FYI – Science / Un fenomen fizic descris de un român a fost descoperit la CERN

De Mihai Ghiduc 25.03.2021

Ce mai e nou în știință? O căutare de 50 de ani a luat sfârșit, comunicarea cu cei care visează e posibilă, bacterii necunoscute au ajuns în spațiu, colesterolul poate fi redus prin editare genetică. Bonus: a fost propusă crearea unei baze de gene pe Lună.

Large Hadron Collider

Large Hadron Collider. Foto: Maximillien Brice/CERN

Odderon, fenomenul prezis acum 50 de ani de un român, a fost descoperit

Cercetătorii de la CERN, cu ajutorul Large Hadron Collider, au identificat odderon-ul, un fenomen fizic care apare atunci când protonii se ciocnesc la viteze foarte mari. Oderronul a fost prezis, în anii 1970, de către fizicianul român Basarab Nicolescu și de către polonezul Leszek Łukaszuk. 

Odderonul nu e o particulă, ci un fenomen. Atunci când doi protoni sau un proton și un antiproton se ciocnesc, la viteze foarte mari, dar nu sunt distruși, aceștia pot schimba între ei gluoni, particulele subatomice care „lipsesc” între ele quarkurile. Gluonii se găsesc mereu în grupuri mai mari. Atunci când aceste grupuri au un număr par de gluoni, grupul se numește pomeron. Când numărul e impar, avem un odderon. 

Până acum însă, odderonul, care se pare că apare foarte rar, nu a fost identificat, însă cercetătorii de la CERN au ajuns în sfârșit la un nivel ridicat de încredere că din datele analizate după ce au efectuat milioane de astfel de coliziuni, există suficiente dovezi că odderonul există. Descoperirea e momentan publicată în format pre-print.

ALTE DESCOPERIRI, PE REPEDE ÎNAINTE

Știința viselor interactive

Se poate comunica cu cei care dorm, dacă aceștia se află în mijlocul unui vis lucid, spun cercetători de la universitatea americană Northwestern într-un studiu publicat în Current Biology. Visele lucide sunt acele vise în care ești conștient că visezi. Cercetătorii au descoperit că oamenii pot urma instrucțiuni, face calcule simple, răspunde la întrebări care necesită răspunsul da sau nu și spune diferența din diverși senzori în timp ce visează.

Trei variante ale unei noi bacterii, descoperite pe Stația Spațială Internațională

Astronauții de pe SSI au descoperit culturi de bacterii care se găsesc de obicei în sol, în diverse locuri din interiorul stației, între 2011 și 2016. Una dintre acestea era din specia Methylorubrum rhodesianum, în timp ce alte trei erau variații ale unei specii din aceeași familie, până acum necunoscute, așa că au fost numite temporar IF7SW-B2T, IIF1SW-B5 și IIF4SW-B5. 

O echipă de cercetători americani și indieni au studiat microbii și au propus ca specia să fie numită Methylobacterium ajmalii, după Ajmal Khan, un specialist în biodiversitate. Cercetarea a fost publicată în Frontiers in Biology

Nu e chiar așa mare mirare că niște bacterii care trăiesc în sol au ajuns în spațiu, mai ales că astronauții de pe Stația spațială au crescut diverse plante în spațiu și, se știe, plantele au nevoie de sol.

Colesterolul, redus cu ajutorul CRISPR

Cercetători americani au reușit să reducă producția de colesterol în ficatul unor șoareci de laborator, cu 57%, iar pe cea de trigliceride cu 37%, folosind nanoparticule lipide pentru a livra mecanisme de editare genetică de tip CRISPR în organism. Cercetarea făcută de savanți de la Universitatea Tufts, Institutul Broad (Harvard) și MIT a fost publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences

Un mecanism similar anterior reducea nivelul colesterolului cu 15,7%, iar pe cel al trigliceridelor cu 16,3%. Cercetările în această deschid calea tratării acestei probleme care afectează sute de milioane de oameni și care pot duce, în timp, la probleme medicale grave.

Bază de gene pe Lună

Un cercetător de la Universitatea Arizona a propus crearea unei baze de gene pe Lună pentru cele 6,7 milioane de specii cunoscute de plante, animale și fungi de pe Pământ. Ideea ar fi să existe un back-up, în afara planetei, pentru cazul în care un eveniment catastrofic ar distruge mare parte din viață (dar ar rămâne suficienți oameni cât să recupereze genele de pe Lună).

Ipoteza e interesantă și propune folosirea tunelurilor naturale creată acum miliarde de ani pe Lună de lavă și utilizarea panourilor solare pentru alimentarea stație de back-up. Ar fi nevoie de 250 de navete pentru a transporta o asemenea bază de date pe lună.  

FYI – Sănătate / Majoritatea cuplurilor ar putea folosi reproducerea asistată în viitorul apropiat

De
Substanțele chimice din plastic cauzează scăderea fertilității, dinții ar putea crește la loc, vitamina D previne infecțiile respiratorii acute, iar oamenii de știință au creat un organism sintetic unicelular care poate sesiza simptomele unor boli. Plus: există viață după moarte – anumite celule funcționează în creier multe ore după deces.

FYI Robots – Roboți microscopici ar putea trata boli neurologice

De
Tratarea bolilor care afectează creierul este complicată de faptul că medicamentele care le-ar putea combate sunt extrem de dificil sau imposibil de administrat. Substanțele nu pot fi administrate intravenos din cauza barierei hematoencefalice (BHE), un filtru între creier și sânge care blochează intrarea oricăror substanțe străine organismului. O echipă de cercetători chinezi propune, însă, o soluție robotizată la această dilemă.

SpaceX, la al patrulea prototip Starship explodat în tot atâtea luni

De
Într-o știre care începe să devină recurentă, SpaceX nu a reușit să recupereze nici cel mai recent prototip al navei Starship, care a explodat în timpul procedurii de aterizare în urma unui zbor-test efectuat marți noapte.

AstraZeneca vs SUA: un nou episod în saga gafelor de comunicare

De
Luni, la nici o săptămână după ce vaccinul AstraZeneca trecuse printr-un adevărat infern, din cauza suspendării folosirii sale într-un număr de state europene, în urma unor cazuri de tromboze, un comunicat de presă al companiei anunța rezultatele unui test clinic de faza a III-a, care s-a desfășurat în SUA, Peru și Chile.