Guillaume Pinon/NurPhoto via Getty Images
Dezinformarea, combustibil pentru catastrofa climatică8 min read
Dezinformarea globală despre schimbările climatice, susținută de companii petroliere, politicieni și state, blochează acțiunile și împinge criza spre catastrofă, arată un nou raport.
Valul de informații false întârzie acțiunile esențiale împotriva schimbărilor climatice și subminează încrederea în știință și în instituțiile publice.
International Panel on the Information Environment (IPIE), un grup internațional de experți care analizează modul în care circulă informația online și impactul dezinformării asupra societății, a analizat peste 300 de studii și a descris într-un // „Information Integrity about Climate Science: A Systematic Review”, ipie.info // recent cum s-a transformat discursul negaționist. De la negarea directă a schimbărilor climatice s-a trecut la campanii de discreditare a soluțiilor. Un exemplu: afirmațiile false potrivit cărora energia regenerabilă ar fi provocat recentele pene de curent din // „Spain’s government blames huge blackout on grid regulator and private firms”, bbc.com // Astfel de minciuni sunt amplificate masiv de boți, troli și rețele coordonate online.
De la promovarea gazului drept „combustibil curat” până la teorii conspiraționiste absurde, cum ar fi cea potrivit căreia incendiile din California au fost provocate intenționat ca să ascundă tuneluri ale traficului de copii – spectrul dezinformării e larg și periculos.
Industria combustibililor fosili a dus o „dublă înșelătorie”: mai întâi a negat criza climatică, apoi s-a reinventat ca fiind „verde”. Alte industrii implicate în dezinformare sunt: sectorul electricității din SUA, agricultura intensivă, companiile aeriene, turismul și fast-food-ul.
Donald Trump, care a spus că știința despre climă este „o mare farsă” și „o prostie”, apare în raport ca una dintre figurile influente în răspândirea dezinformării. Declarațiile lui fără dovezi, ideile trunchiate și concluziile scoase din context au fost intens distribuite pe rețelele sociale, inclusiv de conturi false, controlate de boți.
Raportul mai spune că serviciile secrete rusești au folosit ferme de troli pentru a răspândi informații false despre climă.
Dar problema e mai profundă decât ce se vede pe social media. Companii mari și organizații conservatoare trimit intenționat mesaje false către oamenii care iau decizii politice. „Asta seamănă deja cu o formă de conspirație”, spune Klaus Jensen, cercetător la Universitatea din Copenhaga și coautor al raportului.
În Europa, raportul atrage atenția asupra partidelor populiste de dreapta care resping deschis știința climatică. Sunt menționate AfD în Germania, Vox în Spania și Rassemblement National în Franța. Dezinformarea este susținută și de unele canale media conservatoare, care promovează idei negaționiste sau conspiraționiste.
Autorii identifică principalele surse ale dezinformării: companiile de combustibili fosili, politicieni de extremă dreapta și unele state. Scopul este protejarea intereselor economice și blocarea oricărei reglementări serioase în domeniul climei. Mesajele false sunt susținute, în principal, de rețele sociale, dar și de agenții de publicitate și instituții media.
„Avem cinci ani să reducem la jumătate emisiile și până în 2050 să atingem neutralitatea climatică. Fără informații corecte, nu vom reuși”, avertizează dr. Klaus Jensen. „Actorii toxici sunt activi și au, din păcate, un avantaj clar în acest moment.”
Și raportoarea specială a ONU pentru drepturile omului și schimbări climatice, Elisa Morgera, a cerut recent ca dezinformarea și greenwashing-ul făcute de industria combustibililor fosili să fie incriminate. Ea propune sancționarea și a firmelor de publicitate care amplifică aceste mesaje.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut în iunie 2024 interzicerea publicității pentru companiile petroliere, numindu-le „nașii haosului climatic”. În paralel, ONU derulează o // „Global Initiative for Information Integrity on Climate Change”, un.org // care urmărește combaterea dezinformării prin reglementare, cooperare internațională și educație publică.
Brazilia, gazda // Site oficial: cop30.br // va cere sprijinul altor state la negocierile climatice din Bonn, premergătoare summiturilor finale. Marea Britanie, Franța, Chile, Maroc și alte țări susțin deja acest demers. Audrey Azoulay, directoarea generală UNESCO, avertizează că dezinformarea legată de climă “proliferează pe rețelele sociale”.
Ca soluții, raportul recomandă reguli mai clare pentru moderarea conținutului online, cum face deja Uniunea Europeană prin // Îl poți citi aici: eur-lex.europa.eu //
De asemenea, companiile din industria fosilă ar trebui obligate să declare clar și standardizat cât poluează. Klaus Jensen spune că unele procese în justiție împotriva celor care răspândesc conștient informații false sunt deja în desfășurare. Pe termen lung, educația climatică i-ar putea ajuta pe oameni să recunoască dezinformarea.
Jensen subliniază și că e nevoie de mai multă cercetare, nu doar în țările vorbitoare de engleză. Din cele 300 de studii analizate, doar unul era despre Africa.
