Doar o treime din apele de suprafață din Europa sunt curate11 min read

Criza globală a apei amenință stabilitatea alimentară și economică, avertizează două rapoarte recente. Europa riscă să nu atingă obiectivele stabilite pentru 2027 privind calitatea apelor, iar la nivel global, jumătate din producția alimentară ar putea fi compromisă până în 2050 în lipsa unor măsuri urgente. 

Lipsa și gestionarea ineficientă a apei afectează deja miliarde de oameni și pun presiune pe ecosisteme și economii. E nevoie de reforme și investiții majore în resursele de apă, se arată în două rapoarte publicate de curând cu privire la situația apelor lumii. 

Primul raport, privind calitatea apei,// „Europe’s state of water 2024: the need for improved water resilience”, eea.europa.eu // a fost realizat de Agenția Europeană de Mediu și arată că doar 37% din apele de suprafață din Europa au un statut ecologic bun, deși obiectivul UE era ca toate corpurile de apă să ajungă la această calitate până în 2027. Agricultura, în special, extrage excesiv apa pentru irigații și poluează resursele cu substanțe chimice periculoase. De asemenea, centralele pe cărbune contribuie la degradarea apelor prin eliberarea de particule toxice în mediu.

Impactul acestei crize este evident în întreaga Europă, dar cele mai afectate regiuni sunt Germania și Țările de Jos, unde procentul apelor poluate este ridicat. Un exemplu al gravității situației este catastrofa ecologică din râul Oder, din 2022, când poluarea cauzată de minele de sare și apele uzate urbane a dus la moartea masivă a peștilor. În ciuda legislației stricte introduse de UE cu aproape 25 de ani în urmă pentru a îmbunătăți calitatea apelor, progresele au fost lente. Situația apelor din Europa s-a îmbunătățit foarte puțin în ultimii ani.

Totuși, Agenția Europeană de Mediu subliniază că apele subterane sunt într-o stare mai bună: 91% dintre acestea au o calitate bună din punct de vedere cantitativ și 77% din punct de vedere chimic. Îmbunătățirea calității apei subterane a fost însă nesemnificativă în ultimii ani, iar asta demonstrează că eforturile pentru reducerea poluării nu au fost suficiente.

Deficitul de apă, care afectează unul din trei europeni, amenință, de asemenea, industrii-cheie precum producția de semiconductori, centre de date, hidrogen regenerabil și baterii pentru vehicule electrice.

Un alt raport,// „Global water crisis leaves half of world food production at risk in next 25 years”, theguardian.com // publicat de Comisia Globală pentru Economia Apei (GCEW), oferă o perspectivă și mai sumbră asupra crizei globale a apei și avertizează că, dacă nu se vor lua măsuri urgente, peste jumătate din producția alimentară globală va fi în pericol până în 2050. 

Lumea se confruntă cu o criză a apei, care afectează miliarde de oameni. Peste două miliarde de persoane nu au acces la apă potabilă sigură, iar 3,6 miliarde nu beneficiază de condiții sanitare adecvate. În fiecare zi, 1.000 de copii mor din cauza lipsei apei curate. Până la sfârșitul deceniului, cererea de apă proaspătă va depăși oferta cu 40%. Fără acțiuni rapide, această criză ar putea reduce PIB-ul global cu 8% până în 2050, impactând grav mai ales țările sărace, care riscă o pierdere de 15%.

Deși sistemele globale de apă sunt interconectate, nu există un efort coordonat la nivel mondial pentru a rezolva această problemă. ONU a organizat doar o conferință pe tema apei în ultimii 50 de ani și abia recent a numit un trimis special pentru gestionarea crizei apei. Situația este agravată de schimbările climatice, care afectează primele sistemele hidrologice ale lumii. Secetele din Amazon, inundațiile din Europa și Asia, precum și topirea ghețarilor contribuie la accentuarea crizei apei.

În multe țări, apa este ieftină pentru cei bogați și prea scumpă pentru cei săraci. Subvențiile pentru agricultură încurajează deseori utilizarea ineficientă a apei, în timp ce oamenii săraci plătesc un preț ridicat pentru surse nesigure. Este esențial ca guvernele să elimine aceste subvenții dăunătoare și să asigure un preț corect pentru apă, care să protejeze și persoanele vulnerabile.

Raportul subliniază că nevoile reale de apă pentru o viață demnă sunt mult mai mari decât estimările anterioare. Deși se credea că 50-100 de litri de apă pe zi sunt suficienți pentru fiecare persoană, comisia estimează că o cantitate de 4.000 de litri este necesară pentru o nutriție adecvată și o viață demnă. Acest volum nu poate fi realizat local pentru majoritatea regiunilor, astfel că dependența de comerțul global cu produse alimentare și bunuri de larg consum devine esențială.

Analiza accentuează și importanța apei „verzi” – umiditatea solului necesară pentru producția alimentară, comparativ cu apa „albastră” din râuri și lacuri. Ecosistemele sănătoase contribuie la circuitul global al apei prin transpirația vegetației care reîntoarce apa în atmosferă, iar China și Rusia sunt mari beneficiare ale acestui proces, în timp ce India și Brazilia joacă un rol crucial în exportarea apei verzi către alte regiuni.

Pe lângă aceste aspecte, Comisia Globală pentru Economia Apei// Site oficial: watercommission.org // avertizează asupra subvențiilor care dăunează sectorului agricol și celui industrial. Acestea contribuie la utilizarea ineficientă a resurselor de apă. În prezent, aproximativ 700 miliarde de dolari sunt alocate anual în subvenții, însă majoritatea acestora ajung la industriile mari, iar persoanele sărace plătesc un preț ridicat pentru accesul la apă. De asemenea, industria utilizează în mod ineficient apa, doar 20% din apele uzate fiind reciclate.

În final, autorii raportului subliniază că apa ar trebui tratată ca un bun comun global, cu un pact internațional care să protejeze resursele de apă și să promoveze o „economie circulară” a apei, în care aceasta să fie reutilizată și poluarea redusă. Națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă acces la finanțare pentru a opri distrugerea ecosistemelor naturale, vitale pentru ciclul hidrologic global.

Cele două rapoarte aduc în atenție un fapt evident: apa, considerată adesea o resursă inepuizabilă, este din ce în ce mai greu de gestionat eficient și echitabil. Soluțiile propuse de experți includ eliminarea subvențiilor dăunătoare, crearea unui sistem global de guvernanță a apei și investiții majore în tehnologii care să permită reciclarea și gestionarea sustenabilă a resurselor de apă.