul închidea astfel discuțiile despre primul test, din toamnă, în care o serie dintre doze fuseseră subdimensionate, și marca  un nou început, mai clar, pentru vaccinul AstraZeneca.

Foto: Jaap Arriens/NurPhoto via Getty Images

A doua zi însă, lucrurile s-au complicat din nou. Am scris pe Mindcraft Stories despre repetatele încurcături create de compania britanico-suedeze în articolul Creșterea și descreșterea vaccinului AstraZeneca, dar nu mă așteptam să apară o nouă gafă de comunicare atât de rapid.

La doar o zi, Institutul Național al Alergiilor și Bolilor Infecțioase (NIAID) din SUA publica o scurtă declarație în care spunea că datele din comunicatul companiei ar fi depășite. Pentru cine cunoaște stilul de comunicare al americanilor, care se feresc de cuvinte grele, faptul că un comunicat de trei fraze folosea de două ori termenul concern/„îngrijorare” și o dată we urge/„îndemnăm” arată că situația era cel puțin ciudată. Îngrijorările fuseseră ridicate de către cei 11 experți din comitetul care verifică avizarea vaccinurilor în SUA, iar comunicare publică a situației era, efectiv, nemaiîntâlnită.

Ulterior, mai multe materiale de presă, în special articole publicate de The New York Times și The Washington Post au lămurit, cât de cât, situația. Grupul de experți americani, care avea acces la datele studiului, a cerut companiei AstraZeneca să revadă o serie de potențiale cazuri de COVID-19 apărute între timp la participanții la studiu, altele decât cele 141 din studiul preliminar. 

Dacă acele date ar fi fost luate în considerare, eficacitatea vaccinului ar fi fost undeva între 69% și 74%, mai scăzută decât cea de 79% prezentată de companie, care a ignorat cererea experților americani. Aceștia au fost surprinși de comunicarea publică a unor date mai avantajoase și, având în vedere istoria pe care o aveau cu acest vaccin, au reacționat la rândul lor public.

În condițiile astea, analiza FDA a vaccinului AstraZeneca se complică. Unul dintre experții FDA, doctorul în boli infecțioase H. Cody Meissner, de la Universitatea Tufts, a declarat pentru The New York Times că va analiza tot ce trimite compania, adică sute de pagini: „O să am grijă să nu ratez niciun cuvânt”. Anthony Fauci, coordonatorul campaniei anti-COVID-19, a declarat pentru STAT News că a fost „o greșeală neforțată a companiei”.

Partea tristă este că, din nou, greșeala poate fi pusă în tabăra AstraZeneca, care s-a grăbit să comunice datele pentru a trece peste situația dificilă în care fusese săptămâna trecută în Europa. Chiar și dacă eficacitatea ar fi fost de doar 69%, estimarea minimă a experților americani, necesitatea utilizarii vaccinului ar fi fost reconfirmată. Mai ales că scopul principal al momentului este cel al aducerii pandemiei sub control, iar vaccinul AstraZeneca e esențial petru asta.

Iar, în condițiile în care al doilea test ar fi fost mult mai clar și mai fără probleme decât cel din toamnă, ar fi rezolvat o serie de probleme de încredere ridicate de comunicarea deficitară de atunci. În schimb, un nou eșec de comunicare a încurcat, inutil, lucrurile. 

Rămâne, în continuare, întrebarea dacă e vorba de incompetență sau de tupeu. Și, mai ales, care vor fi efectele pe termen lung asupra companiei și a conducerii acesteia. Mie îmi miroase a demisii.

FYI – Sănătate / Majoritatea cuplurilor ar putea folosi reproducerea asistată în viitorul apropiat

De
Substanțele chimice din plastic cauzează scăderea fertilității, dinții ar putea crește la loc, vitamina D previne infecțiile respiratorii acute, iar oamenii de știință au creat un organism sintetic unicelular care poate sesiza simptomele unor boli. Plus: există viață după moarte – anumite celule funcționează în creier multe ore după deces.

FYI Robots – Roboți microscopici ar putea trata boli neurologice

De
Tratarea bolilor care afectează creierul este complicată de faptul că medicamentele care le-ar putea combate sunt extrem de dificil sau imposibil de administrat. Substanțele nu pot fi administrate intravenos din cauza barierei hematoencefalice (BHE), un filtru între creier și sânge care blochează intrarea oricăror substanțe străine organismului. O echipă de cercetători chinezi propune, însă, o soluție robotizată la această dilemă.

SpaceX, la al patrulea prototip Starship explodat în tot atâtea luni

De
Într-o știre care începe să devină recurentă, SpaceX nu a reușit să recupereze nici cel mai recent prototip al navei Starship, care a explodat în timpul procedurii de aterizare în urma unui zbor-test efectuat marți noapte.

FYI - Science / Un fenomen fizic descris de un român a fost descoperit la CERN

De
Ce mai e nou în știință? O căutare de 50 de ani a luat sfârșit, comunicarea cu cei care visează e posibilă, bacterii necunoscute au ajuns în spațiu, colesterolul poate fi redus prin editare genetică. Bonus: a fost propusă crearea unei baze de gene pe Lună.