Rizea Lavinia/Wikimedia Commons

EnergoNuclear: contract de 3 miliarde euro pentru dezvoltarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă9 min read

De Adriana Moscu 19.11.2024

EnergoNuclear, parte a Nuclearelectrica, a semnat un contract de 3,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Proiectul sprijină securitatea energetică a României și tranziția către energie curată.

EnergoNuclear, subsidiară deținută integral de Nuclearelectrica (SNN), a semnat contractul de inginerie, achiziție și management al construcției (EPCM) pentru avansarea Unităților 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.// „EnergoNuclear a semnat contractul pentru reactoarele 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă”, focus-energetic.ro  //

Documentul a fost încheiat cu FCSA Joint Venture, un consorțiu format din companii internaționale precum Fluor B.V., Candu Energy Inc., Ansaldo Nucleare și Sargent & Lundy. Ceremonia a avut loc în cadrul COP29, desfășurat la Baku, în Azerbaidjan. 

CITEȘTE ȘI: COP29: Schimbările climatice, apă de ploaie pentru liderii politici

Contractul este estimat la 3,2 miliarde de euro și are o durată de 108 luni, împărțită în două faze. Prima etapă, Limited Notice to Proceed (LNTP), va dura între 24 și 30 de luni și include activități preliminare precum proiectarea, planificarea achizițiilor și elaborarea documentației tehnice. Etapa Final Notice to Proceed (FNTP), cu o durată de 80-84 luni, depinde de aprobarea Deciziei Finale de Investiție, conform Acordului de Sprijin dintre statul român și SNN.

Contractul prevede servicii complexe, de la inginerie și proiectare până la management de proiect, asistență tehnică și dezvoltarea unui sistem integrat de asigurare a calității. Aceste activități vor contribui la construirea și punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4, bazate pe tehnologia CANDU, recunoscută pentru fiabilitate și eficiență.

Unitățile 3 și 4 vor avea un impact important asupra securității energetice a României și vor contribui la producerea a 33% din energia totală a țării. Reactoarele vor furniza energie curată și vor evita, astfel, emisia a 20 de milioane de tone de CO₂ anual. 

În plus, proiectul va genera aproximativ 19.000 de locuri de muncă indirecte și va susține lanțul național de aprovizionare.

Proiectul implică lideri globali în inginerie nucleară. Candu Energy Inc., parte a grupului AtkinsRéalis, are o experiență vastă în construirea și modernizarea reactoarelor CANDU. Ansaldo Nucleare, cu o tradiție de peste 60 de ani, contribuie cu expertiză în reactoare de generația IV. Sargent & Lundy aduce peste 70 de ani de experiență în energie nucleară, iar Fluor Corporation, cu peste un secol de activitate, este responsabilă de coordonarea achizițiilor și construcțiilor.

Prin acest proiect, România își consolidează poziția în sectorul nuclear civil, sprijinind obiectivele Acordului de la Paris și tranziția globală către energie curată. Energia nucleară asigură deja 33% din producția de energie fără emisii de CO2 din țară, iar proiectele în derulare, inclusiv implementarea reactoarelor modulare mici (SMR), vor extinde această contribuție.

Nuclearelectrica, compania națională producătoare de energie nucleară, are o experiență de 28 de ani și operează două dintre cele mai performante reactoare CANDU la Cernavodă. Pe lângă modernizarea Unității 1, compania investește în dezvoltarea unui ciclu complet al combustibilului nuclear, inclusiv prin achiziția unei linii de prelucrare a uraniului.

Scurt istoric al energiei nucleare în România

România și-a început programul energetic nuclear în anii 1970, semnând în 1977 un acord cu Atomic Energy of Canada Limited (AECL) pentru construcția unei centrale nucleare la Cernavodă, bazată pe tehnologia CANDU. 

În competiția pentru implementarea acestei tehnologii, România și Coreea de Sud au fost printre primele țări, după Canada, care au adoptat reactoare CANDU. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost finalizată și a început să funcționeze în 1996, iar Unitatea 2 a devenit operațională în 2007. Astfel, România a devenit a patra țară din lume și singura din Europa care operează reactoare de tip CANDU.// „Centrala nucleară de la Cernavodă”, ro.wikipedia.org // 

România plănuiește investiții de peste 12 miliarde de euro în sectorul nuclear în următorii ani, conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC). Energia nucleară este considerată esențială pentru securitatea energetică și reducerea emisiilor de CO₂, deși este cea mai scumpă tehnologie inclusă în planul de tranziție energetică.

În perioada 2027-2029, Unitatea 1 Cernavodă va beneficia de o prelungire a duratei de viață cu 30 de ani, grație unui contract de 520 milioane euro cu Candu Energy și Canadian Commercial Corporation.

Reactoarele CANDU de la Unitățile 3 și 4 Cernavodă vor avea o capacitate totală de 1400 MW, programate pentru finalizare în 2031 și 2032.

În plus, mini-reactoare (SMR) cu o capacitate de 462 MW vor fi dezvoltate la Doicești în parteneriat cu NuScale și Nuclearelectrica. Finalizarea proiectului este estimată pentru 2030, iar valoarea investiției este de 4,9 miliarde de euro.

Energia nucleară acoperă în prezent 20% din producția de energie electrică a României, iar aceste proiecte vor crește contribuția la 33%. Noile investiții vor reduce emisiile de CO2 cu 20 de milioane de tone anual.

România este parte din cele 12 state UE care susțin energia nucleară, alături de Franța, Cehia și Bulgaria. Declarația comună semnată în martie 2024 solicită recunoașterea energiei nucleare ca pilon al mixului energetic european.

În timp ce Bulgaria își diversifică treptat tehnologia, iar Cehia rămâne fidelă unui mix între reactoare convenționale și modulare, România prioritizează proiectele bazate pe tehnologia canadiană CANDU, alături de inovațiile aduse de mini-reactoare. Sunt investiții esențiale pentru atingerea obiectivelor de securitate energetică și reducerea emisiilor de carbon.



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 2025

De
Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Oase cu urme de tăieturi vechi de 1,95 milioane de ani, descoperite în România

De
Urme fine lăsate de unelte de piatră pe oase de animale descoperite în Oltenia arată că strămoșii omului erau în România acum aproape 2 milioane de ani. E cea mai veche dovadă clară din Eurasia. 
MEDIU|FYI

În timp ce Parisul închide străzile pentru mașini, Bucureștiul rămâne printre cele mai poluate capitale din UE

De
În ultimii 20 de ani, Parisul a trecut printr-un proces amplu de transformare urbană. Administrația locală a eliminat aproximativ 50.000 de locuri de parcare, a restricționat traficul auto și a investit în extinderea pistelor pentru biciclete și a spațiilor verzi. 
MEDIU|FYI

Peste 10.000 de urși în România. Recensământul urșilor deschide ușa intervenției directe

De
După trei ani și peste 24.000 de probe ADN, recensământul oficial al urșilor a fost finalizat. Studiul e deja controversat – de la numărul estimat de urși până la metodologia folosită și comisia de validare. Cu toate acestea, ministrul Mediului anunță o schimbare de direcție: urmează măsuri rapide, fără etape graduale.