FYI: Troposfera se mărește odată cu temperatura globală

De Ionuț Preda 16.11.2021

Schimbările climatice provocate de om duc la modificări în stratificarea atmosferică a planetei; persoanele care se culcă între 22 și 23 par să aibă un risc mai scăzut de boli cardiace; plăcile tectonice care se scufundă se îndoaie și sunt slăbite, însă nu sunt distruse complet după intrarea în mantaua Pământului.

Troposferă

Foto: NASA/Wikimedia Commons

Troposfera se extinde din cauza temperaturilor tot mai ridicate

Măsurători efectuate cu baloane meteorologice pe parcursul ultimilor 40 de ani arată că stratul inferior al atmosferei Pământului, troposfera, și-a extins limita superioară cu între 50 și 60 de metri în fiecare dintre deceniile observate, conform unui studiu publicat în Science Advances.

Troposfera este stratul atmosferic care se întinde de la nivelul solului până la înălțimi care variază între 8 km la poli și 20 de km la tropice. Deoarece aerul se dilată la temperaturi ridicate și se contractă în perioade mai reci, limita superioară a troposferei, numită tropopauză, se extinde și se contractă și ea în funcție de anotimpurile locale.

Cercetarea arată, însă, că aceste schimbări înclină tot mai mult către extindere, în mare pentru că emisiile cu efect de seră produse de activitățile umane mențin tot mai multă căldură în atmosferă. În acest sens, studiul, realizat în zone situate între latitudinile nordice de 20° și  80°, a corelat expansiunea troposferei cu schimbări ale presiunii, temperaturii și umidității atmosferice înregistrate în aceeași perioadă.

Autorii au luat în calcul și fenomenele naturale care au contribuit la încălzirea atmosferei pentru fiecare deceniu, precum fenomenul climatic El Niño din zona Pacificului, însă estimează că activitățile umane sunt responsabile pentru 80% din dilatarea observată a troposferei.

Deocamdată, efectele climatice care ar putea apărea în urma extinderii troposferei sunt incerte. Având în vedere că este stratul atmosferic în care au loc majoritatea fenomenelor meteorologice, acestea ar putea avea loc la altitudini mai înalte, ceea ce ar putea forța avioanele să zboare la înălțimi mai mari pentru a evita turbulențele.

Culcatul între 22 și 23 ar putea scădea riscul de boli de inimă

Un studiu efectuat pe 88.000 de persoane înregistrate în UK Biobank, publicată în European Heart Journal, sugerează că persoanele care se culcă între orele locale 22 și 23 au un risc mai scăzut de a dezvolta boli cardiovasculare.

Cercetarea a colectat date de la participanți pe parcursul unei săptămâni, prin intermediul unor senzori de mână. Dispozitivele au înregistrat orele de culcare și trezire ale participanților, din care 58% sunt femei, iar vârsta medie este de 61 de ani. Peste 3.000 de participanți au fost diagnosticați ulterior cu boli cardiovasculare.

În comparație cu cei care s-au culcat regulat în intervalul 22-23, participanții care s-au pus în pat înainte de miezul nopții au avut un risc cu 25% mai mare de boli cardiace.

Nici culcatul prea devreme nu ajută foarte mult: grupul din studiu care s-a culcat regulat înainte de ora 22 au avut și ei cu 24% mai ridicat de condiții ale inimii. Riscul adițional a scăzut la 12% pentru cei care preferă să culce între ora 23 și miezul nopții.

Autorii au efectuat și un model în care au luat în calcul factorii de risc clasici pentru astfel de afecțiuni (precum fumatul sau comorbiditățile), durata sau calitatea somnului, însă nu au găsit diferențe statistice semnificative. Deocamdată, însă, studiul poate dovedi doar o corelare între ora de culcare și riscul de boli de inimă, iar cercetări adiționale vor fi necesare pentru putea stabili o relație de cauzalitate.

Ce se întâmplă cu plăcile tectonice care se scufundă?

Un studiu publicat în Nature propune o soluție pentru una dintre cele mai vechi dileme din geoștiință: ce se întâmplă cu plăcile tectonice după ce acestea se scufundă sub alte plăci?

Până acum, teoriile susțineau că ele fie rămân întregi, continuând să „tragă” părțile nescufundate, sau sunt distruse complet de presiunea și temperaturile ridicate din mantaua Pământului. Cercetarea în cauză propune, însă, un model care împacă ambele teorii: plăcile tectonice scufundate sunt slăbite semnificativ, dar nu destul pentru a fi distruse complet.

Autorii au ajuns la această concluzie în urma unor simulări computerizate ale forțelor geologice care intervin atunci când o placă se scufundă. Modelul a indicat că placa aflată în curs de scufundare se îndoaie atunci când intră în manta, formând o curbă.

Această îndoire provoacă schimbări în structurile de materiale granulate fin din partea interioară a plăcii tectonice, făcând-o mai slabă. Astfel, în punctele slabe ale plăcii apar fracturi, care nu sunt însă destul de puternice pentru a o segmenta complet.

Simulările confirmă observații efectuate în zone din Japonia în care placa Pacificului se scufundă, care au indicau faptul că placa se îndoaie și devine mai șubredă, cel puțin în zona imediată punctului de scufundare.

 ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI

Cea mai veche specie de dinozauri din Groenlanda

O echipă de cercetători din Portugalia, Danemarca și Germania a clasificat, într-un studiu publicat în jurnalul Diversity, cea mai veche specie de dinozauri cunoscută care a trăit în Groenlanda. Issi saaneq a fost un erbivor care a trăit în perioada Triasicului târziu, acum aproximativ 214 milioane de ani, într-o perioadă în care supercontinentul Pangeea începea să se fragmenteze.

Fosilele pe baza cărora specia a fost clasificată, descoperite în 1994, arată că Issi saaneq face parte din subgrupul plateozaurilor, dinozauri bipezi ierbivori cu lungimi de între trei și zece metri, parte a categoriei mai vaste de dinozauri Sauropodomorpha, cea mai dominantă categorie de dinozauri tereștri în mare parte a erei Mezozoice.

Nou mineral din mantaua Pământului, găsit într-un diamant

Specialiști în mineralogie au identificat un nou mineral care provine din mantaua inferioară a Pământului, conform unui studiu din Science, care până acum fusese prezis doar prin experimente de laborator. Încrustat într-o bucată de diamant, autorii au găsit un mineral silicat, pe care l-au numit „daveomaită”, despre care simulări anterioare au prezis că ar forma între 5 și 7% din mantaua inferioară a planetei. Față de simulările de laborator, mineralul adevărat conține o cantitate mult mai mare de potasiu, ceea ce ar putea indica compoziții chimice mai complexe în zona mantalei decât estimările din prezent.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: FYI: Vaccinul anti-HPV previne și majoritatea cazurilor de cancer de col uterin 

Ce se știe și (mai ales) ce nu se știe despre Omicron?

De
Îngrijorați de numărul mare de mutații, cercetătorii au pus lumina reflectoarelor pe Omicron, care a devenit „variantă îngrijorătoare” pe lista Organizației Mondiale a Sănătății în doar două zile de la identificare.

FYI: Pe Lună, și dioxidul de carbon îngheață

De
În zonele permanent umbrite ale Lunii s-ar putea găsi dioxid de carbon în formă solidă; un vaccin mRNA împotriva bolii Lyme a dat rezultate bune în testele clinice pe animale; un studiu israelian a descoperit o nouă stare în care pot ajunge bacteriile care sunt afectate puternic, dar nu ucise de antibiotice, în care devin rezistente la acestea și din care se pot recupera.

Editors’ choice (11-17 noiembrie). Unde mergi, ce vezi, ce asculți săptămâna asta

De
Arta se adaptează în așteptarea Metaverse-ului, natura umană întâlnește tehnologia în filme experimentale, iar Netflix transformă în serial TV un joc video cult. 

FYI: Vaccinul anti-HPV previne și majoritatea cazurilor de cancer de col uterin

De
Un studiu din Marea Britanie arată că femeile vaccinate împotriva HPV în adolescență au un risc semnificativ mai scăzut de a face cancer cervical; NASA a oferit detalii despre misiunea în care va încerca să deturneze un asteroid cu o sondă proprie; sute de gene care permit supraviețuirea florei din deșertul Atacama au fost identificate în laborator.