Alessandro Dahan/Getty Images

Antarctica înverzește într-un ritm dramatic, arată datele satelitare6 min read

De Adriana Moscu 08.10.2024

O cercetare recentă arată că acoperirea vegetală de pe Peninsula Antarctică a crescut de peste 10 ori în ultimii 40 de ani.

Peninsula Antarctică, ca și alte regiuni polare, se încălzește mai rapid decât media globală, iar evenimentele extreme de căldură din zonă devin tot mai frecvente. Un nou studiu,// „Sustained greening of the Antarctic Peninsula observed from satellites”, nature.com // realizat de universitățile din Exeter și Hertfordshire, împreună cu British Antarctic Survey, a folosit date din satelit pentru a evalua cât de mult „se înverzește” Peninsula ca răspuns la schimbările climatice. 

Studiul a constatat că suprafața acoperită de vegetație a crescut de la mai puțin de un kilometru pătrat în 1986 la aproape 12 kilometri pătrați în 2021.

Publicat în jurnalul Nature Geoscience, studiul a descoperit, de asemenea, că această tendință de „înverzire” s-a accelerat cu peste 30% în ultimii ani (2016–2021), comparativ cu întreaga perioadă de studiu (1986–2021). În acest interval recent, vegetația s-a extins cu peste 400.000 de metri pătrați pe an. Lucrarea poartă titlul „Dovezi prin satelit ale înverzirii susținute a Peninsulei Antarctice”.

Într-un studiu anterior, care a examinat mostre prelevate din ecosisteme dominate de mușchi de pe Peninsula Antarctică, echipa a descoperit dovezi că ratele de creștere a plantelor au crescut semnificativ în ultimele decenii. Acest nou studiu folosește imagini din satelit pentru a confirma că o tendință de înverzire pe scară largă este în desfășurare pe Peninsula Antarctică și se accelerează.

Plantele care se găsesc în Peninsula Antarctică, în principal mușchi, cresc în unele dintre cele mai aspre condiții de pe Pământ. Peisajul este încă dominat aproape complet de zăpadă, gheață și rocă, cu o fracțiune foarte mică colonizată de viața vegetală. 

Totuși, fracțiunea de vegetație de pe Peninsula Antarctică a crescut semnificativ, ceea ce indică faptul că această regiune vastă și izolată este afectată de schimbările climatice cauzate de activitatea umană. Pe măsură ce ecosistemele se dezvoltă și clima continuă să se încălzească, se estimează că extinderea vegetației va crește în continuare.

Solul din Antarctica este, în mare parte, sărac sau inexistent, însă creșterea vieții vegetale va adăuga materie organică, facilitând formarea solului, ceea ce ar putea deschide calea pentru dezvoltarea altor plante. Totuși, acest lucru crește riscul apariției speciilor non-native și invazive, care ar putea fi aduse de ecoturism, cercetători sau alți vizitatori ai continentului.

Cercetătorii subliniază necesitatea urgentă de a continua cercetările pentru a identifica mecanismele climatice și de mediu specifice care determină tendința de „înverzire” în Peninsula Antarctică. 

Sensibilitatea vegetației acestei regiuni la schimbările climatice este acum evidentă, iar în contextul unei încălziri antropogene viitoare, se preconizează schimbări fundamentale în biologia și peisajul acestei zone emblematice și vulnerabile.

Descoperirile ridică îngrijorări serioase cu privire la viitorul mediului din Peninsula Antarctică și al întregului continent. Pentru a proteja Antarctica, este esențială înțelegerea aceste schimbări și identificarea precisă a cauzele lor. 

În prezent, cercetătorii studiază modul în care peisajele recent dezghețate sunt colonizate de plante și cum ar putea evolua acest proces în viitor.

De altfel, înverzirea a fost raportată și în Arctica. În 2021, pentru prima dată în istorie, a plouat în loc să ningă pe vârful uriașei calote glaciare din Groenlanda.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|CE URMEAZĂ?

Planeta (post)hidrocarburi

De
De la criza apei ca sursă de conflict, revenirea energiei nucleare (inclusiv în spațiu) și revoluția hranei sintetice și a agriculturii de precizie la intersectarea migrației climatice și declinul demografic, care va accentua populismul (nu doar) anticlimatic.
MEDIU|OVERVIEW

Testul climei, ratat din nou de marile puteri la COP30

De
Planeta se încălzește, dar renunțarea la combustibilii fosili întârzie să fie o urgență pentru decidenții politicilor globale.
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Urechelnița, maestrul origami al naturii

De
Urechelnițele nu intră în ureche. În schimb, au aripi care se pliază ca un origami perfect, sunt mame surprinzător de devotate și au mecanisme biologice care inspiră ingineria modernă. 
MEDIU|MS TALKS

Sorin Cebotari, consultant în comunicare strategică: „Fără acțiune, costurile climatice vor crește constant”

De
Cum trebuie construită comunicarea despre climă, de ce strategiile existente nu ajung în practică și cum poate arăta România în următorii 10-20 de ani, în funcție de viteza cu care răspunde la schimbările climatice.