FYI: Primul vaccin antimalarie aprobat de OMS

De Ionuț Preda 12.10.2021

Pentru prima dată, Organizația Mondială a Sănătății a aprobat folosirea unui vaccin antimalarie, destinat copiilor; tot în premieră, o pacientă cu depresie rezistentă la tratament pare să fi fost vindecată printr-un implant neuronal personalizat; un semnal radio spațial neobișnuit ar putea proveni de la un nou tip de obiect stelar situat aproape de centrul galaxiei.

vaccin antimalarie

James Gathany/CDC

OMS dă undă verde vaccinului antimalarie

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat pentru prima dată folosirea la scară-largă a unui vaccin antimalarie, destinat în special copiilor din statele subsahariene și în alte zone în care boala se răspândește ușor.

Vaccinul RTS,S (denumit comercial Mosquirix), dezvoltat de GlaxoSmithKline, a fost testat în ultimii doi ani într-un program pilot desfășurat în Ghana, Kenya și Malawi, în cadrul căruia au fost vaccinați peste 800.000 de copii.

Nivelul de protecție al vaccinului este unul relativ scăzut, situat la 30-40% față de cazurile severe ale bolii. Totuși, având în vedere că aproximativ două treimi din totalul deceselor provocate de malarie la nivel mondial (274.000 în 2019) au loc la copii cu vârste de sub cinci ani, vaccinul ar putea salva zeci de mii de vieți.

Un studiu clinic publicat în august sugerează că, dacă vaccinul este administrat împreună cu medicamente preventive antimalarie înaintea sezonului ploios, combinația scade atât spitalizările pediatrice, cât și decesele din acel sezon cu aproximativ 70%.

Administrarea la scară largă a vaccinului va fi îngreunată de faptul că schema de vaccinare necesită aplicarea a patru doze în primele 18 luni de viață ale copilului. OMS speră că administrarea vaccinului, în combinație cu răspândirea plaselor antițânțari – plase tratate cu insecticid puse în jurul patului copilului pentru a-l proteja în timpul somnului –, va duce procentajul copiilor din Africa Subsahariană care beneficiază de cel puțin o metodă de prevenție a bolii la 90%.

Prima pacientă tratată cu un implant antidepresie

O pacientă britanică de 36 de ani care este rezistentă la tratamentele normale antidepresie ar putea să fi devenit prima persoană din lume la care boala a fost tratată cu succes cu un implant neuronal. Acesta a fost creat de o echipă de cercetători de la Universitatea California din San Francisco (UCSF).

Cercetătorii au publicat un studiu al cazului în Nature Medicine, unde au detaliat metoda folosită, care diferă de alte tehnici de stimulare cerebrală profundă testate până acum. În loc să stimuleze constant regiuni întregi ale creierului, neurologii au analizat creierului pacientei pentru a descoperi tipare neobișnuite ale undelor cerebrale.

După ce au găsit un astfel de tipar care nu fusese identificat în condiții depresive majore, unul din electrozii aparatului a fost plantat în zona din care origina unda cerebrală neobișnuită. De fiecare dată când acestea era detectată, aparatul producea un șoc electric minor de șase secunde care era transmis în regiunile profunde ale creierului pacientei care sunt asociate cu depresia.

La scurt timp după operație, pacienta a remarcat o scădere bruscă a frecvenței și intensității simptomelor depresive, schimbare care persistă în continuare și după câteva luni. Echipa de la UCSF a început să înroleze și alți pacienți cu depresie rezistentă la tratament în studiu pentru a vedea dacă le pot crea și acestora astfel de implante neuronale personalizate.

Unde radio ciudate provenite dinspre centrul galaxiei

Un studiu publicat în Astrophysical Journal descrie un semnal radio neobișnuit care emană dinspre centrul galaxiei, ceea care ar putea sugera prezența unui nou tip de obiect stelar necunoscut până în prezent.

Semnalul provine de la un obiect denumit temporar ASKAP J173608.2-321635 (numele telescopului cu care a fost descoperit și coordonatele de la care provine) și se diferențiază de cele ale obiectelor cosmice cunoscute în mai multe puncte.

În primul rând, lumina pe care o emite în spectrul electromagnetic oscilează într-o singură direcție, dar se rotește în timp, în mod similar pulsarilor. Apoi, nivelul de strălucire transmis de obiect variază extrem de mult, iar semnalul dispare și reapare în mod aparent aleatoriu.

Semnalul a fost descoperit cu radiotelescopul ASKAP din vestul Australiei pe parcursul mai multor ședințe de observații din 2020 și 2021. Astronomii nu au reușit să identifice vizual sursa semnalului în spațiu, iar cercetările sunt îngreunate de natura aleatorie a semnalului, care poate dispărea după săptămâni de activitate sau după o singură zi.

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI

Catalizatorii care ar putea converti CO2-ul în combustibil

Un studiu publicat în Nature Communications susține că a identificat un grup de metale catalizatoare (substanțe care modifică viteza unei reacții chimice, fără a participa la aceasta și fără să sufere modificări) care ar putea transforma dioxidul de carbon în combustibil chimic.

Folosind modelări ale reacțiilor chimice efectuate pe un supercomputer, autorii susțin că adăugarea unui atom de nichel, niobiu, paladiu, reniu, rodiu sau zirconiu la CO2 rezultă în transformarea acestuia în diferite tipuri de combustibile chimice.

Noi indicii în favoarea Planetei X

O echipă internațională de astronomi a publicat noi dovezi în favoarea teoriei Planetei X, care susține că o planetă încă necunoscută s-ar putea afla la extremitățile Sistemului Solar. De data aceasta, sunt invocate simulări ale evoluției Sistemului Solar, despre care autorii susțin că nu pot explica actuala configurație a planetelor din sistem și cum au ajuns fiecare la orbitele respective.

În schimb, adăugarea unei planete de dimensiunea Pământului sau a lui Marte, situată între cei patru giganți gazoși (Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun) în fazele inițiale de dezvoltare ale Sistemului Solar, duc la un model mai precis, cel puțin în perioada timpurie a sistemului. Un astfel de corp ar fi fost apoi împins, în timp, în spațiul transneptunian sau chiar și în cel interstelar.

CITEȘTE ȘI:  În căutarea Planetei X: a noua planetă a Sistemului Solar

Craterul Jezero, confirmat a fi fost lac antic

Cercetările efectuate de roverul Perseverance în zona sa de amartizare, craterul Jezero, au confirmat teoriile conform căreia acesta a fost un lac de amploare în perioada în care planeta vecină putea susține apa la suprafață. Jezero era alimentat de un râu inițial minor care, din cauza schimbărilor de climat, a început să producă inundații dese și violente, aducând în lac roci și bolovani de la zeci de kilometri depărtare. Un studiu care detaliază evoluția lacului pe baza informațiile trimise de rover a fost publicat săptămâna trecută în Science.

Editors’ choice (21-27 octombrie). Unde mergi, ce vezi, ce citești săptămâna asta

De
Delta Văcărești devine spațiu de exprimare artistică, noua versiune Dune intră în cinematografe, iar Biroul de Turism al Vienei și-a deschis cont pe OnlyFans.

FYI: Nou record pentru cea mai scăzută temperatură atinsă în laborator

De
Cercetători din Germania și Franța au atins cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată într-un mediu de laborator, de doar 38 de picokelvini; NASA a anunțat că va lansa un nou telescop spațial în 2025 care va studia, printre altele, formarea și moartea stelelor; produsele de protecție solară care conțin oxid de zinc își pierd eficiența împotriva razelor UVA după două ore și ar putea deveni potențial toxice.

Editors’ choice (14-20 octombrie). Unde mergi, ce vezi, ce citești săptămâna asta

De
Filme horror, fantasy și de mediu în premieră, o discuție despre dacopatie și alte rătăciri românești, un joc Nintendo aniversar și un documentar despre zilele negre ale Marelui Alb. 

Editors’ choice (8-14 octombrie). Unde mergi, ce vezi, ce citești săptămâna asta

De
Lumi distopice reprezentate prin anime-uri, muzică simfonică ascultată pe întuneric, un nou film cu super-eroul Venom și o puștoaică de pe TikTok care te învață cum să faci bani.