Emisiile de metan cresc mai rapid ca niciodată, iar două treimi provin din activități umane10 min read

Lumea nu a reușit să reducă emisiile de metan, un gaz care contribuie puternic la schimbările climatice, arată cercetări recente. 

Peste 150 de țări s-au angajat să scadă aceste emisii cu 30% în acest deceniu, conform unui acord global. Cu toate acestea, noi analize arată că emisiile de metan la nivel global au crescut în ultimii cinci ani mai rapid decât oricând.

Pentru a menține un climat locuibil, această tendință trebuie să se oprească, avertizează cercetătorii de la Global Carbon Project,// Site oficial: globalcarbonproject.org // o inițiativă condusă de Rob Jackson, un om de știință de la Universitatea Stanford, care monitorizează emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Ei și-au publicat concluziile într-un articol recent în revista Environmental Research Letters,// „Human activities now fuel two-thirds of global methane emissions”, iopscience.iop.org // împreună cu alte date apărute inițial în Earth System Science Data.

În prezent, concentrațiile de metan din atmosferă sunt de peste 2,6 ori mai mari decât în perioada preindustrială, cele mai ridicate din ultimii 800.000 de ani.// „The 2024 Global Methane Budget reveals alarming trends”, esa.int // Ratele emisiilor de metan continuă să crească, urmând cel mai grav scenariu folosit de oamenii de știință pentru a prezice schimbările climatice. Traiectoria actuală va duce la o încălzire globală de peste 3 grade Celsius până la sfârșitul acestui secol. 

Metanul este un gaz cu efect de seră de scurtă durată, dar extrem de puternic, care provine din surse naturale, cum ar fi zonele umede, și din surse umane, precum agricultura, combustibilii fosili și gropile de gunoi. În primii 20 de ani după eliberare, metanul încălzește atmosfera de aproape 90 de ori mai rapid decât dioxidul de carbon,// „Two-thirds of global methane emissions now come from human activity, researchers say”, euronews.com // ceea ce îl face o țintă importantă pentru limitarea încălzirii globale pe termen scurt.

Cu toate că politicile privind metanul au devenit tot mai importante, emisiile anuale totale de metan au crescut cu 61 de milioane de tone, adică cu 20%, în ultimele două decenii, conform noilor estimări.// „Methane emissions increase by 20 per cent in 20 years”, csiro.au // Creșterile sunt cauzate în principal de emisiile provenite din exploatarea cărbunelui, producția și utilizarea petrolului și gazelor, creșterea vitelor și oilor, precum și de descompunerea alimentelor și a deșeurilor organice în gropile de gunoi.

„Doar Uniunea Europeană și, posibil, Australia par să fi redus emisiile de metan din activități umane în ultimele două decenii,” a declarat Marielle Saunois de la Universitatea Paris-Saclay din Franța, autoarea principală a studiului publicat în Earth System Science Data. „Cele mai mari creșteri regionale au fost înregistrate în China și Asia de Sud-Est.”

Cei mai mari cinci emițători de metan din lume sunt China (16%), India (9%), SUA (7%), Brazilia (6%) și Rusia (5%). Agricultura – inclusiv creșterea animalelor și culturile de orez –, rămâne principala sursă, reprezentând 40% din emisiile globale de metan cauzate de activitatea umană. Activitățile legate de combustibili fosili contribuie cu 34%, gestionarea deșeurilor cu 19%, iar arderea biomasei cu 7%.

În 2023, România era al treilea cel mai mare emițător de metan din sectorul petrol și gaze din Uniunea Europeană, contribuind cu 15% din totalul emisiilor de metan din sectorul energetic.// „Sectorul de petrol și gaze din România pierde anual până la 230 milioane de euro prin nefolosirea emisiilor de metan”, 2celsius.org // Rezolvarea acestei situații devine și mai urgentă din cauza diferenței mari între estimările oficiale și măsurătorile directe, ceea ce arată că emisiile reale de metan sunt mai mari decât se credea inițial.

În 2020, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date complete, aproape 400 de milioane de tone, adică 65% din emisiile globale de metan, au provenit direct din activități umane, agricultura și deșeurile contribuind cu aproximativ două tone de metan pentru fiecare ton provenit din industria combustibililor fosili. Potrivit cercetătorilor, emisiile cauzate de activitățile umane au continuat să crească până cel puțin în 2023.

În 2020, atmosfera a acumulat aproape 42 de milioane de tone de metan, de două ori mai mult decât media anuală adăugată în timpul anilor 2010 și de peste șase ori mai mult decât creșterea observată în primul deceniu al anilor 2000.

Carantinele pandemice din 2020 au redus emisiile de oxizi de azot (NOx) legate de transport, care de obicei înrăutățesc calitatea aerului local, dar împiedică acumularea unor cantități de metan în atmosferă. Scăderea temporară a poluării cu NOx a fost responsabilă pentru aproximativ jumătate din creșterea concentrațiilor de metan atmosferic în acel an, subliniind relația complexă dintre calitatea aerului și schimbările climatice.

Efectele complete ale carantinelor legate de COVID asupra bugetului global de metan sunt încă în curs de investigare, deoarece pandemia a modificat semnificativ factori precum utilizarea combustibililor fosili și emisiile altor gaze care influențează durata de viață a metanului în atmosferă.

Oamenii de știință de la Global Carbon Project au introdus o schimbare importantă în cea mai recentă evaluare a surselor și „absorbanților” globali de metan, care includ păduri și soluri capabile să absoarbă și să stocheze metan din atmosferă.

Rezervoarele construite de oameni duc la emiterea a aproximativ 30 de milioane de tone de metan pe an, deoarece materia organică recent scufundată eliberează metan în timpul descompunerii.

Emisiile din rezervoarele aflate în spatele barajelor sunt considerate o sursă directă de metan provocată de activitatea umană, similară cu emisiile provenite de la vaci sau din câmpurile petroliere și de gaze naturale.

Cercetătorii estimează că aproximativ o treime din emisiile de metan din zonele umede și apele dulci din ultimii ani au fost influențate de factori provocați de activități umane, inclusiv rezervoare, emisiile amplificate de scurgerile de îngrășăminte, apele reziduale, utilizarea terenurilor și creșterea temperaturilor.

După o vară caracterizată de fenomene meteorologice extreme și valuri de căldură, care au oferit o imagine a extremelor anticipate în contextul schimbărilor climatice, se constată că pragul de creștere a temperaturii medii globale de 1,5°C a fost atins, iar efectele acestei creșteri abia încep să fie resimțite pe deplin.