Mathieu Rivrin/Getty Images
COP16 pentru biodiversitate în Columbia. Țările lumii nu au reușit să își atingă obiectivele de protejare a naturii11 min read
Reprezentanți din 196 de țări se reunesc la Cali, Columbia, pentru a participa la cel de-al 16-lea summit ONU al Conferinței Părților (COP16), între 21 octombrie și 1 noiembrie. Este prima întâlnire dedicată biodiversității de la acordul istoric din 2022 pentru protejarea ecosistemelor.
Delegați din 196 de țări se întâlnesc săptămâna aceasta, între 21 octombrie-1 noiembrie 2024, pentru a discuta despre cum pot proteja biodiversitatea și opri distrugerea naturii. La fiecare doi ani, liderii mondiali se adună pentru a discuta despre starea vieții pe Pământ. Anul acesta, întâlnirea are loc în Cali, Columbia, la cel de-al 16-lea // Site oficial: cbd.int //
Aceasta este prima întâlnire dedicată biodiversității de la // Poți citi documentul integral aici: cbd.int // când guvernele au decis să oprească distrugerea ecosistemelor. Oameni de știință, comunități indigene, reprezentanți ai afacerilor și miniștri ai mediului din aproape 200 de țări se vor întâlni pentru a discuta progresul realizat și pentru a negocia cum vor fi monitorizate aceste eforturi.
Summiturile COP sunt cunoscute pentru acordurile internaționale importante pe care le negociază. În cazul conferințelor despre schimbările climatice, este vorba despre Acordul de la Paris din 2015, care stabilește ce trebuie să facă țările pentru a menține încălzirea globală sub 1,5°C față de nivelurile din perioada preindustrială. Pentru natură și biodiversitate, este // „Cop15: key points of the nature deal at a glance”, theguardian.com // încheiat în Canada acum doi ani, care a stabilit 23 de obiective și patru mari ținte pentru protejarea naturii în acest deceniu.
// „Catastrophic 73% decline in the average size of global wildlife populations in just 50 years reveals a ‘system in peril’”, worldwildlife.org // estimează că populațiile de animale sălbatice au scăzut, în medie, cu 73% din 1970 încoace, iar un număr mare de specii au dispărut în ultimele decenii și secole. Totuși, biodiversitatea nu înseamnă doar dispariția unor specii, ci și accesul la hrană, apă și aer curat.
Acum, marea provocare este ca țările să își respecte aceste angajamente. Procesul ONU pentru biodiversitate a fost mereu marcat de rezultate slabe, iar țările nu au atins niciodată // „World fails to meet a single target to stop destruction of nature – UN report”, theguardian.com // pe care și le-au propus, în ciuda avertismentelor clare din partea oamenilor de știință. Acest deceniu ar trebui să fie diferit.
În Columbia, guvernele sunt așteptate să prezinte // „National Biodiversity Strategies and Action Plans (NBSAPs)”, cbd.int // despre cum vor îndeplini aceste ținte. Din păcate, se pare că peste 80% dintre guverne nu vor fi pregătite, deși unele, cum ar fi Brazilia, au motive justificate, lucrând la strategii pe termen lung, mai complexe.
Totuși, numărul strategiilor prezentate la finalul summitului va arăta cât de serios tratează guvernele acest acord. Deși protejarea și restaurarea naturii sunt esențiale, succesul depinde foarte mult de fonduri. În timpul negocierilor de la COP15 din Montreal, în 2022, țările în curs de dezvoltare au cerut mai mulți bani pentru a putea atinge țintele de conservare și au solicitat o creștere semnificativă a finanțării.
În cele din urmă, guvernele au fost de acord să ofere cel puțin 30 de miliarde de dolari pe an până la sfârșitul acestui deceniu, cu un obiectiv intermediar de 20 de miliarde de dolari până în 2025. Cu mai puțin de un an rămas până la prima țintă, angajamentele financiare noi din partea țărilor bogate, precum Marea Britanie și statele membre ale UE, vor arăta la summitul de la Cali dacă aceste promisiuni vor fi respectate.
Recifele de corali, pădurile tropicale și alte ecosisteme bogate ale lumii conțin informații valoroase care ar putea duce la descoperiri comerciale importante în viitor. Codurile genetice din natură au devenit o nouă frontieră în revoluția AI, fiind folosite pentru a dezvolta invenții în domeniul medicinei, alimentației și științei materialelor.
Totuși, în sudul global crește nemulțumirea legată de modul în care sunt împărțite profiturile rezultate din aceste descoperiri, multe țări considerând că nu sunt compensate corect. Ele compară companiile care folosesc informațiile genetice fără a recunoaște sursa cu „biopirați”. La COP16, țările vor încerca să negocieze un acord global pe acest subiect. Dacă vor reuși, veniturile obținute din utilizarea datelor genetice din natură ar putea deveni o sursă de finanțare nouă pentru conservare.
Popoarele indigene sunt menționate de 18 ori în obiectivele acestui deceniu pentru a opri și inversa pierderea biodiversității, ceea ce a fost văzut ca o mare victorie. Acest progres a venit după ani de excludere și tratament incorect din partea sectorului conservării.
În ultimii ani, rolul esențial al popoarelor indigene în luarea deciziilor legate de natură a devenit un slogan comun. Cu toate acestea multe comunități indigene așteaptă să vadă cum se va traduce acest lucru în realitate. În unele comunități, există scepticism considerabil în privința modului în care obiectivele de restaurare a naturii vor afecta drepturile lor asupra terenurilor și tradițiile culturale.
Gazda COP16, primul guvern de stânga al Columbiei, condus de președintele Gustavo Petro, a încercat să folosească acest summit internațional ca un impuls pentru pacea internă. Deși Columbia a semnat un acord de pace în 2016 cu Forțele Armate Revoluționare Columbiene (FARC), conflictele cu grupurile de gherilă continuă în unele zone ale țării.
Un grup, Central General Staff (EMC), a amenințat summitul din cauza desfășurării unui număr mare de 12.000 de soldați și polițiști pentru asigurarea securității, însă liderul acestui grup și-a retras ulterior amenințările. Susana Muhamad, ministra mediului din Columbia și președinta COP16, a declarat că summitul este, de asemenea, o oportunitate de a pune capăt violenței și că acest aspect a influențat alegerea temei „Pace cu Natura”.
Deși guvernele au stabilit deja obiectivele, nu au decis încă felul în care va fi evaluat succesul. Măsurarea protecției terenurilor și a finanțării este relativ ușor de realizat, fiind monitorizată de organisme oficiale ale ONU și de // „Biodiversity, water and ecosystems”, oecd.org //
Evaluarea declinului speciilor, a biodiversității și a gestionării durabile a resurselor este însă mult mai complicată, iar discuțiile despre cum să fie monitorizat acest progres continuă.