Cum transformi deșeurile alimentare în sol fertil pentru creștere durabilă11 min read

Cercetătorii sprijiniți de Uniunea Europeană transformă deșeurile provenite din prelucrarea produselor alimentare într-o resursă valoroasă, prin convertirea resturilor de biomateriale în îngrășăminte naturale.

Catalonia are 7,7 milioane de locuitori și circa 7,9 milioane de porci. Adică mai mult de un porc per persoană. 

Fermele mari de porci determină un exces de azot în sol, o problemă cu care se confruntă multe alte regiuni europene. Însă la doar câțiva kilometri de Barcelona, o mică revoluție transformă aceste deșeuri într-o resursă valoroasă.

În loc să aplice gunoiul de grajd pe terenuri, cercetătorii extrag azotul din deșeurile agroindustriale generate local și le prelucrează transformându-le în sulfat de amoniu. Acest îngrășământ mai stabil și mai eficient reduce la minimum scurgerile nocive în sol. 

Reducerea substanțelor chimice

Cercetătorii sunt parte a unei inițiative finanțate de Uniunea Europeană care se întinde pe patru ani și este denumită Waste4Soil. Aceștia explorează modalități inovatoare de a transforma deșeurile provenite din prelucrarea alimentelor în amelioratori de sol produși local, abordând simultan două provocări majore ale UE: deșeurile alimentare și sănătatea solului.

În Catalonia, cercetătorii utilizează un proces denumit digestie anaerobă, în care bacteriile descompun deșeurile în biogaz și într-un amestec umed bogat în nutrienți, denumit digestat.

„Este o tehnologie foarte consolidată, există peste 15.000 de instalații de biogaz agroindustriale în UE”, spune dr. Victor Riau, cercetător la Institutul Catalan de Cercetare și Tehnologie Agroalimentară.

Prin această reciclare a resturilor alimentare, cercetătorii cred că pot reduce dependența de îngrășăminte chimice cu până la 80 %. 

Conlucrarea cu companiile publice și private din domeniul alimentar face ca rezultatele cercetării să aibă beneficii imediate pentru comunitatea locală.

„Ne așteptăm ca această abordare circulară să aibă un efect pozitiv asupra economiei industriilor locale, reducând costurile de gestionare a deșeurilor și sporind utilizarea resurselor regenerabile mai ieftine”, spune Riau.

Mai puține deșeuri, mai multă nutriție

Echipa de cercetare Waste4Soil a înființat Living Labs – medii de testare reale – în șapte țări europene: Spania, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Slovenia și Ungaria. 

Scopul este testarea unor soluții inovatoare pentru transformarea deșeurilor din diferite surse agroalimentare în amelioratori de sol bazați pe bioresurse locale.

Pe lângă fermele de porci, sunt vizate și alte industrii alimentare locale, inclusiv producția de ulei de măsline și bere, întrucât ambele generează cantități uriașe de biodeșeuri. 

„În fiecare an, un miliard de tone de alimente sunt irosite la nivel mondial, iar 38% reprezintă resturi din industria alimentară”, spune dr. Kyriakos Panopoulos de la Centrul de Cercetare și Tehnologie Hellas din Salonic (Grecia), responsabil de coordonarea generală a acestui efort de cercetare. 

Confruntată cu acest munte de deșeuri, UE a anunțat anul trecut planuri de stabilire a unor ținte // „Food waste reduction targets”, food.ec.europa.eu // obligatorii din punct de vedere juridic pentru reducerea deșeurilor alimentare, care ar urma să fie atinse până în 2030.

Totodată, Panopoulos a remarcat că 60–70% din solurile din UE duc o lipsă acută de nutrienți, stârnind îngrijorări. 

Pentru a rezolva această problemă, echipa de cercetare Waste4Soil contribuie la eforturile depuse la nivelul UE pentru refacerea solurilor degradate de pe continentul european până în 2050 – un obiectiv al Pactului verde european.

Aurul lichid din Slovenia

În Slovenia, încălzirea globală creează condiții favorabile pentru plantațiile de măslini, iar un producător local de ulei de măsline aflat la început de drum este unul dintre participanții la proiectul sloven Living Lab.

În peninsula adriatică nordică Istria, renumită pentru uleiul său de măsline de înaltă calitate, cercetătorii reciclează turtele de măsline – un subprodus al producției de ulei de măsline care include coji, sâmburi și pulpă – pentru a crea amelioratori de sol. 

Acest lucru ajută la îmbogățirea solului cu carbon și la reducerea impactului asupra mediului determinat de necesitatea eliminării deșeurilor.

„Abordarea inovatoare a Sloveniei ar putea inspira și alte regiuni producătoare de ulei de măsline din Europa, în special din zona mediteraneană, care se confruntă cu provocări similare legate de gestionarea deșeurilor”, spune dr. Rok Mihelič de la Facultatea de Agronomie a Universității din Ljubljana.

Ideea bazată pe pește a Finlandei

Diferitele regiuni din Europa se confruntă cu provocări diverse, iar cercetătorii explorează o varietate de opțiuni de reutilizare a deșeurilor și de îmbogățire a solului. Unele dintre acestea explorează căi nebătătorite.

De exemplu, Living Lab din Päijät-Häme (Finlanda) își îndreaptă atenția spre pescuit – una dintre principalele industrii alimentare locale – pentru deșeuri care pot fi transformate în îngrășăminte bogate în nutrienți.

Anne-Marie Tuomala, lector universitar la Universitatea de Științe Aplicate LAB din Lahti (Finlanda), a explicat că resturile de pește bogate în azot, fosfor și alte minerale sunt ideale pentru refacerea nutrienților. 

La fel ca în cazul deșeurilor de la fermele de porci, acestea pot fi prelucrate prin digestie anaerobă pentru a crea un reziduu bogat în nutrienți.

Cu toate astea, transportul și depozitarea reziduurilor de pește reprezintă o provocare din cauza mirosului lor neplăcut, potrivit feedbackului împărtășit de fermieri în primele luni ale proiectului Living Lab. Pentru rezolvarea acestei probleme, ar putea fi necesare instalații specializate, cu măsuri de control al mirosului, spune Tuomala.

Această abordare circulară ar putea reduce costurile pentru fermieri, în special deoarece prețurile îngrășămintelor au crescut semnificativ după invazia Ucrainei de către Rusia în 2022. Deși prețurile s-au stabilizat, UE rămâne dependentă într-o mare măsură de importurile de îngrășăminte rusești.

Avantaj concurențial

Pe lângă reducerea importurilor, un alt beneficiu al îngrășămintelor produse de Waste4Soil Living Labs este faptul că acestea sunt locale și sustenabile. 

„Fermierii și producătorii de alimente care adoptă aceste practici sustenabile pot obține un avantaj competitiv pe piețele care acordă o însemnătate tot mai mare produselor prietenoase cu mediul”, spune Tuomala.

Puterea acestei inițiative stă în colaborare. Cercetătorii, fermierii, societatea civilă, industriile și autoritățile publice conlucrează pentru a co-crea și a testa soluții în condiții reale.

Potrivit lui Panopoulos, această acțiune în colaborare va veni cu soluții la problema tot mai presantă a resturilor alimentare, care, în prezent, sunt irosite.

„Fiecare pas mic este important și există un entuziasm crescând cu privire la potențialul mai amplu al creării de practici agricole mai sustenabile și benefice pentru mediu”, spune acesta. 

​Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.