FYI – Robots / Robotul care nu are nevoie de circuite electronice

De Ionuț Preda 25.02.2021

Cuvântul „robot” te duce în principal cu gândul la o mașinărie complexă alcuită dintr-un număr mare de circuite electronice și mecanisme frigide. Există și roboți alcătuiți din materiale mai maleabile, numiți „soft robots”, care își pot adapta formele în funcție de necesități. Dar până și aceștia funcționează pe baza chipurilor, costisitor de produs sau înlocuit. Cum ar fi, însă, ca un robot să funcționeze fără vreun circuit electronic?

Roboții pneumatici, posibilă opțiune low-cost

O echipă de la Universitatea California din San Diego a dat un răspuns afirmativ la această întrebare, dezvoltând un robot care poate funcția în totalitate pe baza aerului presurizat.

Robotul în cauză necesită o sursă constantă de aer presurizat pentru a-și îndeplini funcțiile. Face asta prin intermediul unor senzori mecanici și a unui sistem de tuburi și valve care îi controlează mișcările și direcția, în funcție de modul în care este exercitată presiunea aerului. Poate fi controlat de la distanță sau poate răspunde autonom la stimuli externi.

Cercetătorii au detaliat experimentul într-un studiu publicat în jurnalul Science Robotics. Deocamdată, robotul pneumatic poate merge doar pe suprafețe relativ plane, însă echipa de la San Diego își propune să-i introducă o rețea mai complexă de instrumente pneumatic și senzori, ce i-ar pemite să navigheze suprafețe denivelate.

Principalul avantaj al unui robot pneumatic ar fi costul mult mai scăzut de producție. În entertainment, ar putea fi folosit pentru producerea unor jucării teleghidate complexe la prețuri mici. Dar ar putea fi utilizat și în medii în care roboții electrici nu pot intra, precum aparatele de RMN sau galerii miniere adânci.

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ROBOTICII ȘI AI-ULUI

Detectoarele de deepfake-uri pot fi păcălite

Sistemele concepute pentru a detecta filmările stil deepfake – filmări reale manipulate prin intermediul inteligenței artificiale – pot fi înșelate prin anumite tehnici de editare a imaginilor, conform unei prezentări de la conferința Workshop on Applications of Computer Vision 2021.

Detectoarele de deepfake-uri se uită, în general, la mișcările feței dintr-un video pentru a determina dacă acesta a fost manipulat (de exemplu, lipsa sau reproducerea slabă a clipitului ar putea da de gol un deepfake) . Problema apare atunci când în toate cadrele dintr-un astfel de clip sunt inserate exemple contradictorii – un input nesesizabil cu ochiul liber adaugăt în imagine care poate determina sistemele AI să ajungă la concluzii false. Autorii studiului susțin că astfel de modele pe care le-au construit chiar și fără a avea acces la tipul de detector folosit au avut o eficiență de peste 78% în „bruierea” mecanismului de detecție.

Câinii antrenați să detecteze boli au concurență de la machine learning

Folosirea câinilor pentru detectarea anumitor boli pe baza mirosului are o specificitate mai mare decât ai crede. Patrupedele având o rată de succes destul de ridicată la identificarea mai multor tipuri de cancer pe baza mostrelor de urină ale pacienților, și au inspirat o echipă de cercetători de la MIT să creeze un aparat care poate analiza conținutul chimic și microbian al mostrelor de aer.

Aparatul are receptori olfactivi care funcționează pe post de senzori, iar datele transmise pot fi interpretate de algoritme complexe pentru a detecta semne timpurii ale anumitor boli. Pe viitor, astfel de senzori și algoritme ar putea fi încorporate în telefoane sau tablete.

Partea fizică a aparatului, care detectează și analizează moleculele din aer, este de 200 de ori mai sensibilă decât nasul unui câine, dar problema vine în cazul identificării bolilor, unde mecanismul de machine learning trebuie dezvoltat în timp. Deocamdată, a reușit să aibă o specificitate similară în detectarea cancerului de prostată din mostre de urină cu ce a patrupedelor special antrenate, de aproximativ 70%.

Un device care primește energie de la corpul tău

O echipă de cercetători de la Universitatea din Colorado a dezvoltat un device care poate fi alimentat de căldura produsă de corpul uman, conform unui studiu publicat în Science Advances. Device-ul, care deocamdată nu are vreo utilitate practică, poate fi purtat pe post de inel sau brățară. Dispune de o serie de microgeneratoare termoelectrice care au rolul de a converti căldura pe care o emanăm în electricitate, la o rată de 1 volt pe 1 cm2 de piele cu care intră în contact. Pe viitor, tehnologia ar putea fi folosită pentru a alimenta non-stop smartwatch-uri sau brățări de fitness.

CITEȘTE ȘI: (Aproape) totul despre roboți


Poți urmări digestul FYI și pe pagina noastră de LinkedIn. Click & follow: Mindcraft Stories.

FYI – Sănătate / Majoritatea cuplurilor ar putea folosi reproducerea asistată în viitorul apropiat

De
Substanțele chimice din plastic cauzează scăderea fertilității, dinții ar putea crește la loc, vitamina D previne infecțiile respiratorii acute, iar oamenii de știință au creat un organism sintetic unicelular care poate sesiza simptomele unor boli. Plus: există viață după moarte – anumite celule funcționează în creier multe ore după deces.

FYI Robots – Roboți microscopici ar putea trata boli neurologice

De
Tratarea bolilor care afectează creierul este complicată de faptul că medicamentele care le-ar putea combate sunt extrem de dificil sau imposibil de administrat. Substanțele nu pot fi administrate intravenos din cauza barierei hematoencefalice (BHE), un filtru între creier și sânge care blochează intrarea oricăror substanțe străine organismului. O echipă de cercetători chinezi propune, însă, o soluție robotizată la această dilemă.

SpaceX, la al patrulea prototip Starship explodat în tot atâtea luni

De
Într-o știre care începe să devină recurentă, SpaceX nu a reușit să recupereze nici cel mai recent prototip al navei Starship, care a explodat în timpul procedurii de aterizare în urma unui zbor-test efectuat marți noapte.

FYI - Science / Un fenomen fizic descris de un român a fost descoperit la CERN

De
Ce mai e nou în știință? O căutare de 50 de ani a luat sfârșit, comunicarea cu cei care visează e posibilă, bacterii necunoscute au ajuns în spațiu, colesterolul poate fi redus prin editare genetică. Bonus: a fost propusă crearea unei baze de gene pe Lună.