Carlos Castro/Europa Press via Getty Images

12 recorduri consecutive: luna mai 2024 este cea mai caldă din istorie8 min read

De Adriana Moscu 06.06.2024

În luna mai a acestui an, temperatura medie globală a atins o nouă valoare record, marcând un lanț de 12 luni consecutive de temperaturi extreme. ONU cere interzicerea reclamelor la combustibilii fosili pentru a combate criza climatică.

Serviciul Copernicus al Uniunii Europene, responsabil cu monitorizarea schimbărilor climatice, a anunțat că fiecare dintre ultimele 12 luni a fost cea mai caldă înregistrată vreodată. Temperatura medie globală pentru perioada de 12 luni încheiată la sfârșitul lunii mai a fost cu 1,63 grade Celsius peste media preindustrială.

Temperatura medie globală pentru luna mai 2024 a fost de 15,91°C, cu 0,18°C mai mare decât recordul anterior din mai 2020. Această creștere a fost observată nu doar în atmosferă, ci și la nivelul oceanelor, unde temperatura apei la suprafață a atins noi valori record.  

https://mindcraftstories.ro/images/2024/06/Mindcraftstories_record-temperatura-mai-schimbari-climatice-canicula_copernicus.eu_.jpg

Datele Copernicus// „Hottest May on record spurs call for climate action”, climate.copernicus.eu // confirmă estimările Organizației Meteorologice Mondiale, care avertizează că omenirea se apropie periculos de pragurile stabilite în Acordul de la Paris din 2015, când guvernele au convenit să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, pentru a evita valurile de căldură, inundațiile, secetele și alte efecte devastatoare. Deși depășirea acestei limite timp de un singur an nu înseamnă că obiectivul a fost depășit, oamenii de știință se așteaptă ca aceste temperaturi să fie atinse în mod repetat în următorul deceniu.

Conform raportului OMM,// „WMO Global Annual to Decadal Climate Update (2024-2028)”, wmo.int // temperatura medie globală pentru anii 2024-2028 este preconizată să aibă valori cu de între 1,1 și 1,9 grade Celsius peste cele preindustriale. 

În acest context, secretarul general al ONU, António Guterres, cunoscut pentru limbajul său vehement cu privire la criza climatică, a cerut intervenții rapide pentru a evita ceea ce el numește „iadul climatic”.// „A Moment of Truth”, un.org // Într-un discurs ținut la New York, António Guterres a cerut mass-mediei și companiilor tehnologice să oprească difuzarea reclamelor pentru combustibili fosili, comparând aceste practici cu publicitatea pentru tutun. „Este momentul să ne mobilizăm, să acționăm și să livrăm rezultate concrete”, a declarat Guterres. El a denunțat marile companii de combustibili fosili ca fiind „nașii haosului climatic”. 

Temperaturile crescute ar putea continua. Experții avertizează că vara anului 2024 ar putea aduce fenomene meteorologice extreme în Europa, inclusiv în România, precum furtuni violente, inundații masive și grindină de mari dimensiuni.

„Este șocant, dar nu surprinzător că am ajuns la această perioadă de 12 luni. Deși această secvență de luni record va fi în cele din urmă întreruptă, semnătura generală a schimbărilor climatice rămâne și nu se întrevede niciun semn de schimbare a unei astfel de tendințe”, a declarat Carlo Buontempo, director al Copernicus Climate Service. 

Începând cu luna iulie a anului trecut, fenomenul meteorologic El Niño a contribuit la creșterea temperaturilor globale și la fenomene meteorologice extreme la nivel mondial, însă oamenii de știință susțin că încălzirea globală provocată de om a fost principalul factor determinant.

Cu toate acestea, OMM raportează că El Nino 2023/24 dă semne că se termină și ar putea fi urmat de condițiile La Niña începând cu luna iunie. La Niña se distinge prin temperaturi mai scăzute decât media la suprafața mării în Pacificul ecuatorial central și estic, ceea ce duce, de obicei, la fenomene meteorologice opuse celor asociate cu El Niño, în special în regiunile tropicale. Această răcire este însoțită de modificări ale circulației aerului tropical, inclusiv modificări ale modelelor de vânt, ale presiunii atmosferice și ale precipitațiilor.

El Niño și La Niña încep de obicei primăvara sau vara în emisfera nordică. Tranziția de la faza caldă a El Niño la faza neutră sau la cea mai rece a La Niña se întâmplă, în medie, o dată la trei până la cinci ani.

Sfârșitul fenomenului El Niño nu înseamnă o pauză în schimbările climatice pe termen lung, deoarece planeta va continua să se încălzească din cauza gazelor cu efect de seră care captează căldura. Temperaturile excepțional de ridicate de la suprafața mării vor continua și ele să joace un rol important în următoarele luni.

Ultimii nouă ani au fost cei mai fierbinți din istorie, în ciuda perioadei mai reci cauzate de La Niña, care a durat din 2020 până la începutul anului 2023.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SPAȚIU|FYI

ESA a lansat pentru prima dată noua rachetă Ariane 6, dar o parte a acesteia a rămas pe orbită

De
Europa are din nou o rachetă pentru propriile misiuni spațiale, însă primul zbor a avut probleme la final.
MEDIU|FYI

Iunie doboară recordurile globale de temperatură pentru a 13-a lună consecutiv. Anul 2024 ar putea depăși recordurile anterioare

De
Iunie stabilește recorduri globale de temperatură pentru a 13-a lună la rând. Anul 2024 va depăși, cel mai probabil, recordurile din 2023, în ciuda faptului că fenomenul El Niño, care contribuie la menținerea temperaturilor ridicate, s-a încheiat.
ȘTIINȚĂ|FYI

Denisovanii, strămoșii oamenilor de azi, au prosperat pe platoul tibetan timp de 160.000 de ani

De
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
SĂNĂTATE|FYI

Dependența de mâncare ar putea fi legată de bacteriile intestinale

De
Un nou studiu leagă adicția de mâncare de nivelul unor bacterii specifice din flora intestinală