COP29: Schimbările climatice, apă de ploaie pentru liderii politici30 min read
Între 11-22 noiembrie, reprezentanți din aproape 200 de țări se reunesc pentru a coordona acțiunile globale privind schimbările climatice generate de poluare. Paradoxal, cu doar câteva zile înainte, directorul executiv al COP29 a fost filmat în timp ce negocia afaceri legate de combustibilii fosili.
Liderii lumii participă în această perioadă (11-22 noiembrie) la // Site oficial: cop29.az // cea mai importantă întâlnire anuală ONU pe tema climei, care are loc în Baku, capitala Azerbaidjanului. Obiectivul este de a găsi soluții pentru reducerea creșterii temperaturii planetei, generată de gazele cu efect de seră, pe care să le transforme în recomandări (cvasi)obligatorii prin tratate globale.
Ca în fiecare an, un alt punct esențial al reuniunii este de a atrage mai multe fonduri pentru țările mai sărace. Acestea au cea mai mare nevoie de sprijin, atât pentru a-și reduce emisiile, cât și pentru a face față impactului tot mai mare al schimbărilor climatice.
Numai că obiectivele climatice s-au dovedit greu (spre imposibil) de îndeplinit chiar și în conjuncturi politice mai avantajoase pentru climat. Proaspăta victorie a lui Donald Trump – un cunoscut sceptic al schimbărilor climatice, care a retras SUA din Acordul de la Paris în mandatul precedent, stabilit la COP21 – deturnează atenția de la eforturile climatice. La asta se adaugă probleme globale, precum conflictele din Ucraina, Africa sau Palestina, și crizele legate de costul vieții, tot mai ridicat.
În plus, COP29 oricum a pornit cu stângul încă de la alegerea gazdei de anul acesta. Azerbaidjanul este o dictatură a // Țara a devenit independentă după căderea URSS și, din 1993, a fost condusă de Heydar și, din 2003, de fiul său, Ilham Aliyev. // criticată intens pentru încălcarea drepturilor omului și pentru acuzațiile că folosește întâlnirea pentru a încheia acorduri legate de combustibili fosili.
CITEȘTE ȘI: COP28: „Business as usual” sau moment istoric?
Petrolul și gazele reprezintă aproximativ jumătate din economia totală a Azerbaidjanului și mai mult de 90% din // Petrolul și gazele reprezintă aproximativ jumătate din economia totală a Azerbaidjanului și mai mult de 90% din exporturile sale, conform cifrelor SUA: bbc.com //
Sultan Ahmed Al Jaber (stânga), președintele COP28, predă oficial președinția COP lui Mukhtar Babayev, în timpul ceremoniei de deschidere a Conferinței ONU COP29 privind schimbările climatice, pe 11 noiembrie 2024, în Baku, Azerbaidjan. Foto: Sean Gallup/Getty Images.
Afaceri cu miros de petrol, înainte de debutul COP29
Conferința ONU a debutat cu un scandal. Un înalt oficial al COP29 a fost surprins că a discutat despre oportunități de afaceri în domeniul energetic cu un presupus investitor, în realitate un activist al unei organizații pentru drepturile omului. Elnur Soltanov, adjunctul ministrului Energiei din Azerbaidjan și membru al echipei de organizare a COP29, a vorbit despre potențialul de investiții în zăcămintele de petrol ale Azerbaidjanului, și a subliniat că țara este deschisă colaborărilor în acest sector, inclusiv cu companii de petrol și gaze.
BBC a obținut înregistrările de la organizația // „COP29 is for oil deals”, globalwitness.org // care a dezvăluit că întâlnirea a fost organizată de un activist ce pretindea a fi șeful unei firme de investiții din Hong Kong. În timpul conversației, Soltanov a amintit de angajamentul Azerbaidjanului față de tranziția energetică, dar a menționat și intențiile de creștere a producției de gaze naturale. El a scos în evidență faptul că Socar, compania energetică de stat, comercializează petrol și gaze la nivel internațional.
ONU a refuzat să comenteze situația, dar a subliniat că standardele pentru organizarea summitului COP cer transparență și obiectivitate din partea gazdelor. O situație similară a fost dezvăluită de BBC anul trecut. În noiembrie 2023, publicația britanică a dezvăluit că Emiratele Arabe Unite (EAU) intenționau să profite de rolul de gazdă al summitului COP28 pentru a încheia acorduri în domeniul petrolului și gazelor naturale. Conform documentelor obținute, EAU planificau discuții cu 15 națiuni // „UAE planned to use COP28 climate talks to make oil deals”, bbc.co.uk //
Finanțarea acțiunilor climatice, temă principală la COP29
COP29 are ca temă principală finanțarea acțiunilor climatice, un subiect critic pentru succesul negocierilor. În 2015, liderii mondiali au semnat Acordul de la Paris și s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5°C. Pentru a atinge acest obiectiv, fiecare țară ar fi trebuit să-și intensifice eforturile de reducere a emisiilor. Ca parte a acestui acord, până în 2025, ar trebui stabilite compensații financiare destinate țărilor în curs de dezvoltare, pentru a le sprijini în tranziția lor către emisii mai scăzute și în adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
Stabilirea unei ținte financiare la acest COP este considerată esențială pentru a construi încrederea între națiunile bogate și cele sărace, pentru că, până acum, aceste promisiuni financiare nu s-au concretizat. Țările africane și statele insulare cer o finanțare anuală de peste un trilion de dolari până în 2030. Acest lucru s-ar putea obține dacă țări precum China și statele din Golf, care au fost până acum clasificate drept economii în curs de dezvoltare și nu au contribuit financiar, ar începe să plătească parte din aceste compensații. Uniunea Europeană și alte țări dezvoltate consideră că acest lucru trebuie să se întâmple pentru a crește suma totală de fonduri disponibile.
Un alt punct sensibil este reprezentat de planurile fiecărei țări pentru combaterea schimbărilor climatice. Conform angajamentelor din Acordul de la Paris, țările trebuie să-și actualizeze strategiile climatice la fiecare cinci ani, iar următorul termen este în februarie 2025. Dacă unele strategii prezentate la COP29 se vor dovedi insuficiente pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, acest lucru ar putea crea tensiuni cu țările care sunt mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice.
De asemenea, se pune întrebarea dacă angajamentele luate în cadrul ultimelor negocieri privind renunțarea la combustibilii fosili vor rămâne în picioare. Discuțiile din cadrul G20 din acest an au arătat că unele state par dispuse să renunțe la promisiunile de reducere a utilizării // „G20 countries turning backs on fossil fuel pledge, say campaigners”, theguardian.com //
În contextul unor eșecuri recente, precum colapsul discuțiilor ONU privind protecția biodiversității de acum două săptămâni din Columbia, // „COP16 pentru biodiversitate în Columbia. Țările lumii nu au reușit să își atingă obiectivele de protejare a naturii”, mindcraftstories.ro // unde națiunile nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor obiective esențiale, negocierile de la COP29 se anunță a fi dificile.
Liderii mondiali și delegații aplaudă după ce au pozat pentru o fotografie de familie în a doua zi a Conferinței UNFCCC COP29 privind clima, pe 12 noiembrie 2024, în Baku, Azerbaidjan. Foto: Sean Gallup/Getty Images.
„Pierdere de timp.” Mai mulți lideri importanți nu vor participa la COP29
Așadar, în cadrul conferinței, liderii lumii urmează să stabilească un nou obiectiv financiar global pentru climă și să-și asume angajamente naționale ferme pentru reducerea emisiilor. Dar summitul ONU de anul este mai restrâns decât întâlnirea de anul trecut din Dubai, ceea ce te face să suspectezi că guvernele lumii nu-i acordă din start prea mult credit. Deocamdată, puțin peste 100 de șefi de stat și de guvern și-au confirmat participarea. În schimb, mulți lideri și oficiali importanți lipsesc.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, nu va fi prezentă, preferând să se concentreze pe pregătirea noului său mandat, care începe pe 1 decembrie. Uniunea Europeană va fi reprezentată de Charles Michel, președintele Consiliului European, Wopke Hoekstra, șeful politicii climatice, și Kadri Simson, comisara pentru energie. De asemenea, Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au anulat prezența, ultimul pe fondul prăbușirii coaliției guvernamentale.
Printre ceilalți lideri mondiali care nu vor fi la Baku se numără președintele american Joe Biden, brazilianul Luiz Inácio Lula da Silva, care a suferit recent un accident, regele Charles al Marii Britanii, președintele rus Vladimir Putin, premierul canadian Justin Trudeau și liderii din China, India, Africa de Sud și Australia.
La polul celălalt, Papua Noua Guinee, prin vocea prim-ministrului James Marape, a anunțat în august că țara sa // „‘A total waste of time’: why Papua New Guinea pulled out of Cop29 and why climate advocates are worried”, theguardian.com // în semn de protest față de lipsa de sprijin rapid din partea marilor națiuni pentru țările mici, afectate de schimbările climatice.
Deși va trimite o delegație restrânsă de oficiali, fără miniștri, guvernul din Papua Noua Guinee consideră că summitul nu oferă soluții reale pentru națiunile insulare vulnerabile și este o „pierdere totală de timp”.
Acord pentru piața globală de credite de carbon
În prima zi, delegațiile au ajuns, până luni seara, la un consens privind agenda summitului, în urma unor discuții dificile. Disputele au inclus urmărirea rezultatelor evaluării globale de anul trecut, care a implicat pentru prima dată angajamentul țărilor de a renunța treptat la combustibili fosili. Grupul BASIC, condus de China, a propus includerea unei teme privind măsurile comerciale restrictive, precum taxa europeană de carbon, dar a renunțat în schimbul promisiunii unor consultări separate.
Un alt punct central al COP29 a fost stabilirea de reguli pentru noua piață globală de carbon a ONU. Surprinzător, acest lucru s-a întâmplat încă din prima zi, fără niciun fel de negocieri suplimentare – a fost adoptat doar un amendament prin care COP poate superviza această nouă piață.
Mukhtar Babayev, președintele COP29, a salutat aprobarea, a numit piața de carbon a ONU „un instrument transformator” pentru canalizarea resurselor către țările în curs de dezvoltare și a adăugat că „blocajele din ultimii ani încep să fie depășite”.
Vânzarea certificatelor legate de emisiile de CO₂ poate contribui la efortul general de strângere de fonduri pentru națiunile mici și cele în curs de dezvoltare, care nu dispun de suficienți bani pentru a aplica măsurile necesare.
Adoptarea rapidă a acestor măsuri a fost criticată de negociatori din // O mică națiune insulară situată în Oceanul Pacific, între Hawaii și Australia, cunoscută pentru vulnerabilitatea sa extremă în fața schimbărilor climatice. // și de grupuri din societatea civilă, care au avertizat că decizia afectează transparența și poate compromite integritatea noului mecanism de creditare a carbonului. Isa Mulder de la // O organizație independentă, non-profit, care acționează ca un observator și centru de cercetare în domeniul politicilor climatice și al prețurilor carbonului. Site oficial: carbonmarketwatch.org // a afirmat că decizia „creează un precedent periculos pentru transparență”, iar // O organizație non-guvernamentală internațională dedicată promovării legislației și politicilor de mediu la nivel global. Site oficial: ciel.org // a subliniat că noile reguli ar putea duce la încălcări ale drepturilor omului și daune ecologice, și că sunt „departe de a fi un câștig pentru planetă”.
„Drill, baby, drill.” Umbra lui Trump la COP29
Conferința din acest an s-a deschis la doar câteva zile după ce Donald Trump – care a catalogat încălzirea globală drept o „farsă” – a câștigat alegerile prezidențiale din SUA. Alegerile americane aruncă o umbră sumbră asupra negocierilor care se vor purta.
Realegerea lui Donald Trump complică și mai mult discuțiile de la COP29, din cauza sprijinului său declarat pentru exploatarea combustibililor fosili, exprimat, în trecut, inclusiv prin sloganul // „‘Drill, baby, drill’: What Trump’s victory could mean for the future according to climate experts”, euronews.com // Trump, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu industria petrolieră, ar putea retrage sprijinul SUA pentru finanțarea climatică și chiar facilita dezvoltarea de noi proiecte de exploatare. Evident, această atitudine riscă să ofere un exemplu negativ pentru alte țări reticente în a-și asuma angajamente ambițioase pentru mediu.
COP29 ar trebui să găsească soluții financiare – a și fost supranumit „COP-ul finanțării”. Însă, în loc să aducă noi finanțatori la masă, pe lângă țările considerate dezvoltate, ar putea să piardă și banii americani – mai ales că aceștia erau oarecum frustrați că o țară precum China nu plătește pe măsura emisiilor.
Cel mai probabil, Trump va scoate – din nou – SUA din Acordul de la Paris. Totuși Tina Stege, trimis special pentru climă din Insulele Marshall la COP29, a subliniat zilele trecute că Acordul de la Paris are 195 de semnatari și nu se va prăbuși din cauza unui singur // „US climate envoy says fight against climate crisis does not end under Trump”, theguardian.com // „Acordul de la Paris a supraviețuit unei președinții Trump și va supraviețui și acesteia”, crede Stege.
Fenomenele meteo extreme au provocat pierderi de 2.000 de miliarde de dolari, în ultimul deceniu
Situația nu arată deloc optimist pentru climă. Încă un raport publicat chiar înaintea COP29, comandat de Camera Internațională de Comerț, confirmă situația precară în care a ajuns planeta // „New report: extreme weather events cost economy $2 trillion over the last decade”, iccwbo.org // Astfel, fenomenele meteo extreme au costat economia globală două trilioane de dolari în ultimul deceniu. SUA au suferit cele mai mari pierderi economice, urmate de China și India.
Au fost analizate 4.000 de fenomene meteo extreme, de la inundații rapide, care distrug locuințe, la secete îndelungate, care afectează ferme, și a rezultat că daunele economice au ajuns la 451 de miliarde de dolari doar în ultimii doi ani. Sunt cifre care reflectă costul total al acestor evenimente, nu doar partea atribuită încălzirii globale de către experți.
Datele din ultimul deceniu relevă, de asemenea, pierderi ale productivității cauzate de fenomenele meteo extreme, resimțite la scară largă în economia reală. Costurile acestor evenimente meteo au crescut constant între 2014 și 2023, cu un vârf în 2017, când sezonul activ de uragane a lovit puternic America de Nord. Statele Unite au înregistrat cele mai mari pierderi economice în această perioadă, însumând 935 de miliarde de dolari, urmate de China cu 268 de miliarde și India cu 112 miliarde.
Germania, Australia, Franța și Brazilia se numără, de asemenea, printre țările cel mai afectate. În insulele mici, precum Saint Martin și Bahamas, pierderile au fost cele mai mari pe cap de locuitor.
Un studiu recent a arătat că încălzirea globală a fost responsabilă pentru peste jumătate din cele 68.000 de decese cauzate de valurile de căldură în timpul verii fierbinți din Europa, // „Jumătate din decesele provocate de căldură în Europa în 2022 au fost cauzate de criza climatică”, mindcraftstories.ro //
O altă analiză a arătat că schimbările climatice au dublat probabilitatea unor precipitații extreme, cum au fost cele care au lovit Europa Centrală // „Global heating ‘doubled’ chance of extreme rain in Europe in September”, theguardian.com // Sunt cifre care ar trebui să îndemne la acțiune directă și imediată din partea liderilor lumii.
2024, cel mai cald an din istorie
Într-o actualizare a raportului „Starea Climei 2024”, publicată luni, // „State of the Climate 2024 Update for COP29”, climatechangenews.com // Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a reiterat că 2024 este pe cale să devină cel mai călduros an înregistrat până acum.
Între ianuarie și septembrie, temperatura medie globală la suprafață a fost cu 1,54°C peste media preindustrială, încălzirea fiind intensificată de fenomenul El Niño, potrivit OMM. Cu toate acestea, încălzirea lunară sau anuală de 1,5°C sau mai mult nu înseamnă că s-a depășit obiectivul Acordului de la Paris, care se referă la încălzirea pe termen lung, măsurată pe decenii, a subliniat OMM.
Raportul indică perioada 2015-2024 ca fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată, iar ritmul de încălzire al oceanelor a crescut semnificativ în ultimele două decenii, cu o tendință de încălzire ireversibilă a mărilor planetei.
Secretarul general al OMM, Celeste Saulo, a avertizat că, deși nu s-a depășit limita de 1,5°C, „este esențial să recunoaștem că fiecare fracțiune de grad contează. Fie că este sub sau peste nivelul de 1,5°C, fiecare grad suplimentar de încălzire globală sporește extremele climatice, impacturile și riscurile”.
Climate Home, o publicație online specializată în știri și analize privind schimbările climatice, politicile de mediu și negocierile internaționale legate de climă, a sintetizat cele mai recente rapoarte internaționale privind clima, o acțiune menită să informeze și să influențeze // „In numbers: The state of the climate in 2024”, climatechangenews.com //
Prea multe promisiuni, prea puține fapte
Deznodământul COP29 va depinde în mare măsură de capacitatea liderilor de a depăși propriile interese naționale și de a colabora pentru un acord de finanțare climatică cu adevărat semnificativ.
Lipsa unui consens autentic la COP29 va limita, cel mai probabil, impactul acordurilor și va accentua tensiunile existente între țările bogate și cele vulnerabile. Deși un acord solid este esențial pentru a face progrese reale în fața crizei climatice, realitatea arată că interesul imediat și dorința de a minimiza costurile alocate schimbărilor climatice s-ar putea impune în fața solidarității globale. Asta ar lăsa adevăratele nevoi financiare ale crizei climatice încă nerezolvate și ar face din COP29 ceea ce toată lumea intuia deja: încă o pastișă răsuflată.
