Antonio Masiello / Getty Images
Europa, sub o cupolă de căldură. Urmează România?18 min read
O cupolă de căldură apare când un sistem de presiune ridicată rămâne blocat deasupra unei zone și provoacă temperaturi extreme. Acum lovește vestul și centrul Europei, cu peste 45 °C. Prognozele arată că ar putea ajunge și în România la începutul lui iulie, mai ales în sud și vest.
Vestul și sudul Europei se confruntă, în primele zile din iulie 2025, // „Europe on alert as first major heatwave of 2025 pushes temperatures to 42C”, theguardian.com // care depășesc 42 °C în Spania, Portugalia, Franța, Italia și Grecia. Au fost evacuate tabere, mănăstiri, cartiere întregi din zone afectate de incendii. În Marsilia, piscinele publice au devenit gratuite. În Sicilia și Liguria, autoritățile au interzis munca în aer liber în orele de vârf. Iar în Turcia, flăcările au ajuns la marginea cartierelor din Izmir.
// „’I couldn’t step outside’: Irish tourists swelter as ‘heat dome’ blankets southern Europe”, thejournal.ie // că aerul condiționat nu mai face față, căldura „intră din toate părțile” și zilele (altădată) frumoase de vacanță se transformă în ore petrecute în camere închise, cu drumuri scurte doar până la piscină. // „Travel Trends Report 2025: Off-Season Travel”, forbes.com //
În unele orașe, temperatura trece de 40°C, iar localnicii din zone care erau de obicei ferite de caniculă spun că vara a venit mai devreme și mai agresiv.
// „What is a heat dome? How this phenomenon is reshaping summer as we know it”, nationalgeographic.com // care lovește continentul a fost descris în ultimii ani în presa internațională printr-un termen tot mai frecvent: „cupola de căldură” (heat dome).
Deși nu apare în terminologia oficială a meteorologilor, expresia este folosită larg în spațiul anglo-saxon pentru a descrie o situație în care un sistem de presiune ridicată stagnează deasupra unei regiuni și menține temperaturi extreme, atât ziua, cât și noaptea. Rezultatul: temperaturi foarte ridicate care pot dura zile sau chiar săptămâni.
Problema nu e doar că e foarte cald ziua, ci și că nopțile nu aduc răcoare – temperaturile rămân ridicate, iar corpul nu mai are timp să se refacă. Umiditatea mare agravează situația, pentru că transpirația nu se mai evaporă, deci organismul nu se poate răcori. Cei mai expuși riscurilor sunt bătrânii, copiii și persoanele care lucrează sau petrec mult timp afară, inclusiv cei plecați în concedii.
Ce este o cupolă de căldură?
// „Heat dome”, en.wikipedia.org // nu este un fenomen specific unei singure regiuni, dar apare mai ales în zonele temperate și subtropicale. Astfel de episoade sunt frecvente în America de Nord, sudul și centrul Europei, Asia de Sud și Australia. Statele Unite și Canada au înregistrat unele dintre cele mai severe domuri de căldură din ultimele decenii, cu sute de victime, iar în Europa, Spania, Italia, Franța și Grecia sunt printre cele mai expuse.
Aceste regiuni au suprafețe continentale mari care se încălzesc rapid vara, iar curenții atmosferici de altitudine devin tot mai instabili din cauza schimbărilor climatice, o situație care favorizează apariția blocajelor de presiune.
Modelele climatice oceanice, cum ar fi La Niña, pot pregăti și ele terenul pentru // „Heat Dome brings the most intense heatwave of the year into western Europe; France up to +43 °C next week”, severe-weather.eu // prin modificarea tiparelor de circulație a aerului atunci când temperaturile de la suprafața oceanului sunt mai ridicate decât în mod obișnuit.
Sistemul de presiune ridicată împiedică aerul cald să urce, blochează formarea norilor și menține o vreme însorită și uscată. Cu cât mai multă radiație solară ajunge direct la sol, cu atât mai multă căldură se acumulează sub cupolă.
Cum se deplasează o cupolă de căldură?
De cele mai multe ori, nu se grăbește nicăieri. De obicei, rămân blocate deasupra unei regiuni sau se mișcă foarte lent, timp în care acoperă arii extinse și mențin temperaturi extreme mai multe zile la rând. Direcția și durata lor depind de circulația atmosferică, în special de poziția curentului jet – o bandă îngustă de aer care se mișcă rapid în jurul planetei la altitudine mare și influențează clima.
Curentul jet decide cât de mult stagnează o cupolă deasupra unei zone și dacă aerul mai rece din nord poate pătrunde. Dacă acest curent slăbește sau își schimbă traiectoria, cupola se poate extinde sau poate ajunge în alte regiuni. Fenomenul se întrerupe abia când presiunea ridicată începe să scadă, iar structura atmosferică se destramă.
România nu e deloc străină de acest tip de fenomen
Sigur îți mai amintești căldurile sufocante din ultimele veri care păreau că încep, în cel mai fericit caz, cu prima zi de iunie, și se termină la finalul lui august.
În iulie 2021, sudul și vestul țării au cunoscut temperaturi care au trecut de 40 °C, în contextul unui blocaj atmosferic despre care specialiștii au spus că seamănă cu o cupolă de căldură. Vara următoare, în 2022, canicula a fost la fel de persistentă, în special în Oltenia și Muntenia. În 2023 și 2024, astfel de structuri atmosferice au apărut din nou deasupra României, în // „VIDEO Avertismentul ANM: Urmează două săptămâni de foc cu temperaturi peste 40 de grade. Vor fi și furtuni cu grindină și vânt puternic”, digi24.ro //
Câmpiile și podișurile sunt cele mai expuse, iar lunile iulie și august sunt cele mai vulnerabile. În plus, încălzirea globală face ca aceste valuri să apar mai des, să dureze mai mult și să fie mai greu de suportat. Dacă actualul dom de căldură se deplasează spre est, este posibil ca în următoarele 7-10 zile să apară temperaturi semnificativ mai ridicate și în România.
De altfel, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în următoarea perioadă, în unele zone din țară, mai ales în Dobrogea și Muntenia, va urma o încălzire a vremii, iar între 4 și 8 iulie va fi caniculă, disconfort termic ridicat și temperaturi care se vor situa, în medie, între 35 și 37 de grade.
Cupolele de căldură și-au triplat intensitatea în ultimii ani
Studii recente arată că aceste fenomene au devenit mai puternice, mai frecvente și mai greu de suportat. În ultimele șapte decenii, și-au triplat durata și amploarea, iar iunie 2025 nu a făcut excepție – cu temperaturi record din Grecia până în Anglia și incendii extinse în sudul continentului.
Potrivit unei cercetări recente realizate de Universitatea din Pennsylvania și // „Increased frequency of planetary wave resonance events over the past half-century”, pnas.org // principalul vinovat este amplificarea undelor din curentul jet. Când aceste unde devin mai intense și mai lente, pot bloca vremea într-un tipar fix. Rezultatul: valuri de căldură care nu se mai termină, „cupole” de presiune ridicată care țin aerul cald captiv deasupra unei regiuni, incendii și, uneori, inundații în alte părți.
Cercetătorii numesc acest mecanism „amplificare cvasirezonantă”. Practic, planeta încălzită face ca atmosfera să se comporte tot mai des ca un instrument care prinde o frecvență periculoasă. În aceste condiții, apar simultan valuri de căldură în emisfera nordică – Europa, America de Nord, Asia. Așa-numitele „cupole termice duble” vor deveni din ce în ce mai frecvente, spun autorii studiului.
În anii 1950, apărea în medie un astfel de fenomen pe vară. Astăzi, sunt deja trei. Iar tendința e evidentă – pe măsură ce temperatura medie a planetei crește, episoadele de caniculă extremă se multiplică și leagă între ele, afectează simultan regiuni vaste și pun presiune suplimentară pe sănătate, economie și infrastructură.
Modelele climatice existente nu reflectă în totalitate fenomenul
Chiar dacă modelele climatice actuale nu surprind pe deplin complexitatea fenomenului, există certitudinea că nivelurile mai ridicate de gaze cu efect de seră intensifică valurile de căldură. // „What is a ‘heat dome’ and how does it power heatwaves?”, reuters.com // confirmă că aceste fenomene extreme au devenit tot mai frecvente și mai intense pe măsură ce planeta s-a încălzit.
Schimbările climatice par să afecteze și comportamentul curentului jet, care influențează vremea la scară globală. Încălzirea rapidă a regiunii arctice poate modifica circulația atmosferică, iar asta duce la blocaje mai frecvente, care țin cupolele de căldură pe loc mai mult decât în trecut.
Valul de căldură din 2021 din nord-vestul SUA, de exemplu, a fost atât de intens și ieșit din tipare încât i-a făcut pe cercetători să regândească ce înseamnă, de fapt, // „This summer could change our understanding of extreme heat”, nationalgeographic.com // într-o lume care se schimbă rapid.
Căldura este cauza numărul unu de decese provocate de fenomene meteo
Dincolo de faptul că o astfel de vreme e greu de suportat, o cupolă de căldură poate fi și periculoasă. Când aerul e fierbinte și umed, corpul nu mai reușește să se răcorească. Transpirația nu se mai evaporă, așa că temperatura internă începe să urce. Asta duce la deshidratare, epuizare și, în cazuri mai grave, la insolație și chiar deces.
CITEȘTE ȘI: Cât de cald este „prea cald”? Când devine canicula letală
Căldura extremă este, la nivel global, // „Heat and health”, who.int // Organizația Mondială a Sănătății estimează că, între 2000 și 2019, aproape jumătate de milion de oameni au murit din cauza temperaturilor ridicate.
În Europa, vara anului 2022 a adus peste 61.000 de decese provocate de căldură, iar vara următoare, în 2023, numărul s-a apropiat din nou de 50.000, // „Heat Caused Over 47,000 Deaths in Europe in 2023, the Second Highest Burden of the Last Decade”, isglobal.org // realizat de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona.
// „Temperature-related mortality burden to worsen in Europe”, joint-research-centre.ec.europa.eu // Comisiei Europene arată că Europa, în fiecare an, în jur de 44.000 de oameni mor din cauza caniculei – de multe ori fără ca aceste cifre să ajungă pe prima pagină, pentru că provoacă anxietate și strică plăcerea unei plimbări în parc sau a unui bronz perfect.
Chiar dacă fenomenele extreme precum inundațiile sau furtunile atrag mai ușor atenția, fiindcă sunt mai zgomotoase și provoacă daune vizibile, căldura omoară mai mult, mai constant și pe tăcute. Iar pe măsură ce temperatura medie globală crește, astfel de fenomene vor deveni o problemă chiar și pentru cei sănătoși.
