Apu Gomes/Getty Images
Cum au izbucnit cele mai devastatoare incendii din istoria Los Angelesului și de ce sunt atât de greu de stins?23 min read
Cinci morți, 130.000 evacuați și 2.000 de clădiri distruse. Vânturile uscate și încălzirea globală au amplificat temperaturile, iar lipsa ploilor a prelungit sezonul incendiilor. Cele mai grave incendii din istoria Los Angelesului rămân greu de stins.
De câteva zile, peisajul paradisiac în care locuiesc multe vedete de la Hollywood arată mai degrabă ca într-un reality-show apocaliptic. Incendiile violente izbucnite marți, 7 ianuarie, în mai multe zone din Los Angeles, sunt considerate de autorități printre cele mai mari „dezastre naturale” locale, însă experții spun că ele nu ar fi fost posibile fără intervenția umană.
Și nu în ideea că cineva ar fi pus focul intenționat, ci că acesta a izbucnit într-o perioadă de secetă intensă, cauzată de încălzirea globală. Deși în ianuarie ar fi trebuit să plouă în sudul Californiei, nu a mai curs niciun strop de apă încă din mai 2024, adică de peste opt luni.
Temperaturile mai ridicate și ploile tot mai puține înseamnă un sezon mai lung de incendiu, într-o zonă și așa predispusă la asta. În plus, vânturile uscate, precum Santa Ana, cel care bate acum, supranumit „vântul diavolului”, au intensificat temperaturile deja prea mari și au făcut ca incendiile să fie aproape imposibil de stins. Asta se întâmplă când aceste vânturi aduc aer fierbinte și uscat din regiunile interioare, cum ar fi deșerturile, spre coasta Californiei.
Pompierii luptă cu flăcările din incendiul Palisades din 7 ianuarie 2025 în cartierul Pacific Palisades din Los Angeles, California. Foto: Eric Thayer/Getty Images
Incendiul a izbucnit în cartierul de lux Pacific Palisades
La începutul săptămânii, Serviciul Național de Meteorologie din Statele Unite a emis o alertă pentru condiții extreme de incendiu în majoritatea comitatului Los Angeles, valabilă de marți până joi.
Un prim incendiu de vegetație a izbucnit marți dimineața în zona Pacific Palisades din Los Angeles și s-a extins rapid în vestul orașului pe parcursul zilei și în timpul nopții.
Vânturile puternice și condițiile extrem de uscate au alimentat flăcările și au făcut ca incendiul să se răspândească cu o viteză alarmantă prin cartiere. În doar câteva ore, focul a crescut de la o suprafață de aproximativ patru hectare la aproape 1.214 hectare.
Până la 9 ianuarie, trei incendii majore – în Palisades, Eaton și Hurst – au ars peste 5.000 de hectare și au dus la evacuarea a peste 100.000 de persoane și distrugerea a cel puțin // „Staggering losses from L.A. firestorm: 5 dead, 2,000 structures destroyed or damaged”, latimes.com //
De la un moment încolo, pompierii din zona Pacific Palisades nu s-au mai concentrat pe salvarea caselor afectate și au încercat să prevină extinderea flăcărilor către alte cartiere.
Chiar și așa, flăcările s-au îndreptat spre zone dens populate și prospere, precum Calabasas și Santa Monica, unde locuiesc multe dintre celebritățile Californiei. Printre vedetele care // „Leighton Meester, Adam Brody, Anna Faris and More Celebrities Lose Homes in the L.A. Fires”, variety.com // că și-au pierdut casele se numără Mandy Moore, Paris Hilton, Leighton Meester, Adam Brody, Anna Faris și Billy Crystal.
Mai multe evenimente de la Hollywood, precum premierele unor filme ca Wolf Man și The Pitt, au fost anulate, iar producții precum Fallout, Hacks, Grey’s Anatomy, Suits: L.A. au fost întrerupte. Premiile Critics Choice 2025, care trebuiau acordate inițial pe 12 ianuarie, au fost amânate pentru 26 ianuarie.
Palmierii iconici din Los Angeles au ars, iar cel mai recent incendiu provoacă ravagii în Hollywood Hills, unde se află emblematicul semn de la Hollywood. Și Vila Getty, muzeu care găzduiește artă din perioada greco-romană, a fost cât pe să fie afectată de incendii, dar din fericire acestea au ocolit-o.
Președintele Biden a anulat o călătorie în Italia pe care o plănuise pentru 9-12 ianuarie pentru a se întâlni cu Papa Francisc, președintele italian Sergio Mattarella și premierul italian Giorgia Meloni, conform unei declarații de miercuri seara la // „Statement from Press Secretary Karine Jean-Pierre”, whitehouse.gov //
Pierderile economice de până acum nu sunt nici ele de neglijat și sunt estimate la peste 50 de miliarde de dolari, potrivit unei analize realizate de compania // „Los Angeles wildfire economic loss estimates top $50 bln”, reuters.com // Suma include costurile directe, precum distrugerea a mii de locuințe și infrastructuri esențiale, precum și pierderile indirecte, cum ar fi întreruperile în activitatea economică și evacuările masive.
Mașinile distruse de incendiul Eaton parcate în fața unui magazin auto ars pe 8 ianuarie 2025 în Altadena, California. Foto: Justin Sullivan/Getty Images
Unde au loc acum incendiile din Los Angeles și cât de mari sunt?
Patru dintre incendiile din comitatul Los Angeles ard necontrolat, fără să fie izolate.
Cel mai mare și devastator incendiu este Incendiul Palisades, care a fost raportat pentru prima dată marți dimineața, în jurul orei 10 (ora locală). Până miercuri seara, flăcările au distrus aproape 6.500 de hectare de pe dealurile dintre Santa Monica și Malibu. Autoritățile l-au declarat cel mai nimicitor incendiu din istoria orașului.
Incendiul Eaton a izbucnit marți seara, în jurul orei 18.30, în Altadena, în dealurile deasupra orașului Pasadena. În primele șase ore, a ajuns la peste 400 de hectare, iar până miercuri seara s-a extins la mai mult de 4.200 de hectare.
Incendiul Hurst din Sylmar, în Valea San Fernando, a început marți seara, la ora 22, și a cuprins 340 de hectare în mai puțin de 24 de ore.
Miercuri seara, un nou incendiu de vegetație, numit Sunset, a izbucnit în Hollywood Hills, lângă Runyon Canyon. Flăcările au forțat evacuarea unor zone emblematice din Los Angeles, inclusiv Hollywood Walk of Fame.
În Acton, la nord-est de Santa Clarita, Incendiul Lidia era controlat în proporție de 40% până miercuri seara, potrivit Serviciului Forestier Național din Angeles. Asta înseamnă că autoritățile au reușit să împiedice răspândirea unei părți din foc.
Un alt incendiu, Woodley, izbucnit miercuri dimineața în zona Sepulveda Basin, dar a fost complet stins până seara.
Incendiile din Los Angeles, cauzate de o combinație rară de factori climatici
Incendiile rapide și devastatoare din zona metropolitană a Los Angelesului, care au forțat evacuarea a zeci de mii de oameni, unii fugind pe jos din calea flăcărilor, sunt cauzate de o combinație rară de factori climatici pentru această perioadă a anului: cele mai puternice vânturi din sudul Californiei din 2011 și condiții extrem de uscate, neobișnuite pentru începutul lunii ianuarie.
Centrul orașului Los Angeles a înregistrat doar 4 milimetri de ploaie din 6 mai până la sfârșitul anului trecut, ceea ce face ca această perioadă să fie a doua cea mai uscată din istorie, conform // „With negligible rain in 8 months, Southern California swings toward drought”, latimes.com //
În plus, sudul Californiei a trecut printr-o vară extrem de caldă, urmată de aproape niciun fel de precipitații în perioada care, în mod normal, ar fi trebuit să fie sezonul ploios. Această situație, combinată cu doi ani anteriori foarte ploioși, care au favorizat creșterea vegetației, a dus la formarea unui teren cât se poate de propice pentru incendii.
Vânturile Santa Ana, cu rafale de până la 160 km/h în zonele colinare, au intensificat flăcările. Chiar și la altitudini mai joase, vânturile au atins viteze între 80 și 110 km/h, iar pe Aeroportul Burbank s-au înregistrat rafale de 135 km/h.
Daniel Swain, un cercetător de la Universitatea din California (UCLA), Los Angeles, a comparat vânturile puternice cu un // Îl poți urmări aici: youtube.com // care accentuează uscăciunea vegetației și afectează rezistența copacilor. Combinația dintre vânturile extreme și seceta prelungită este un exemplu al efectelor schimbărilor climatice, care intensifică atât perioadele de secetă, cât și cele cu precipitații abundente.
O aeronavă de stingere a incendiilor aruncă ignifug în timp ce focul arde în mijlocul unei puternice furtuni de vânt pe 7 ianuarie 2025 în Pacific Palisades, California. Foto: Mario Tama/Getty Images
Ce sunt vânturile Santa Ana?
Cunoscute uneori și sub numele de „vânturile diavolului”, vânturile Santa Ana sunt curenți puternici, fierbinți și uscați care bat din regiunile interioare spre coasta Californiei. De obicei, apar în timpul iernii, iar viteza lor poate atinge aproximativ 130 km/h.
Aceste vânturi sunt generate de diferențele de presiune atmosferică. Presiunea ridicată care se formează în Nevada, combinată cu presiunea mai scăzută din sudul Californiei, creează un flux puternic de aer care traversează Munții San Gabriel și ajunge în zonele de coastă și în regiunea Inland Empire.
Vânturile Santa Ana sunt renumite pentru faptul că alimentează incendiile de vegetație, iar în lunile decembrie-februarie pot crește temperaturile din Los Angeles. Rafalele lor pot ajunge la forța unui uragan, devenind violente și distructive, mai ales atunci când flăcările deja amenință orașul.
Pe măsură ce curg la vale, prin trecători montane, aceste vânturi accelerează, formează o adevărată „pâlnie de vânt” și își amplifică, astfel, intensitatea și efectele.
Au circulat numeroase dezinformări legate de incendiile devastatoare din zona Palisades, inclusiv una care susține că lipsa apei pentru stingerea focului ar fi fost cauzată de reglementările impuse pentru protejarea unui pește mic, numit Delta Smelt. Această afirmație își are rădăcinile într-o controversă mai veche din California legată de utilizarea apei și protecția mediului.
Delta Smelt este o specie pe cale de dispariție care trăiește în Delta râurilor Sacramento și San Joaquin, iar protejarea acestuia a dus la reglementări stricte pentru conservarea habitatului său. În trecut, Donald Trump a criticat aceste reglementări, acuzând că limitează excesiv accesul oamenilor la apă pentru agricultură și alte scopuri. În contextul incendiilor din Palisades, unii au reluat acest argument, sugerând că aceste reglementări ar fi redus cantitatea de apă disponibilă pentru stingerea focurilor.
Jurnalistul Brian Krassenstein, cunoscut pentru activitatea sa pe platforma X, a demontat această afirmație într-o // O poți citi aici: x.com // Potrivit acestuia, înainte de izbucnirea incendiilor, rezervoarele și sistemele de stocare a apei erau complet aprovizionate. Problemele apărute în timpul incendiilor s-au datorat cererii uriașe de apă pentru stingere, care a scăzut temporar presiunea apei în anumite zone, și nu reglementărilor legate de Delta Smelt.
Krassenstein a explicat și că reglementările referitoare la protecția Delta Smelt sunt impuse de Legea federală privind speciile pe cale de dispariție și nu de autoritățile statului California sau de guvernatorul Gavin Newsom, așa cum susțin unele afirmații.
În realitate, incendiul din Palisades a fost alimentat de opt luni fără ploaie, temperaturi record cauzate de încălzirea globală și vânturi puternice de până la 137 de km/h. Acestea sunt cauzele reale ale dificultăților întâmpinate în gestionarea incendiului, nu presupusele reglementări privind protecția unui pește.
Numărul incendiilor de vegetație s-ar putea mări cu 50% până în 2100. Și în România crește incidența incendiilor
Conform unui raport din 2022 al // „Number of wildfires forecast to rise by 50% by 2100”, wmo.in // numărul incendiilor de vegetație ar putea crește cu 50% până în anul 2100, dacă încălzirea globală continuă în ritmul actual. Estimarea arată cât de mult cresc schimbările climatice riscul de incendii, prin temperaturi mai ridicate și umiditate mai scăzută în zonele vulnerabile.
În prezent, incendiile de vegetație afectează în mod disproporționat zonele cu climă mediteraneană, savanele și pădurile tropicale, dar cercetătorii avertizează că, pe viitor, zonele considerate mai sigure, cum ar fi tundra și pădurile boreale, ar putea deveni și ele expuse la risc.
Raportul arată și impactul economic și social puternic al acestor incendii: distrugerea locuințelor și a habitatelor naturale, pierderile agricole și emisiile masive de carbon, care contribuie și mai mult la schimbările climatice. Specialiștii fac apel la investiții mai mari în prevenirea incendiilor, precum monitorizarea satelitară, reîmpădurirea și educarea comunităților vulnerabile.
Și în România incendiile de vegetație au devenit o problemă tot mai frecventă în ultima perioadă. Un incident notabil a avut loc recent în Delta Dunării, // „Incendiul de vegetație care a izbucnit în Delta Dunării, în zona de nord a localității Sulina, a fost lichidat de pompieri”, rador.ro // în zona de nord a orașului Sulina, unde un incendiu de vegetație a izbucnit și s-a extins rapid din cauza vântului puternic și a vegetației uscate.
Și o altă deltă are de suferit, mai precis „Delta dintre blocuri”, formată natural în București, în zona Văcărești, pe care o văd, din păcate, foarte des, de la fereastră, cuprinsă de flăcări.
În lunile precedente, mai multe județe din sudul țării, precum Mehedinți, Gorj și Caraș-Severin, au fost afectate de incendii masive de vegetație. O situație care se transformă, rapid, în noua normalitate.
