70% din populația lumii va experimenta fenomene meteorologice „fără precedent”, spun cercetătorii10 min read

Un nou studiu arată că 70% din populația lumii va fi afectată de fenomene meteorologice extreme în următoarele două decenii. Cercetătorii avertizează că evenimente deosebite, precum furtuni și valuri de căldură, vor deveni mai frecvente și mai intense. Multe dintre aceste schimbări sunt deja inevitabile, arată modelele climatice.

Un nou studiu avertizează că fenomenele meteorologice extreme vor crește rapid în intensitate în următoarele două decenii. Cercetătorii de la Centrul CICERO pentru Cercetări Climatice Internaționale din Norvegia estimează că aproape trei sferturi din populația lumii va fi afectată de schimbări dramatice ale vremii.

Studiul, publicat în revista Nature Geoscience,// „Strong regional trends in extreme weather over the next two decades under high- and low-emissions pathways”, nature.com // subliniază că încălzirea globală, combinată cu variațiile naturale ale vremii, poate duce la perioade de până la un deceniu în care au loc modificări rapide ale temperaturilor și precipitațiilor. 

Evenimente naturale precum El Niño pot modifica condițiile meteorologice, ducând la creșteri ale precipitațiilor și temperaturilor – situații cu care lumea s-a obișnuit. Însă, din cauza schimbărilor climatice, pe măsură ce lumea devine mai caldă și mai umedă, evenimentele extreme încep să depășească capacitatea de adaptare a societăților și a ecosistemelor.

CITEȘTE ȘI: El Niño pleacă, vine La Niña. Recordurile de temperatură vor continua și în 2024

Până acum, puține studii au analizat impactul pe care fenomenele meteorologice extreme îl vor avea asupra diferitelor țări. Autorii studiului au folosit patru scenarii climatice, în funcție de cât de mult se implică omenirea în diminuarea schimbărilor climatice antropogene, pentru a afla cât de mult se vor modifica precipitațiile și temperaturile extreme în următoarele două decenii.

„Ne concentrăm pe schimbările regionale, deoarece acestea sunt mai relevante pentru experiența oamenilor și a ecosistemelor, comparativ cu mediile globale”, a explicat Dr. Carley Iles, autorul principal al cercetării de la CICERO. „Am identificat regiunile care vor experimenta schimbări substanțiale ale unuia sau mai multor indicatori ai fenomenelor extreme în deceniile viitoare.”

Într-un scenariu în care se fac puține eforturi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, regiuni precum Mediterana, America de Nord-Vest și de Sud sau Asia de Est ar putea experimenta „rate susținute și fără precedent de schimbare timp de două sau mai multe decenii”.

Multe dintre regiunile care se estimează că vor suferi cele mai rapide schimbări includ țări cu venituri mici, deosebit de vulnerabile la efectele fenomenelor meteorologice extreme.

Simulările climatice actuale arată că aproximativ 70% din populația globală, adică 5,6 miliarde de oameni, vor experimenta schimbări în temperaturile extreme și precipitații într-un scenariu cu emisii ridicate.

Unele dintre aceste schimbări sunt deja inevitabile. Studiul arată cât de rapid se vor modifica condițiile meteorologice în următorii 20 de ani, chiar și cu reducerea emisiilor. Chiar și în cazul unor eforturi susținute de reducere, în conformitate cu Acordul de la Paris, 20% din populația globală, sau aproximativ 1,5 miliarde de oameni, vor fi totuși afectați. Cele mai drastice schimbări, în acest scenariu, vor avea loc în Peninsula Arabică și Asia de Sud.

În cel mai optimist scenariu, estimările arată că schimbările rapide vor afecta aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Soluția sugerată este pregătirea pentru o situație în care probabilitatea apariției unor evenimente extreme fără precedent va crește semnificativ în următoarele una-două decenii.

Cercetătorii avertizează asupra consecințelor potențial mortale ale acestor impacturi climatice, de la decese provocate de valurile de căldură la inundații.

Din păcate, oamenii se obișnuiesc tot mai mult cu semnalele de alarmă legate de schimbările climatice, asemănător celor care trăiesc într-o zonă de război și devin obișnuiți cu zgomotele continue ale exploziilor și armelor. Modelările echipei de cercetători sugerează că schimbările meteorologice extreme vor avea loc într-un ritm și mai rapid decât cel observat până acum.

De exemplu, creșterea frecvenței trăsnetelor uscate,// Trăsnetele uscate (numite și „dry lightning”) sunt descărcări electrice care apar fără precipitații semnificative sau ploaie la sol. Aceste trăsnete se produc adesea în timpul furtunilor care generează puțină sau deloc ploaie, dar au totuși activitate electrică intensă. Acest tip de trăsnet este periculos pentru că poate provoca incendii de vegetație, mai ales în condiții de secetă, deoarece solul și vegetația sunt deja uscate și ușor inflamabile. // combinată cu condiții de secetă, generează incendii de vegetație tot mai frecvente și intense la nivel global. În 2022, o gravă caniculă în Pakistan a fost urmată imediat de inundații fără precedent, afectând milioane de oameni.

În prezent, ploile torențiale cauzate de furtuna Boris continuă să afecteze Europa Centrală și de Est.// „’Catastrophe’ as deadly floods hit Central and Eastern Europe”, bbc.com // În România, șase persoane și-au pierdut viața, iar mai multe sunt dispărute în Republica Cehă. Un pompier a murit în timpul unei operațiuni de salvare în timpul inundațiilor din Austria, iar o persoană s-a înecat în Polonia.

Furtuna Boris, care a adus deja cantități masive de ploi în regiune, a fost devastatoare din două motive principale: aerul rece din nord s-a combinat cu umiditatea ridicată provenită din apele neobișnuit de calde ale Mediteranei și Mării Negre, iar o zonă de presiune joasă a rămas blocată între zone de presiune înaltă din vest și est.