Nobelul pentru Fizică 2021, acordat pentru contribuții la înțelegerea sistemelor complexe

De Ionuț Preda 05.10.2021

Premiul Nobel pentru Fizică 2021 a fost împărțit, pe de o parte, de italianul Giorgio Parisi, pentru descoperirea unor modele fizice ascunse din materiale dezordonate complexe, și pe cealaltă de cercetătorii Syuri Makabe și Klaus Hasselmann, care au contribuit la dezvoltarea unor modele fizice pentru prezicerea schimbărilor climatice, a anunțat marți Comitetul Nobel.

Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi. Ilustrație de Niklas Elmehed/Nobel Prize Outreach

Deși cele două domenii par a nu avea prea mare legătură între ele, Comitetul Nobel le-a încadrat drept contribuții esențiale la studiul „sistemelor complexe”, sisteme fizice care au un caracter aleatoriu și dezordonat și dificil de înțeles și prezis pe termen lung.

Astfel de sisteme au fost cercetate în materiale și fenomene complexe – sisteme compuse din multe elemente care reacționează puternic unul cu celălalt – de către Parisi încă din anii ’80. Cercetările lui au adus contribuții importante la teoria sistemelor complexe și la înțelegerea unor materiale și fenomene aparent complet aleatorii, în fizică dar și în matematică, biologie, neuroștiință și machine learning.

Un exemplu de sistem complex este clima de pe Pământ. Syukuro Manabe a demonstrat cum creșterea nivelelor de dioxid de carbon din atmosferă este corelată cu cea a temperaturilor de la suprafața planetei.

Apoi, în anii ’60, a fost prima persoană care a cercetat raportul dintre echilibrul radioactiv (balanța dintre radiația primită de Pământ de la Soare și radiația pe care Pământul o emană în spațiu) și circulația verticală a maselor de aer, una din bazele pe care s-au dezvoltat modelele climatice actuale.

În anii ’70, Klaus Hasselmann a creat un astfel de model care leagă vremea de climat, oferind un răspuns pentru una din marile critici ale modelelor climatice – de ce ar fi acestea precise din moment ce vremea este schimbătoare și haotică?

Ulterior, a dezvoltat metode pentru identificarea unor semnale și urme specifice din climat, care au fost folosite pentru a dovedi că emisiile umane de dioxid de carbon contribuie la creșterea temperaturilor.

CITEȘTE DESPRE CELELALTE NOBELURI PENTRU ȘTIINȚĂ

Premiul Nobel pentru Medicină 2021

Premiul Nobel pentru Chimie 2021

Editors’ choice (21-27 octombrie). Unde mergi, ce vezi, ce citești săptămâna asta

De
Delta Văcărești devine spațiu de exprimare artistică, noua versiune Dune intră în cinematografe, iar Biroul de Turism al Vienei și-a deschis cont pe OnlyFans.

FYI: Nou record pentru cea mai scăzută temperatură atinsă în laborator

De
Cercetători din Germania și Franța au atins cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată într-un mediu de laborator, de doar 38 de picokelvini; NASA a anunțat că va lansa un nou telescop spațial în 2025 care va studia, printre altele, formarea și moartea stelelor; produsele de protecție solară care conțin oxid de zinc își pierd eficiența împotriva razelor UVA după două ore și ar putea deveni potențial toxice.

Editors’ choice (14-20 octombrie). Unde mergi, ce vezi, ce citești săptămâna asta

De
Filme horror, fantasy și de mediu în premieră, o discuție despre dacopatie și alte rătăciri românești, un joc Nintendo aniversar și un documentar despre zilele negre ale Marelui Alb. 

FYI: Primul vaccin antimalarie aprobat de OMS

De
Pentru prima dată, Organizația Mondială a Sănătății a aprobat folosirea unui vaccin antimalarie, destinat copiilor; tot în premieră, o pacientă cu depresie rezistentă la tratament pare să fi fost vindecată printr-un implant neuronal personalizat; un semnal radio spațial neobișnuit ar putea proveni de la un nou tip de obiect stelar situat aproape de centrul galaxiei.