FYI: Vaccinul anti-HPV previne și majoritatea cazurilor de cancer de col uterin

De Ionuț Preda 10.11.2021

Un studiu din Marea Britanie arată că femeile vaccinate împotriva HPV în adolescență au un risc semnificativ mai scăzut de a face cancer de col uterin; NASA a oferit detalii despre misiunea în care va încerca să deturneze un asteroid cu o sondă proprie; sute de gene care permit supraviețuirea florei din deșertul Atacama au fost identificate în laborator.

vaccin anti-HPV

Celule normale (stânga) și celule afectate de HPV (dreapta) în urma unui test Papanicolau. Ed Uthamn/Flickr

Vaccinul anti-HPV protejează și față de cancerul de col uterin

Vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) este eficient nu doar în prevenirea acestei infecții virale, ci scade semnificativ și riscul de cancer de col uterin dacă este administrat în adolescență, susține un studiu publicat recent în The Lancet.

Chiar dacă infecția cu HPV este, în cele mai multe cazuri, asimptomatică și se rezolvă fără probleme ulterioare, ea poate duce la apariția de negi genitali sau leziuni precanceroase, care cresc riscul apariției cancerului cervical sau a altor tipuri de cancere genitale.

Cercetarea, efectuată în Marea Britanie, a urmărit ratele de schimbări precanceroase (precum prezența celulelor anormale care se pot transforma în celule canceroase) la femei imunizate împotriva HPV cu vaccinul Cervarix între 2008 și 2012, în comparație cu cea din populația similară nevaccinată.

Studiul a arătat o scădere cu 97% a prezenței acestor condiții la persoanele care au fost imunizate între vârstele de 12 și 13 ani. Riscul a scăzut și la femeile care au primit vaccinul între 14 și 16 ani (cu 75%), respectiv 16 și 18 ani (39%). În același timp, cazurile actuale de cancer cervical au fost cu 87% mai puține în populația imunizată.

Per total, autorii estimează că programul de vaccinare anti-HPV a prevenit aproximativ 450 de cazuri de cancer și peste 17.000 de condiții precanceroase în Anglia, în condițiile în care majoritatea femeilor imunizate au, în prezent, vârste la care riscul de a dezvolta cancer este foarte scăzut. Între timp, Marea Britanie a înlocuit Cervarix cu un alt vaccin, Gardasil, care protejează împotriva mai multor variante de HPV.

CITEȘTE ȘI: În urma infecției cu HPV, 5 femei mor zilnic în România de cancer de col uterin, deși nu ar trebui

Noi detalii despre misiunea prin care NASA va încerca deturnarea unui asteroid

NASA a anunțat mai multe detalii despre misiunea DART (Double Asteroid Redirection Test), care va testa o metodă de deviere a asteroizilor ce ar putea prezenta un pericol de impact cu Pământul.

Sonda DART va fi lansată la bordul unei rachete Falcon 9 a SpaceX pe 23 noiembrie, de la baza spațială Vandenberg din California. Ținta navei va fi asteroidul Dimorphos, care orbitează un alt asteroid, Didymos, situat la aproximativ 10,9 milioane de km de Pământ. În cazul lansării la data programată, sonda ar urma să ajungă la această țintă între 26 septembrie și 1 octombrie 2022.

DART va intra în coliziune intenționată cu Dimorphos la o viteză de peste 24.000 km/h și va încerca să-i devieze orbita acestuia din urmă în jurul celuilalt asteroid. Imagini ale impactului ar urma să fie captate de către un satelit aflat la bordul DART, dezvoltat de Agenția Spațială Italiană, care va fi eliberat de către navă cu 10 zile înaintea impactului.

Secretele genetice ale plantelor care rezistă în deșert

O cercetare publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences a identifcat mai multe gene în flora din Deșertul Atacama care sunt responsabile pentru supraviețuirea plantelor în condiții extreme.

Efectuat în colaborare de o echipă internațională de botaniști, microbiologi și cercetători în genetică, studiul a urmărit clima, stadiul solului și evoluția plantelor de la 22 de situri din zone cu vegetație și elevație diferită din deșertul chilian timp de 10 ani. Plantele au fost apoi colectate, prezervate în nitrogen lichid și aduse la un laborator pentru a fi secvențiate genetic, date folosite ulterior pentru a reconstrui un istoric al evoluției genetice pentru cele peste 70 de specii studiate.

În urma acestui proces, au fost identificate 265 de gene răspândite la mai multe specii de plante care le ajută să supraviețuiască în condițiile aride din Atacama. Unele dintre aceste gene, de exemplu, au adaptat procesul de fotosinteză pentru cantitățile extreme de radiații UV din deșert, în timp ce altele eficientizează strângerea de nutrienți și detoxifierea plantelor.

Genele descoperite ar putea fi integrate, pe viitor, în culturi modificate genetic pentru a permite creșterea acestora în condiții extreme sau în soluri cu fertilitate redusă..

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI

Creierul nu diferențiază între română și „romgleză”

Un studiu publicat în jurnalul eNeuro susține că persoanele care combină două limbi diferite în vorbire folosesc aceleași mecanisme neuronale activate în vorbirea unei singure limbi, sugerând că zonele creierului care joacă un rol în combinarea cuvintelor în propoziții și fraze (mai specific, lobul temporal anterior stâng) nu diferențiază în mod specific limbajul.

Experimentul, efectuat pe vorbitori bilingvi de engleză și coreeană, a observat prin intermediul unor magnetoencefalografii (MEG) că participanții au activități neuronale similare indiferent dacă citesc expresii dintr-o singură limbă sau combinații de cuvinte din ambele limbi.

Misiunile lungi în spațiu au vin cu riscul de leziuni cerebrale

Perioadele prelungite petrecute în spațiu afectează creierul astronauților, provocând leziuni minore care pot accelera degradarea neuronală, susține un studiu publicat în JAMA Neurology. Cercetarea a urmărit cinci astronauți ruși care au stat jumătate de an pe Stația Spațială Internațională, care au testați ulterior pentru mai mulți markeri biologici din sânge corelați cu integritatea țesuturilor creierului.

Rezultatele acestor teste au observat diferențe ale acestor indicatori față de valorile normale în toate tipurile importante de țesuturi neuronale care sugerează leziuni ale creierului, iar aceste valori s-au stabilizat doar la câteva săptămâni de la revenirea astronauților pe Pământ. Studiul evidențiază un alt pericol pentru potențiale călătorii spațiale de durată.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: FYI: Homo bodoensis, noii strămoși ai oamenilor moderni 

Ce se știe și (mai ales) ce nu se știe despre Omicron?

De
Îngrijorați de numărul mare de mutații, cercetătorii au pus lumina reflectoarelor pe Omicron, care a devenit „variantă îngrijorătoare” pe lista Organizației Mondiale a Sănătății în doar două zile de la identificare.

FYI: Pe Lună, și dioxidul de carbon îngheață

De
În zonele permanent umbrite ale Lunii s-ar putea găsi dioxid de carbon în formă solidă; un vaccin mRNA împotriva bolii Lyme a dat rezultate bune în testele clinice pe animale; un studiu israelian a descoperit o nouă stare în care pot ajunge bacteriile care sunt afectate puternic, dar nu ucise de antibiotice, în care devin rezistente la acestea și din care se pot recupera.

FYI: Troposfera se mărește odată cu temperatura globală

De
Schimbările climatice provocate de om duc la modificări în stratificarea atmosferică a planetei; persoanele care se culcă între 22 și 23 par să aibă un risc mai scăzut de boli cardiace; plăcile tectonice care se scufundă se îndoaie și sunt slăbite, însă nu sunt distruse complet după intrarea în mantaua Pământului.

Editors’ choice (11-17 noiembrie). Unde mergi, ce vezi, ce asculți săptămâna asta

De
Arta se adaptează în așteptarea Metaverse-ului, natura umană întâlnește tehnologia în filme experimentale, iar Netflix transformă în serial TV un joc video cult.