De la offshore la onshore: Europa își extinde stocarea carbonului cu tehnologii inspirate din natură12 min read

Inspirându-se din natură, cercetătorii au dezvoltat o metodă prin care dioxidul de carbon din procese industriale este pompat în roci vulcanice, pentru o stocare sigură și permanentă în subteran. Pentru prima dată, Europa își va îngropa carbonul nu sub mare, ci sub propriul sol.

Pe 30 aprilie 2025, Uniunea Europeană a emis primul său permis pentru stocarea geologică onshore a CO₂. Până acum, toate permisele emise în baza Directivei din 2009 pentru stocarea geologică a CO₂ erau pentru locații offshore. Permisul a fost acordat companiei Carbfix, o firmă islandeză cu sediul la Reykjavík, pentru situl său de injecție de la centrala geotermală Hellisheiði.

Compania s-a dezvoltat alături de o inițiativă de cercetare finanțată de UE, cu același nume, care a câștigat recunoaștere mondială pentru dezvoltarea unei metode sigure și eficiente de stocare a carbonului. Procesul transformă CO₂ injectat în rocă carbonatată stabilă în doar doi ani.

De la apă carbogazoasă la rocă carbonatată

Deși majoritatea proiectelor de stocare a carbonului se concentrează pe soluții offshore, abordarea terestră a Carbfix marchează o schimbare importantă: accelerează procesul natural de mineralizare în bazalt, o rocă vulcanică formată din lava răcită.

La Hellisheiði, CO₂ este captat atât de la centrală, cât și de la două unități de captare directă a aerului. Gazul este dizolvat în apă – ca la o băutură carbogazoasă – și pompat adânc în straturile poroase de bazalt, unde mineralele din rocă reacționează cu CO₂ și îl transformă în rocă solidă carbonatată.

„Acesta este un moment de referință și un pas important spre un impact real și pozitiv asupra schimbărilor climatice”, a declarat Edda Sif Pind Aradóttir, CEO al Carbfix și coordonatoare a proiectului CarbFix2 – a doua etapă a cercetării finanțate de UE.

Aradóttir a adăugat că noul permis plasează centrala Hellisheiði, operată de compania soră ON Power, „în avangarda sectorului geotermal global” și conferă Islandei un rol de lider în construirea unei industrii care sprijină atât obiectivele climatice ale UE, cât și pe cele internaționale.

Până în prezent, Carbfix a stocat peste 100 000 de tone de CO₂. Cu ajutorul noului permis, compania poate stoca anual același volum, având ca obiectiv pe termen lung închiderea a până la 3,2 milioane de tone în 30 de ani – compensând integral emisiile centralei și captând carbon din alte proiecte operate pe sit.

De la cercetare la realitate

Carbfix a început în 2007 ca un parteneriat între industrie și mediul academic, axat pe mineralizarea CO₂. Din 2011 până în 2014 a devenit un proiect finanțat de UE. Testele de teren au început la Hellisheiði în 2012, iar până în 2014 cercetătorii confirmaseră că mineralizarea avea loc și începuseră stocarea emisiilor centralei.

A doua etapă, CarbFix2 (2017–2021), a avansat tehnologia cu sprijinul unor parteneri din Franța, Spania și Elveția.

Bergur Sigfússon, director de sisteme și membru fondator al Carbfix, a descris cele trei obiective principale de cercetare: optimizarea tehnologiei pentru captarea CO₂ din procese industriale, integrarea acesteia cu metode de stocare și explorarea utilizării apei de mare în proces.

„Conceptul nostru general este să folosim aceeași metodă prin care natura reglează concentrațiile de CO₂ din atmosferă pe termen lung”, a explicat el.

Imitarea naturii

În ciclul natural, dioxidul de carbon atmosferic se dizolvă în apa de ploaie, care apoi se infiltrează în sol. Apa devine acidă și dizolvă rocile. În formațiunile de bazalt, acest proces eliberează minerale care reacționează cu CO₂ și formează carbonat de calciu – blocând astfel carbonul.

Carbfix imită acest proces injectând apă îmbogățită cu CO₂ în straturi de bazalt aflate între 300 și 1 000 de metri adâncime.

„Noi accelerăm procesul”, a spus Sigfússon. „Prin încărcarea apei cu mai mult CO₂, o facem mai acidă, iar aceasta dizolvă rocile mai rapid.” Apa poate conține de câteva ori mai mult CO₂ decât o băutură răcoritoare obișnuită.

O soluție sigură și scalabilă

Spre deosebire de metodele convenționale care pompează CO₂ gazos în formațiuni de rocă adânci, precum zăcămintele de petrol epuizate, abordarea Carbfix dizolvă întâi CO₂, reducând riscul de scurgeri și fixându-l permanent în rocă solidă.

Deși stocarea subterană clasică este mai frecventă, Carbfix oferă o alternativă importantă. Condițiile geologice diferă la nivel global, subliniază Sigfússon, astfel că sunt necesare mai multe opțiuni de stocare pentru atingerea obiectivelor climatice mondiale.

Reducerea emisiilor este prioritatea evidentă, dar Sigfússon rămâne pragmatic: „Există emisii din industrii grele pe care nu le putem reduce”, a recunoscut el.

De aceea, Carbfix și-a extins activitatea dincolo de centralele geotermale, incluzând industrii greu de decarbonizat precum producția de ciment, oțel și substanțe chimice. În prezent, operează cinci situri de injecție la nivel global și colaborează cu compania elvețiană Climeworks, lider mondial în captarea directă a aerului. Împreună, au fost primii care au stocat sub pământ CO₂ captat direct din aer.

Potențial uriaș

Potrivit lui Sigfússon, geolog de formare, bazaltul este extrem de răspândit – acoperă aproape întreaga podea oceanică și circa 5% din suprafața terestră.

„Nu este peste tot”, a spus el, „dar este suficient de răspândit pentru ca tehnologia noastră să aibă un impact global.”

Doar Islanda ar putea, teoretic, să stocheze toate emisiile anuale de dioxide de carbon ale lumii, în timp ce formațiunile extinse de rocă vulcanică din Japonia ar putea absorbi între 40 și 400 gigatone – suficiente pentru a acoperi decenii din emisiile proprii. Desigur, constrângerile practice și economice fac ca doar o fracțiune din această capacitate să poată fi utilizată.

În 2022, ministrul japonez al Economiei, Comerțului și Industriei, Yasutoshi Nishimura, a vizitat facilitățile Carbfix din Islanda. Deși nu au fost încă anunțate proiecte comune, ambele părți recunosc potențialul uriaș.

Carbfix va fi prezentă la Expoziția Mondială din Osaka, Japonia, în septembrie, unde tehnologia sa va ocupa un loc central în Pavilionul Nordic, subliniind rolul de lider al Islandei în acțiunea climatică.

Injecții cu apă de mare

În prezent, Carbfix stochează aproximativ 90 000 de tone de CO₂ pe an, dar lucrează la extinderea operațiunilor și la valorificarea capacității vaste a Islandei.

Următorul mare proiect este dezvoltarea unui hub în sud-vestul Islandei, numit Terminalul Coda, care va stoca CO₂ captat și transportat din situri industriale din Europa de Nord.

Începând cu 2029, terminalul își propune să stocheze 700 000 de tone anual, urmând să ajungă la 3 milioane de tone pe an până în 2032.

Cea mai recentă direcție de cercetare a echipei Carbfix vizează folosirea apei de mare – în loc de apă dulce – pentru injectarea CO₂ în roci de sub fundul mării, o tehnică testată prima dată în CarbFix2.

„Atracția e evidentă”, a spus Sigfússon. „Avem o cantitate uriașă de apă de mare lângă tot acest bazalt.” Însă sărurile și mineralele din apa de mare creează provocări tehnice care încă trebuie rezolvate.

Pe măsură ce acest experiment islandez capătă amploare, ar putea oferi un model global – transformând dioxidul de carbon în piatră chiar sub picioarele noastre – și ajutând lumea să abordeze schimbările climatice la scară globală.

Acest articol a fost publicat inițial în revista Horizon, publicația UE de cercetare și inovare.