Războiul știrilor. Facebook vs Australia

De Mihai Ghiduc 18.02.2021

Gigantul social media a anunțat aseară că a blocat accesul australienilor la știrile locale și internaționale, în urma adoptării de către parlament a unei legi care nu i-a picat bine. În plus, siteurile locale nu își mai pot distribui conținutul pe Facebook (dar pot folosi paginile pentru postări fără linkuri). Prin urmare, paginile marilor publicații australiene arată cam așa:

Daily Telegraph Facebook page after ban.

Daily Telegraph este al doilea cel mai mare ziar din Australia, după Herald Sun.

Facebook susține în comunicat că, oricum, pentru ei știrile nu contează așa mult, fiind doar 4% din conținutul din News Feed. Da, aparent n-a sesizat nimeni de acolo ironia că primul lucru pe care-l vezi când intri în contul de social media începe cu News.

În plus, compania spune că publisherii își distribuiau oricum conținutul voluntar pe Facebook și că profitau de audiența creată în social media. Evident, Facebook uită și aici, convenabil, să spună că după ce i-au încurajat să-și crească pagini imense, le-au restricționat publisherilor accesul la fani, ba chiar le-au cerut bani pentru a-și atinge publicul.

La pachet cu siteurile de știri au căzut și agențiii guvernamentale, ONG-uri și alte organizații, pentru că Facebook a preferat să aleagă definiția cea mai largă a ceea ce constituie știre. 

Legea australiană, introdusă la finalul anului trecut, după un lobby intens al publisherilor locali, în special a publicațiilor controlate de Rupert Murdoch, pornește de la ideea că nu există un echilibru între puterea platformelor digitale deținute de Big Tech și presă. Evident, țintele principale au fost Facebook și Google. 

În principiu, autoritățile australiene spun că, din moment de Facebook și Google fac bani din reclame și pentru că lumea folosește aceste siteuri pentru a accesa ș tiri, publisherii ar trebui să fie compensați pentru conținutul pe care-l crează. Legea obligă, practic, platformele digitale să negocieze cu publisherii. 

Nu e deloc un sistem nou, este ceea ce se întâmplă de mult în televiziune sau radio. Acestea plătesc o sumă de bani pentru a folosi muzică, negociată cu o organizațiile compozitorilor (UCMR-ADA, în cazul României). De fapt, și Facebook sau Google plătesc deja licențe pentru muzică, în special cei din urmă. Trec peste partea a doua (cum se împart acești bani către creatori) – ideea e destul de similară cu legile drepturilor de autor.

Spre deosebire de Facebook, Google a preferat să negocieze cu publisherii, deși au amenințat și ei mai întâi cu plecarea. E drept, pentru motorul de căutare care domină piața globală accesul la știri este esențial, în timp ce Facebook se poate limita la a distribui poze cu pisici și filmulețe vesele.

Rămâne de văzut cine va câștiga războiul pornit de Facebook. E puțin probabil că Australia va ceda, mai degrabă o altă rețea socială ar putea oricând să ridice mâna și să spună că oferă ce Facebook n-are chef să facă (pariez că cineva regretă acum că a ucis Google+). Dacă experimentul australian e un succes, ar putea urma și alte țări care fac același lucru. Uniunea Europeană lucrează deja la niște directive care să reglementeze piața digitală și, după ce a îngenunchiat giganții tech în cazul GDPR și cu diverse amenzi, simte deja miros de sânge. 

Depinde foarte mult de felul în care va reacționa publicul australian, care s-a trezit peste noapte, și fără voie, în poziția de beta tester. Va căuta o altă metodă de a accesa știrile, scăzând astfel timpul petrecut pe Facebook, sau se va mulțumi cu pisici, devenind și mai neinformat decât e? Eu aș paria pe un mix între cele două. 

Și, oricum, e o bătălie pe un public care oricum se subțiază – noile generații consumă fotografii pe Instagram, video-uri pe TikTok și probabil va începe să consume audio pe Clubhouse. S-ar putea doar să mai pună o cărămidă la scăderea interesului pentru citit.

FYI: Microplasticele trec de bariera sânge-creier în cobai

De
Multe galaxii-pitice clasificate anterior ca sateliți ai Căii Lactee se află, de fapt, doar la prima trecere pe lângă galaxie; o nouă tehnică de analiză a celulelor care folosește inteligența artificială ar putea descoperi mecanismele care declanșează anumite boli; microplasticele trec de bariera sânge-creier la șoareci și afectează celule vitale ale sistemului nervos central – rozătoarele și oamenii au arhitecturi neuronale similare.

Ce se știe și (mai ales) ce nu se știe despre Omicron?

De
Îngrijorați de numărul mare de mutații, cercetătorii au pus lumina reflectoarelor pe Omicron, care a devenit „variantă îngrijorătoare” pe lista Organizației Mondiale a Sănătății în doar două zile de la identificare.

FYI: Pe Lună, și dioxidul de carbon îngheață

De
În zonele permanent umbrite ale Lunii s-ar putea găsi dioxid de carbon în formă solidă; un vaccin mRNA împotriva bolii Lyme a dat rezultate bune în testele clinice pe animale; un studiu israelian a descoperit o nouă stare în care pot ajunge bacteriile care sunt afectate puternic, dar nu ucise de antibiotice, în care devin rezistente la acestea și din care se pot recupera.

FYI: Troposfera se mărește odată cu temperatura globală

De
Schimbările climatice provocate de om duc la modificări în stratificarea atmosferică a planetei; persoanele care se culcă între 22 și 23 par să aibă un risc mai scăzut de boli cardiace; plăcile tectonice care se scufundă se îndoaie și sunt slăbite, însă nu sunt distruse complet după intrarea în mantaua Pământului.