FYI: Noi lumi care ar putea susține viața extraterestră – planetele hiceene

De Ionuț Preda 31.08.2021

Cercetătorii de la Cambridge au definit un nou tip de exoplanete care ar putea susține viața microbiană; un candidat la cea mai nordică fâșie de Pământ din lume a fost descoperit din greșeală în Groenlanda; iluminarea stradală pe bază de LED-uri joacă un rol în decimarea populațiilor de insecte.

K2-18b, una din primele planete hiceene care vor fi cercetate cu telescopul James Webb. ESA/Hubble

Un nou tip de exoplanete potențial habitabile

Un studiu publicat în The Astrophysical Journal sugerează că un nou tip de exoplanete pot avea condiții prielnice vieții. Numite planete hiceene (o combinație a termenilor hidrogen și ocean), ele sunt acoperite (aproape) complet de oceane, au atmosfere bogate în hidrogen și dimensiuni între cea a Pământului și a lui Neptun.

Planetele de aceste dimensiuni sunt cele mai comune în galaxia noastră, dar cercetarea susține că doar o parte dintre ele ar putea avea condiții propice pentru viața microbiană. Majoritatea sunt mai mari și au temperaturi mult mai ridicate decât Pământul; cele mai masive lumi hiceene identificate până în prezent au un diametru de 2,6 ori mai mare decât Terra, iar temperaturile ajung până la 200 °C.

Totuși, aceste condiții, similare cu cele mai extreme medii acvatice de pe Pământ, permit existența unor oceane imense. Ceea ce, teoretic, înseamnă că aceste planete ar putea susține viață microbiană. Un alt plus este faptul că sistemele solare în care se află aceste lumi au o zonă habitabilă (regiunea din jurul unei stele care permite prezența apei lichide la suprafața unei planete) mai mare.

Cercetările viitoare ale planetelor hiceene vor încerca să găsească dovezi ale unor procese biologice în atmosfera acestor exoplanete, precum identificarea semnăturilor moleculare ale oxigenului, ozonului sau metanului. Autorii studiului estimează că astfel de semnături ar putea fi identificate cu noul telescop spațial James Webb, care va fi lansat spre sfârșitul lui 2021.

Există deja un candidat care va fi cercetat imediat după lansarea telescopului: K2-18b, o exoplanetă situată la 124 de ani-lumină de Pământ, în atmosfera căreia au fost identificate, în trecut, semnături ale unor cantități semnificative de vapori de apă.

Una dintre cele mai nordice insule din lume, descoperită cu ajutorul unei erori de GPS

O eroare de GPS a dus la descoperirea a ceea ce ar putea fi cea mai nordică fâșie de pământ din lume – o insulă situată la nord de Groenlanda, la doar câțiva metri deasupra nivelului mării.

Descoperirea a fost făcută de o echipă de geologi de la Universitatea din Copenhaga care intenționa să organizeze o expediție către o altă insulă din zonă, Oodaaq. Membrii echipei au crezut că au ajuns pe insula respectivă, însă eroarea de GPS i-a dus pe o alta. Eroarea a fost descoperită după postarea online a coordonatelor și consultarea cu un expert de la Universitatea Tehnică a Danemarcei.

Insula descoperită de cercetători, deocamdată fără nume, este situată la 780 de metri nord de Oodaaq, are doar 30 de metri lungime și 60 lățime și se află la doar 3-4 metri deasupra nivelului mării. Din cauza altitudinii scăzute, este neclar dacă suprafața este una permanentă, existând riscul să fie inundată și scufundată complet de viitoarele furtuni.

Statutul de cea mai nordică bucată de suprafață terestră din lume este incert. Oodaaq este una din mai multe insule candidate la acest titlu, toate situate la aproximativ 700 de km de Polul Nord. Determinarea exactă a celui mai nordic petec de pământ este, însă, dificilă. Majoritatea acestor fâșii de pâmânt sunt de dimensiuni mici și pot fi inundate sau distruse de către gheața plutitoare din zona polară.

Chiar și în acest caz, cercetătorii au ajuns pe noua insulă după ce nu au mai reușit să localizeze Oodaaq, care nu a mai fost explorată de la descoperirea ei în 2008.

Iluminarea stradală distruge populațiile de insecte

Iluminarea stradală pe bază de LED-uri ar fi un factor care contribuie la scăderea populațiilor de insecte, sugerează un studiu efectuat în sudul Angliei și publicat în Science Advances.

Cercetarea a comparat evoluția unor populații de omizi de molie, considerate reprezentative pentru o secțiune mai largă a insectelor nocturne, în 52 de locuri de la marginea unor drumuri, din care doar jumătate beneficiau de iluminare stradală.

Studiul a arătat că siturile iluminate au înregistrat o populație semnificativ mai redusă a insectelor față de cele neiluminate, cu populații medii cu 47% mai mici în zonele cu garduri vii și 33% mai scăzute în cele care aveau doar iarbă la marginea drumurilor. Efectele negative au fost mai pronunțate în zonele care beneficiau de iluminare pe bază de LED-uri, în comparație cu cele care folosesc becuri pe bază de sodiu.

Autorii notează că efectul iluminării stradale asupra scăderii generale a populațiilor de insecte este unul minor în comparație cu factori majori precum distrugerea habitatelor, agricultura intensivă sau poluarea. Ei adaugă, însă, că LED-urile de la marginea drumurilor ar putea avea efecte substanțiale asupra ecosistemelor locale; de exemplu, în cazul omizilor de molie, speciile de păsări care se hrănesc cu astfel de insecte sunt afectate de scăderea cu până aproape de jumătate a prăzii disponibile.

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI

Dată mai exactă pentru apariția tetrapodelor

O cercetare publicată în Nature Ecology and Evolution propune o dată mai exactă pentru tranziția de la organisme acvatice la tetrapode (vertebrate cu patru membre), adică momentul în care vertebratele au început să se răspândească pe uscat. Folosind date din diverse fosile și urme fosile, aceasta a fost stabilită la acum aproximativ 390 de milioane de ani – cu 15 milioane de ani mai devreme decât cea mai veche fosilă tetrapodă descoperită.

Autorii au prezentat și detalii noi despre tranziția inițială de la viața acvatică la tetrapode, susținând că predecesorii acestora din urmă au acumulat un număr mare de trăsături anatomice adaptive într-un ritm foarte rapid, pe parcursul perioadei de aproximativ 30 de milioane de ani care a precedat trecerea la uscat. În partea inițială a acestei tranziții, rolul cel mai semnificativ a fost jucat de schimbări la nivelul craniului, precum cele care au permis trecerea de la hrănirea pe bază de aspirare, comună în rândul peștilor, la acțiunea de mușcare, necesară hrănirii pe uscat.

Doi noi sateliți pe orbita lui Marte

ESCAPADE, o misiune condusă de Universitatea din Berkeley, California va pune doi sateliți – denumiți „Blue” și „Gold” – pe orbita lui Marte în 2026 pentru a-i studia atmosfera și interacțiunile cu vânturile solare, conform unui anunț NASA.

Sateliții ar urma să fie lansați în octombrie 2024, la bordul unei rachete comerciale încă neanunțate. Un atu al misiunii este faptul că designul, testele și lansarea sateliților va costa doar aproximativ 80 de milioane de dolari, fiind și un test al viabilității unor misiuni low-cost pentru explorarea interplanetară.

Ecuație universală pentru a determina forma unui ou

Un studiu publicat în Annals of the New York Academy of Sciences propune o formulă universală pentru determinarea formei unui ou.

Pe lângă rolul lor în reproducția animalelor ovipare și ca aliment, ouăle au atras atenția matematicienilor, inginerilor și biologilor și dintr-un punct de vedere analitic. O problemă în stabilirea unei ecuații universale pentru forma lor constă în faptul că toate tipurile de ouă se încadrează în patru figuri geometrice: sfera, elipsoidul, ovoidul și piriformul (în formă conică, de pară), dintre care ultima nu are o formulă matematică derivată.

Totuși, cercetători au reușit să ajungă la o formulă care elimină acest impediment, bazată pe patru parametri: lungimea, lățimea maximă, deplasarea axei verticale și diametrul măsurat la un sfert din lungimea totală a oului.

FYI: Cea mai detaliată simulare computerizată a Universului

De
O secțiune importantă din universul cunoscut a fost simulată prin intermediul unui supercomputer și este disponibilă public pentru descărcare; o nouă specie masivă de dinozauri descoperită în Uzbekistan l-ar fi precedat fi pe T-Rex în vârful lanțului trofic; cercetătorii americani au reușit să creeze celule artificiale care pot „transporta” materie asemenea celor organice.

FYI: Papagalii cacadu, primele păsări observate folosind seturi de unelte

De
Atunci când nu pot ajunge la semințele preferate, unii papagali cacadu își creează „tacâmuri” speciale pentru a le extrage din fructe, pe care le folosesc într-o ordine prestabilită; o nouă cameră nanoscopică poate cerceta în detaliu reacții chimice în timp real; au fost descoperite dovezi despre un nou tip de supernovă.

Un român, finalist în competiția Wildlife Photographer of the Year 2021

De
Competiția anuală Wildlife Photographer of the Year a publicat 16 dintre cele mai apreciate fotografii din concurs. Printre ele, imaginea fotografului român Gheorghe Popa, realizată cu drona, care surprinde poluarea cu metale grele de pe lacul Geamăna. 

Cum a fost învins Facebook de va©©in

De
Toată lumea știe că Facebook este principalul canal de răspândire a știrilor false, în România și nu numai, și locul în care antivacciniștii se organizează și coordonează. Și, aparent, Facebook n-are niciun chef și niciun interes să fie altceva.