2024 – primul an care depășește limita de încălzire globală de 1,5°C și cel mai călduros în România8 min read

Anul 2024 a fost cel mai cald din istorie, de când se fac măsurători din 1850. Ultimul deceniu rămâne cel mai fierbinte, cu temperaturi care au bătut record după record.

Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S),// „2024 – a second record-breaking year, following the exceptional 2023”, climate.copernicus.eu // temperatura medie globală pe un an calendaristic a atins 15,10°C, cu 0,72°C peste media 1991–2020. Creșterea înseamnă un salt de 1,60°C peste nivelul preindustrial. Pragul de 1,5°C – considerat limita critică pentru evitarea efectelor catastrofale – a fost depășit pentru prima dată pe tot parcursul unui an.

Toate lunile din prima jumătate a anului 2024 au fost mai calde decât aceleași perioade din anii trecuți. Ianuarie și februarie au început anul cu temperaturi record, iar lunile de vară au continuat trendul, august 2024 egalând recordul din 2023. Din iulie până în decembrie, fiecare lună a fost a doua cea mai caldă înregistrată vreodată.

În Europa, anomalia temperaturilor a fost și mai mare, cu o creștere medie de +1,47°C față de perioada 1991–2020. Aceasta a făcut din 2024 cel mai cald an din istoria Europei, depășind recordul din 2020.

Regiunile polare sunt grav afectate de creșterea temperaturilor. În Arctica, temperatura medie a fost cu 1,34°C peste media 1991–2020, al patrulea cel mai cald an după 2016.

Temperaturile oceanelor extra-polare au atins un nivel record, cu o anomalie de +0,51°C. Creșterea afectează circulația curenților, habitatele marine și capacitatea oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon.

Anul 2024 a venit cu tot mai multe fenomene meteorologice extreme, de la valuri de căldură la furtuni puternice. Regiuni vaste din Europa și Asia au fost lovite de valuri de căldură extreme, care au stabilit recorduri de temperatură și au provocat secete severe. Ploile torențiale și inundațiile au afectat grav părți din Asia de Sud și Africa, cu pierderi mari de vieți omenești și daune economice considerabile. În același timp, state precum Canada și Grecia s-au confruntat cu incendii de vegetație uriașe, alimentate de temperaturile ridicate și de vegetația uscată.

La câteva ore după raportul Copernicus, Ministerul Mediului a publicat pe social media un comunicat de presă// „2024 – cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice în #România”, facebook.com // în care arată că anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice din România, cu o temperatură medie anuală de 13 grade Celsius, depășind media perioadei 1991-2020 cu 2,7 grade. 

În România, temperatura medie anuală a fost de 12,99 grade Celsius, iar abaterea față de media perioadei 1991-2020 a fost de 2,71 grade, conform Administrației Naționale de Meteorologie. 

Anul 2024 a stabilit mai multe recorduri termice. Iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă din ultimii 124 de ani, cu o temperatură medie de 3,6 grade Celsius, depășind cu 3,8 grade media intervalului 1991-2020. Vara 2024 a fost, de asemenea, cea mai caldă din istorie, cu o temperatură medie de 22,8 grade Celsius, cu o abatere de 3,5 grade față de aceeași perioadă de referință.

Lunile de vară au înregistrat temperaturi extreme și fiecare au stabilit recorduri de căldură. În iunie 2024 s-a emis cel mai timpuriu Cod Roșu de caniculă, iar iulie și august au avut cele mai lungi intervale de zile consecutive cu valuri de căldură intense, de câte șase zile. În total, vara 2024 a adus 15 avertizări de Cod Roșu pentru temperaturi extreme și disconfort termic sever. Cele mai ridicate temperaturi maxime au fost 39,1 grade la Alexandria în iunie, 41,7 grade la Cernavodă în iulie și 41,1 grade la Zimnicea în august.

Pe parcursul anului, s-au emis 166 de alerte meteorologice generale, dintre care 18 de Cod Roșu, și 3063 de avertizări now-casting, dintre care 81 de Cod Roșu. Ministerul Mediului a subliniat intensificarea fenomenelor meteorologice periculoase, care au un impact semnificativ asupra economiei și societății.

Anul agricol 2023-2024 a fost al cincilea cel mai secetos din istoria măsurătorilor, cu o cantitate medie anuală de precipitații de doar 569 litri pe metru pătrat. Opt luni au avut precipitații sub media specifică, iar în intervalul mai-august deficitul de ploi combinat cu temperaturile ridicate a accentuat seceta pedologică severă și extremă în aproape toate regiunile agricole ale țării. Seceta s-a extins progresiv, a devenit tot mai severă de la o lună la alta și a afectat majoritatea zonelor agricole din România.

Depășirea pragului de 1,5°C pe tot parcursul unui an este un semnal de alarmă pentru liderii mondiali și comunitatea internațională. Acordul de la Paris avertizează că acest prag poate amplifica riscurile schimbărilor climatice, precum fenomene extreme mai frecvente, pierderea biodiversității și creșterea nivelului mării.

Chiar și în fața acestor situații, oamenii de știință subliniază că viitorul încă depinde de acțiunile umane. Reducerea rapidă a emisiilor poate limita încălzirea la 1,6°C, 1,7°C sau 1,8°C până la sfârșitul secolului, un scenariu mult mai bun decât atingerea unor praguri de 3°C sau 4°C, care ar avea consecințe devastatoare.