Defrișările accelerează în 2023, alimentate de cererea globală de resurse9 min read

Defrișările au crescut alarmant în 2023, în ciuda promisiunilor a 140 de țări de a opri distrugerea pădurilor până în 2030. Cererea de carne de vită, soia, ulei de palmier și nichel subminează aceste eforturi, arată un raport global recent. 

În 2023, suprafețe de păduri echivalente cu aproximativ 27% din teritoriul României au fost pierdute, potrivit unui raport realizat de douăzeci și patru de organizații de cercetare, ONG-uri și grupuri de advocacy. Astfel, doar anul trecut, în jur de 6,4 milioane de hectare de pădure au fost defrișate. În plus, aproximativ 6,37 milioane de hectare de copaci au fost tăiați și arși. Acest nivel de distrugere „a depășit semnificativ” ritmul necesar pentru a menține obiectivul de eliminare a defrișărilor până la sfârșitul deceniului, un angajament asumat în 2021 de peste 140 de lideri mondiali.

Conform raportului, 62,6 milioane de hectare au fost distruse de incendii de vegetație, unele dintre ele intenționate sau cauzate de lucrări de infrastructură. Comparativ cu 2020, defrișările au crescut semnificativ la nivel global, deși la summitul COP26 din 2021, majoritatea țărilor au promis că vor reduce defrișările la zero până în 2030. În 2023, ritmul defrișărilor a fost cu aproape 50% mai mare decât ar fi necesar pentru a considera că se face un progres real spre acest obiectiv.

Pădurile adăpostesc 80% din speciile de plante și animale terestre din lume și joacă un rol esențial în reglarea ciclurilor de apă, precum și în captarea CO₂ principalul gaz cu efect de seră responsabil pentru încălzirea globală. 

La nivel global, defrișările s-au agravat de la începutul deceniului, contrar așteptărilor de îmbunătățire, spun autorii raportului.// „2024 Forest Declaration Assessment: Forests under fire”,  forestdeclaration.org // Mai sunt doar șase ani rămași până la termenul critic stabilit pentru a opri defrișările, în 2030, însă pădurile continuă să fie tăiate, degradate și incendiate într-un ritm alarmant. 

În 2023, au dispărut 3,7 milioane de hectare de păduri tropicale primare, medii bogate în carbon și biodiversitate, un număr care ar fi trebuit să scadă semnificativ pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030.

În regiunile cu risc ridicat, cercetătorii au remarcat o înrăutățire a situației în Bolivia și Indonezia. Raportul arată o „creștere alarmantă” a defrișărilor în Bolivia, cu 351% între 2015 și 2023. În Indonezia, deși defrișările au scăzut între 2020 și 2022, anul trecut au început din nou să crească brusc.

„Tendința nu dă semne de încetinire”, se subliniază în raport. Pădurile sunt în mare parte tăiate pentru agricultură, în special pentru cultivarea soiei, dar și pentru creșterea bovinelor și producția de zahăr.

Ironia face ca această situație să fie cauzată, în parte, de cererea pentru materiale considerate adesea ecologice, cum ar fi viscoza folosită în îmbrăcăminte, dar și de creșterea explozivă a mineritului de nichel, necesar pentru bateriile mașinilor electrice și pentru tehnologiile folosite la producerea energiei regenerabile.

Există însă și vești bune din Brazilia. Deși rămâne țara cu cele mai mari rate de defrișare din lume, a înregistrat progrese importante. Situația din Amazon s-a îmbunătățit semnificativ, datorită măsurilor de protecție introduse de președintele Luiz Inácio Lula da Silva. Totuși, în regiunea Cerrado, o importantă savană tropicală situată la sud de Amazon, defrișările au crescut.

Raportul evidențiază și rolul exploatărilor forestiere, al construcțiilor de drumuri și al incendiilor în degradarea pădurilor, atunci când terenul este afectat, dar nu complet distrus. În 2022, o suprafață de pădure de două ori mai mare decât Germania a fost degradată.

Se subliniază necesitatea unor politici ferme și a unei aplicări stricte pentru a proteja pădurile. Este esențial ca protecția acestora să nu fie influențată de schimbările politice și economice.

Raportul apare și pe fondul propunerii recente a Comisiei Europene de a amâna cu un an aplicarea legii anti-defrișare, până la sfârșitul lui 2025, în ciuda nemulțumirilor exprimate de ONG-uri. Documentul atrage atenția că este nevoie de o reevaluare a modului în care se consumă și se produc bunurile, pentru a reduce dependența de exploatarea excesivă a resurselor naturale.

Defrișările rămân o problemă gravă și în România, în ciuda măsurilor de protecție adoptate în ultimii ani. În 2023, potrivit Global Forest Watch,// Detalii, aici: globalforestwatch.org // o platformă care monitorizează în timp real pierderile de păduri la nivel global, România a pierdut aproximativ 17,9 mii de hectare de pădure naturală, o cifră alarmantă pentru conservarea ecosistemelor. Principalele cauze ale defrișărilor sunt exploatarea ilegală a lemnului, construcțiile de drumuri și incendiile, toate acestea contribuind la degradarea pădurilor.

În plus, pădurile primare și cele bătrâne din Carpați, unele dintre cele mai valoroase din Europa, continuă să fie afectate semnificativ de tăierile ilegale, în special în Munții Făgăraș, arată un raport din 2022// „Illegal logging of Romania’s natural forests increases despite court threat”, euronatur.org // al organizației EuroNatur, care se concentrează pe conservarea patrimoniului natural european. Deși România deține una dintre cele mai mari suprafețe de păduri naturale din Uniunea Europeană, aceste păduri sunt constant supuse presiunilor economice și lipsei unei aplicări stricte a legilor​.